{"id":11570,"date":"2012-04-26T14:20:00","date_gmt":"2012-04-26T12:20:00","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=11570"},"modified":"2012-04-26T14:20:40","modified_gmt":"2012-04-26T12:20:40","slug":"binecuvantarile-varstei-mijlocii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/binecuvantarile-varstei-mijlocii\/","title":{"rendered":"Binecuvantarile varstei mijlocii"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Evolutia le-a oferit oamenilor un avantaj imens, fata de cele mai multe specii de animale: v\u00e2rsta mijlocie, scrie David Bainbridge, lector la Universitatea Cambridge, \u00een \u201eThe Washington Post\u201c. Desi suntem obisnuiti sa privim cea de-a cincea si a sasea decada de viata ca pe un capitol negativ, cercetarile stiintifice recente arata c\u00e2t de importanta este v\u00e2rsta mijlocie pentru fiecare dintre noi, si ce rol crucial a jucat aceasta \u00een evolutia speciei. <\/strong><\/em><br \/>\n\u201eV\u00e2rsta mijlocie nu se rezuma la riduri si la griji, arata Bainbridge. Nu \u00eenseamna ca \u00eembatr\u00e2nirea e inevitabila. Ea reprezinta un episod stravechi si central al vietii omenesti, programat \u00een noi de selectia naturala, o caracteristica exceptionala a unei specii exceptionale.\u201c \u00cen comparatie cu alte animale, oamenii urmeaza un model foarte neobisnuit al vietii. Avem nevoie de foarte mult timp sa crestem, traim mult, si cei mai multi dintre noi \u00eesi \u00eenceteaza activitatea reproductiva la mijlocul vietii. Oamenii sunt singura specie care si-a deformat cursul vietii \u00eentr-o maniera asa dramatica. Cea mai mare parte a acestei deformari e determinata de evolutia v\u00e2rstei mijlocii, care adauga doua decenii la care cele mai multe specii de animale nici nu viseaza.<br \/>\n\u201eUn indiciu important al faptului ca v\u00e2rsta mijlocie nu e, pur si simplu, \u00eenceputul unei spirale care duce doar \u00een jos e faptul ca ea nu poarta marcile declinului generalizat\u201c, scrie David Bainbridge. Cele mai multe sisteme ale organismului se deterioreaza foarte putin \u00een timpul acestei etape a vietii. Cele care se deterioreaza o fac \u00een modalitati foarte specifice, nemai\u00eent\u00e2lnite la alte specii de animale. De exemplu, capacitatea noastra de a ne concentra vederea asupra obiectelor apropiate slabeste \u00eentr-un mod extrem de predictibil: prezbitismul e rar la 35 de ani, dar e generalizat la 50. Elasticitatea pielii scade si ea fara exceptie si, deseori, surprinzator de brusc la \u00eenceputul v\u00e2rstei mijlocii. Modurile \u00een care depunem grasimile se modifica dupa tipare stereotipice. Dar alte sisteme, si mai ales cele cognitive, nu se degradeaza aproape deloc.<br \/>\nAceste schimbari se pot explica \u00een termeni evolutivi. Pe masura ce oamenii \u00eembatr\u00e2nesc, ei nu mai au nevoie de o vedere foarte buna sau de o piele imaculata, atragatoare pentru sexul opus. \u00censa au nevoie sa-si foloseasca mintea, si acesta e motivul pentru care organismul nostru continua sa investeasca masiv pentru a o mentine \u00een forma, \u00een timpul v\u00e2rstei mijlocii. C\u00e2t despre grasime \u2013 acea provizie de energie minunat de eficienta care a salvat vietile multora dintre stramosii nostri, la vremuri de restriste \u2013 rolul ei se modifica atunci c\u00e2nd nu ne mai straduim sa dam nastere copiilor, \u00een special \u00een cazul femeilor. Pe masura ce trec anii, tot mai putina grasime e stocata \u00een depozite care au menirea sa ne faca mai atragatori, \u00een jocul reproducerii \u2013 pe s\u00e2ni, solduri si coapse \u2013 sau sub piele, unde ajuta la crearea unui aspect neted si tineresc. Atunci c\u00e2nd perioada fertilitatii ia sf\u00e2rsit, grasimea se acumuleaza \u00een cantitati mai mari si, de asemenea, e depozitata mai central, unde e mai usor de transportat. \u00cen felul acesta, daca vremurile devin vitrege, o folosim pentru a supravietui, eliber\u00e2nd, astfel, resurse de hrana pentru rudele noastre mai tinere.