{"id":1161,"date":"2010-01-20T23:38:17","date_gmt":"2010-01-20T21:38:17","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=1161"},"modified":"2010-01-19T20:42:37","modified_gmt":"2010-01-19T18:42:37","slug":"%e2%80%9ethe-chronicle-of-higher-education%e2%80%9c-studiile-aprofundate-umaniste-la-ce-bun","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/%e2%80%9ethe-chronicle-of-higher-education%e2%80%9c-studiile-aprofundate-umaniste-la-ce-bun\/","title":{"rendered":"\u201eThe Chronicle of Higher Education\u201c – Studiile aprofundate umaniste – la ce bun?"},"content":{"rendered":"

Persepctiva unui masterat sau a unui doctorat \u00een disciplinele umaniste, urmat \u00eentr-o universitate americana, este tentanta pentru multi absolventi de studii umaniste, at\u00e2t din Statele Unite, c\u00e2t si de aiurea, din lume. C\u00e2te sanse \u00eei ofera \u00eensa un asemenea program unui student pentru a-si gasi un loc pe piata muncii?<\/strong><\/em><\/p><\/blockquote>\n

Foarte putine sanse reale de angajare si integrare sunt oferite de fapt de un astfel de program, \u00eencearca sa demonstreze Thomas Benton \u00eentr-un articol din \u201eThe Chronicle of Higher Education\u201c. \u00cen general, ceea ce spera cei care obtin o diploma de master sau de doctor \u00een stiinte umaniste \u00een Statele Unite e sa ram\u00e2na \u00een facultate, ca profesori si\/sau cercetatori. Din pacate, piata aceasta este deja plina. \u201eAproape \u00een fiecare domeniu umanist exista deja sla \u00eenceputul crizei economicet o competitie disperata, cu sute de de aplicatii ale unor candidati calificati pentru fiecare pozitie care ar conduce spre functia de profesor titular\u201c, scrie Benton. \u201eAcum situatia devine chiar mai rea. De exemplu, listele de joburi ale Asociatiei Americane de Studiul Istoriei au scazut cu 15 procente si cele ale Asociatiei de Limbi Moderne au scazut cu 21 de procente, cel mai abrupt declin anual \u00eenregistrat vreodata. Se pare ca multe posturi care au fost scoase la concurs sunt anulate; unii observatori avizati se asteapta ca angajarile sa scada cu 40 la suta \u00een acest an. Cum trebuie sa arate situatia ca sa fie mai disperata dec\u00e2t at\u00e2t?\u201c, se \u00eentreaba Benton.<\/p>\n

Un absolvent al unui program doctoral ar putea, pe de alta parte, sa-si caute de lucru \u00een afara mediului academic. Aici Benton vine cu exemplul sau personal, de t\u00e2nar absolvent de facultate \u00een anii ’90. Cel mai bun job pe care l-a gasit la acea vreme, spune el, a fost de v\u00e2nzator de abonamente, \u00een regim part-time, pentru un club de fitness dintr-un mall din Philadelphia. \u201eDin nefericire, arata Thomas Benton, \u00een timpul acelor trei ani c\u00e2nd am cautat un job \u00een afara mediului academic am descoperit ca doctoratele umaniste, \u00een lipsa unei experiente relevante sau a unor deprinderi tehnice, \u00eeti ofera \u00een general un dezavantaj moderat \u00een fata studentilor care-si cauta de lucru si un handicap serios \u00een fata oamenilor ce detin diplome profesionale. Daca veti apuca acest drum, veti porni de jos s\u00een carierat atunci c\u00e2nd veti ajunge la 30 de ani, cu un deceniu \u00een urma colegilor dvs de generatie, fara nici un fel de economii si \u00eempovarati, probabil, de datorii\u201c.
\nBenton face si o lista a motivelor pentru care tinerii, \u00een general, doresc sa urmeze o forma aprofundata de \u00eenvatam\u00e2nt umanist. Printre acestea se numara: faptul ca primesc note mari si aprecieri de la profesorii lor, fara sa regaseasca aceste gratificari si \u00een afara mediului academic; faptul ca parasec un proces institutional care a durat 16 ani, timp \u00een care au urmat, pas cu pas, un anumit tel, cu rezultate masurabile, cu un ajutor constant si cu o ierarhie bine definita; lumea din afara universitatii e prea destructurata, ambigua si e, astfel, \u00eenspaim\u00e2ntatoare pentru un t\u00e2nar obisnuit cu un asemenea parcurs; cu perspectiva unui job insipid, de juniorat, \u00een fata, viata \u00een cadrul facultatii se transforma \u00eentr-o experienta romantica, idealizata; deprinderile cu care se m\u00e2ndreau studentii \u00een facultate nu au nici o valoare \u00eentr-un job real; universitatea e, \u00een fine, un loc bun pentru a te ascunde din fata crizei economice.<\/p>\n

Thomas Benton crede ca, dincolo de aceasta perspectiva romantica, spre studiile aprofundate umaniste ar trebui sa se \u00eendrepte, de fapt, doar patru categorii de oameni: cei care sunt bogati si nu trebuie sa-si puna problema c\u00e2stigarii unei p\u00e2ini; cei care au relatii extinse \u00een lumea academica, ce le vor permite sa-si gaseasca un job odata ce vor primi diplomele de doctori; cei care se pot baza pe un partener de viata ce plateste \u00eentretinerea si cheltuielile curente; cei care au deja un job si merg la studii aprofundate pe banii angajatorului. Restul tinerilor, crede Benton, \u00eesi asuma un risc enorm aleg\u00e2nd sa urmeze un doctorat umanist \u00een Statele Unite, consecintele depline fiind incapabili sa le evalueze deoarece nu \u00eenteleg cum functioneaza sistemul angajarilor \u00een cadrul mediului universitar si pentru ca nu-i asculta pe cei care \u00eencearca sa \u00eei avertizeze. Si, c\u00e2nd universitatea unde ti-ai terminat studiile va pretinde ca nu existi, scrie Benton, \u201easta te va face sa te simti rusinat, si vei disparea, probabil, de bunavoie, convins ca asa e corect, \u00een loc sa-ti dai seama ca jocul a fost trucat de la bun \u00eenceput\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Persepctiva unui masterat sau a unui doctorat \u00een disciplinele umaniste, urmat \u00eentr-o universitate americana, este tentanta pentru multi absolventi de studii umaniste, at\u00e2t din Statele Unite, c\u00e2t si de aiurea, din lume. C\u00e2te sanse \u00eei ofera \u00eensa un asemenea program unui student pentru a-si gasi un loc pe piata muncii? Foarte putine sanse reale de… Cite\u0219te mai mult »\u201eThe Chronicle of Higher Education\u201c – Studiile aprofundate umaniste – la ce bun?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[726,728,727,251,725],"class_list":["post-1161","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-asociaiei-americane-de-studiul-istoriei","tag-doctorat-in-statele-unite","tag-doctoratele-umaniste","tag-international","tag-thomas-benton"],"views":4105,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1161","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1161"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1161\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1161"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1161"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1161"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}