{"id":11608,"date":"2012-04-26T15:55:58","date_gmt":"2012-04-26T13:55:58","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=11608"},"modified":"2012-04-26T15:56:14","modified_gmt":"2012-04-26T13:56:14","slug":"autobiografia-instrainarii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/autobiografia-instrainarii\/","title":{"rendered":"Autobiografia \u00eenstrainarii"},"content":{"rendered":"

Ioana Baetica Morpurgo, Imigrantii<\/em>, Editura Polirom, Iasi, 2011, 384 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Pe fundalul de musical caleidoscopic al unui bizar stream-of-consciousness fracturist, \u00een ex-centrum mundi, omul pare a fi o simpla excrescenta, o tumoare prinsa \u00een piunezele prejudecatilor, pentru care simpla \u201efisa de \u00eenregistrare\u201c e insuficienta. P\u00e2na la caderea \u00een pacatul \u201edosarului de texistente\u201c nu e dec\u00e2t un pas, de unde si nevoia permanenta a unei resuscitari putin agresive a amintirii devenite fictiune. <\/strong><\/em>
\nAcesta ar fi remediul si pentru \u201eImigrantii\u201c Ioanei Baetica Morpurgo, un caz clinic de istorie marginala, prin expunerea acelor \u201emany unsung\u201c (Linda Hutcheon) \u00een piata publica a Textului, cu toate obsesiile si slabiciunile lor de indivizi experiment\u00e2nd acel misterium tremendum ed fascinans al unei lumi aliena(n)te, \u201eca (…) stecherset scosatsset din priza\u201c. Pe scurt, naratorul-archeu, The Great Puzzler, \u00eesi alege un grup de cinci avataruri (Razvan, Maria, Traian, Sabina si Gruia), imigranti rom\u00e2ni \u00een Londra, acei narrateurs jetables, pe care \u00eei \u00eempovareaza deopotriva textual si existential, pentru ca la sf\u00e2rsit sa se descotoroseasca de ei (cu o exceptie!): \u201eVa salut si bafta!\u201c. De altfel, metafora imigratiei exclude orice fel de ilegalitate, desemn\u00e2nd mai degraba o rana cu hemoragie interioara.
\nCele cinci povesti, individual detasabile din mecanismul romanului, sunt interconectate subteran, prin fire abia vizibile, ceea ce accentueaza dimensiunea nonlineara a textului, sustinuta de tehnica bricolajului, a \u201etransmisiunii directe\u201c sau a \u201eaparatului de fotografiat\u201c. Acestor fii ratacitori ai fictiunii vocea auctoriala le aplica o drastica disectie, apel\u00e2nd la toate instrumentele aflate la \u00eendem\u00e2na. Trecerea naratiunii prin toate persoanele ei, alternanta planului personajului cu planul auctorial, tehnica jurnalului, insertiile de texte-accesorii, interviul asimilat unui contract de v\u00e2nzare-cumparare \u2013 toate dezvaluie o subtila si ironica history together, din care razbate durerea incongruentei, si nu o simpla afacere textuala. Astfel, \u00een spatiul romanului Ioanei Baetica Morpurgo orice personaj ar putea spune, fara remuscari, ca \u201esi eu sunt un imigrant\u201c, diferenta fiind doar de accent, de ton, de privire si, chiar de antecendente culturale. Mai mult, se pare ca acestea traiesc voluptatea propriei conditii, pe care nu cauta sa o \u00eenlature, ci mai degraba vor sa \u00eemparta cu noi acea \u201eemptiness (…) and wilderness of failure.\u201c
\nCopyright de imigrant<\/strong>
\nPrimul si cel mai substantial \u00een acest lant de Seherezade este Razvan, un doctorand gay a carui teza se fundamenteaza pe teoria drepturilor omului, ceea ce imprima o puternica nuanta antropologica, \u00eenc\u00e2t, de cele mai multe ori, lectura dialogurilor dintre personaje trimite mai degraba la o cercetare amanuntita a contextelor istorice, a implicatiilor majore la nivel uman pe care acestea le presupun, evoc\u00e2nd un palier textual transsocial, pancultural. Razboiul din Irak, problema \u00eenchisorilor CIA din Rom\u00e2nia, situationismul si letrismul sunt doar c\u00e2teva puncte \u00een excursul propus. De altfel, pentru acest personaj, mitologia imigratiei si a ex(-)centricitatii\u00a0 e un element de decor esential \u00een cadrul \u201esocietatii spectacolului\u201c, marcata de pasiunea morbida pentru un senzational a carui miza e efemeritatea \u00eensasi.
\nCu pretextul \u201ecercetarii\u201c, personajul plonjeaza direct \u00een spatiul autohton, coroborat cu arhetipul exilului. Acest Ovidiu al Ioanei Baetica Morpurgo, re\u00eentors (\u00eent\u00e2mplator sau nu) \u00een fosta cetate Tomis (Constanta), comporta mai mult dec\u00e2t prerogativele idilice ale antecesorului, fiind exilatul unui alt imperiu, al consumerismului, al cautarii sensului tocmai acolo unde nu exista, pe marginile unei afectivitati bufe, sfar\u00e2mate. De aceea nu ne mira nici \u00eenclinatiile sale (erotice, dar si culturale), si nici calitatile celor care-l \u00eenconjoara, \u00eentregul roman fiind, dupa o sintagma dostoievskiana, \u201eo casa a exilatilor.\u201c
\nDintre prietenii lui Razvan se individualizeaza poetul Martin Boswell-Harper, caruia am putea sa-i atribuim rolul de catalizator textual, ascuns sub masca unui donquijotism absurd, frivol, cochet, si care, \u00een momentul pierderii propriului jurnal, devine frustrat de nesiguranta ca povestile \u00eel vor \u201ecauta\u201c (a se citi: vor t\u00e2nji dupa el), ca eurile sale dispersate prin \u201esubteranele\u201c Londrei si ale existentei \u00eesi vor regasi individualitatea: \u201eToate povestile mele (…)au luat-o la sanatoasa pe cont propriu, m-au parasit(…)Ma \u00eentreb daca vor sa le gasesc, daca pl\u00e2ng dupa mine ca niste copii orfani sau daca, dimpotriva, se simt eliberate si fericite\u201c.
\nLa Maria, o pictorita casatorita cu un englez, Dorian (amintind onomastic de personajul lui O.Wilde) totul e livresc, prozaic, liric, putin imatur si naiv, \u00een sensul unei amnezii voite, sfredelite de amintirile copilariei, de Alex, fostul prieten, cu alte cuvinte, de tot ceea ce ar putea-o readuce \u00een spatiul propriei identitati: \u201eCe sanse am sa aflu cine sunt eu, prinsa \u00eentre doua metafore, aruncata \u00een aer ca o moneda, c\u00e2nd de unii, c\u00e2nd de altii?\u201c.\u00a0 De aceea, vocea auctoriala vine sa completeze \u00een paranteze patrate golurile lasate de personaj \u00een propria relatare, suficient de diluata si dilatata, \u00eenc\u00e2t sa fie marca unui eu care are nevoie de o oglinda c\u00e2t mai larga pentru a se autocontempla \u00een tot acest \u201enettoyage\u201c revoltat, frustrat al unei existente alcatuite din\/de Celalalt. Dreptul la amintire naste trauma \u201etineretii fara batr\u00e2nete si a vietii fara de moarte\u201c, de aceea Maria nu face altceva dec\u00e2t sa oscileze permanent \u00eentre \u201e2B\/not 2B\u201c, explor\u00e2nd matematica sentimentala a imigratiei, \u00een care pe o parte a fr\u00e2nghiei se afla Londra, cu cele \u201esapte milioane de suflete\u201c si cu singuratatea, iar pe cealalta parte, \u201efilmul de-acasa, din Rom\u00e2nia, scaret pare sa se fi oprit la scena plecarii ei\u201c.
\nCu Traian, \u201eom \u00een procesul pierderii\u201c, pa(c)tul lui Procust devine din ce \u00een ce mai evident, prin reiterarea parcursului rememorativ al copilariei, prin re\u00eent\u00e2lnirea cu fostii colegi, prin \u00eencercarea tot mai fortata de a vindeca o cicatrice afectiva, care nu e doar marca ne\u00eemplinirii conjugale (divortul de Simona), ci si a ne\u00eemplinirii identitare. Acest ratat care ar putea spune \u201epentru pacatele mele sunt stock broker\u201c, o regaseste pe Alina, fata iubita din copilarie, \u00eensa prea t\u00e2rziu pentru lumea \u00een care a ajuns, si care nu are nimic mistic, oniric, necum credinta \u00een redemptiune. Interesant si enigmatic e cum toate personajele par a fi anesteziate, cum toate au nevoie \u201ede o \u00eentepatura cu v\u00e2rful creionului\u201c \u00een propria biografie pentru a reactiona \u2013 de aici probabil si necesitatea articularii unor legaturi textuale \u00eentre personajele incapabile sa-si dea \u00eent\u00e2lnire altfel dec\u00e2t prin jocul hazardului.
\nO schimbare brusca de tonalitate induce \u201eTatal nostru\u201c la \u00eenceput de capitol. Sabina, cea careia \u00eei apartine acest tip de discurs, e o fata de la tara, ce ajunge \u00een Anglia printr-o agentie de recrutat forta de munca pentru strainatate, las\u00e2nd \u00een Rom\u00e2nia pe tatal si pe fratele ei. Exponenta a unei mentalitati de nuanta revoluta, \u00een raport cu cadrul \u00een care ajunge \u00een calitate de imigrant, ea \u00eesi pastreaza \u00eentr-o proportie importanta psihologia initiala, ca expresie a unui conservatorism religios, atitudinal si moral ce definesc, \u00een fond, comunitatea din care provine. Dimensiunea religioasa a existentei sale pare sa fie una sine qua non, dupa cum intuitia comuna aplicata asupra oamenilor, desi conectata unor scheme clasice, nu da gres nici \u00een ceea ce-l priveste pe domnul Ferguson, si nici pe fiul sau Oliver. Totusi, ea descopera o noua latura, curajul asumarii unei identitati acolo unde nimic nu pare sa aiba substanta: \u201eVocea Sabinei e \u00een contradictie cu lumea asta. Cu lumea starletelor anorexice si a X-factor.\u201c
\nDar la ultimul capitol, deja \u00eentrebarile se fac ghem si cititorul \u00eenghite \u00een sec. Nu e oare si el un imigrant \u00een text? \u00cen episodul acordat lui Gruia, un tigan lautar, care se agata de toate fotografiile existentiale ca o \u201escama\u201c, at\u00e2t personajul, c\u00e2t si \u201eautorul\u201c cauta un \u201eadapost provizoriu al istoriei tsstale\u201c, care se dovedeste a fi Textul. Tratatul negociat la intrarea \u00een fictiune expliciteaza, asadar, aplicarea unui drept\/transfer de proprietate cvasi-ilicit, dupa cum o demonstreaza si interviurile luate lui Gruia \u00een schimbul mitei: \u201eG.:(…)Pretini-pretini, da’ tu \u00eeti scrii cartea aia si ma folosesti pa mine si la urma ti-o cumpara fraierii aia si tu faci bani.(…)U: OK. Te platesc.Cu conditia sa-mi spui adevarul. G: Daca vrei adevarul, te costa extra\u201c, pentru ca personajul si autorul discuta \u00eensusi Pactul, sub spectrul tensiunii continue si al sublimarilor de perspectiva.
\nPost-scriptum-ul e, de fapt, un pactum-scriptum mascat, \u00een care \u201eAutorul\u201c \u00eensusi lucreaza fara manusi, redact\u00e2nd o dare de seama cu scopul de a rupe cortina si de a revela culisele. Nemultumirile, libertatile, micile (sau marile) conflicte, indiferenta sau revolta personajelor asumata fata de un text care nu le (mai) apartine sunt caduce. \u201eDosarele\u201c au fost\u00a0 \u00eencheiate si \u00eencuiate, fara ca iresponsabilitatea, infidelitatea si crimele pe care le tainuiesc sa mai fie vreodata pomenite.
\n\u00cen fine, romanul literaturizeaza si deconspira puternic probleme de ordin sociologic, politic, literar, uman pe fundalul societatii consumiste, astfel ca metanaratiunea nu e dec\u00e2t o alta fateta a spectacolului, un alt mod de a colora fauvist \u00eensusi spatiul literaturii, si poate chiar de a nu mai putea distinge \u00eentre artificial si natural. \u201eEu, Imigratia, scriu despre mine\u201c ar putea fi motto-ul acestui roman de la care ne-am astepta(t) sa fie pregnant metafictional, \u00eensa tocmai aceasta dimensiune face ca totul sa se ascunda dupa personaje, \u00een asa fel \u00eenc\u00e2t sa-i putem simti din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd umbra, o m\u00e2na ori un franjur de rochie ramas pe dinafara povestii \u00een sine. Poate ca, la urma urmei, existenta noastra e un sir de metanaratiuni, \u00een care ne rescriem ne\u00eencetat. O mezalianta \u00eentre literatura si viata, mereu \u00een pragul divortului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ioana Baetica Morpurgo, Imigrantii, Editura Polirom, Iasi, 2011, 384 p.   Pe fundalul de musical caleidoscopic al unui bizar stream-of-consciousness fracturist, \u00een ex-centrum mundi, omul pare a fi o simpla excrescenta, o tumoare prinsa \u00een piunezele prejudecatilor, pentru care simpla \u201efisa de \u00eenregistrare\u201c e insuficienta. P\u00e2na la caderea \u00een pacatul \u201edosarului de texistente\u201c nu e… Cite\u0219te mai mult »Autobiografia \u00eenstrainarii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[7643,7642],"class_list":["post-11608","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-imigrantii","tag-ioana-baetica-morpurgo"],"views":2282,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11608","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11608"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11608\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11608"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11608"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11608"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}