<br \/>\nAceste schimbari, arata David Bainbridge, sunt o dovada clara a faptului ca v\u00e2rsta mijlocie reprezinta un proces controlat si programat, si ca acest proces nu marcheaza un moment de declin, ci de dezvoltare a individului. Desi speranta medie de viata a fost, uneori, foarte scazuta, \u00een istoria omenirii, acest lucru nu \u00eenseamna ca putini oameni reuseau sa treaca de v\u00e2rsta de 40 de ani, \u00een ultimii 100 000 de ani. Speranta medie de viata la nastere e o masura \u00eenselatoare: c\u00e2nd mortalitatea infantila e foarte ridicata, aceasta cifra scade dramatic, chiar daca acei oameni care ajung la v\u00e2rsta adulta au sanse mari de a trai o viata lunga si sanatoasa. Judec\u00e2nd dupa scheletele preistorice descoperite \u00een toata lumea, stramosii nostri ajungeau, deseori, la v\u00e2rsta mijlocie, si chiar o depaseau. Multi v\u00e2natori-culegatori moderni reuseau, cu siguranta, sa depaseasca v\u00e2rsta de 40 de ani. Iar acest fapt ne arata ca selectia naturala a avut la dispozitie un material bogat pe care sa lucreze. V\u00e2rsta mijlocie este, asadar, rezultatul a milioane de ani de selectie naturala.<br \/>\n\u00cen preistorie, la fel ca \u00een ziua de azi, supravietuirea oamenilor depindea, \u00een \u00eentregime, de abilitatea de a aduna resurse rare si pretioase. Oamenii coopereaza, \u00eesi fac planuri si inoveaza astfel \u00eenc\u00e2t sa poata sa adune ceea ce le trebuie din mediul \u00eenconjurator \u2013 fie ca e vorba de radacini comestibile, de blanuri de animale pentru a-si face haine sau de metale rare, pentru a fabrica ecrane tactile de smartphone-uri. Traim o viata foarte energica, bazata pe comunicare, si ne miscam \u00eentr-un mediu informational foarte bogat \u2013 iar evolutia v\u00e2rstei mijlocii e cea care a facut posibile toate aceste lucruri.<br \/>\nSpre exemplu, societatile de v\u00e2natori-culegatori foloseau, deseori, tehnici complexe si dificile de a gasi si prelucra hrana, care necesita un timp \u00eendelungat pentru a fi \u00eenvatate. Exista dovezi ca multi v\u00e2natori-culegatori aveau nevoie de decenii \u00eentregi pentru a-si \u00eensusii mestesugul si ca abilitatile lor de a aduna resurse atingeau punctul culminant abia dupa 40 de ani. Aceste abilitati sunt esentiale pentru supravietuirea comunitatilor omenesti, mai ales ca cei mai tineri membri ai acestora au nevoie de multi ani pentru a creste. Un copil are nevoie, conform unor cercetari recente, de resurse care sa fie furnizate de mai mult de un adult \u2013 si chiar de mai mult de doi adulti tineri. Un studiu realizat pe doua grupuri de v\u00e2natori-culegatori din America de Sud arata ca fiecare pereche de tineri parinti are nevoie de ajutorul a \u2013 \u00een medie \u2013 1,3 adulti trecuti de v\u00e2rsta reproducerii pentru a asigura hrana necesara copiilor.<br \/>\nOamenii de v\u00e2rsta mijlocie sunt, astfel, \u201eo inovatie umana esentiala, o casta de elita de super-furnizori foarte priceputi si experimentati, de care noi, ceilalti, depindem\u201c. Ei mai \u00eendeplinesc, \u00een plus, o alta functie vitala: propagarea informatiei. C\u00e2nd ne nastem, nu stim nimic si nu suntem \u00een stare sa facem aproape nimic. Fiecare dintre noi depinde de o infuzie continua de abilitati, cunostinte si obiceiuri, \u00eenglobate sub eticheta globala a \u201eculturii\u201c. Iar calea principala prin care cultura se transmite e reprezentata de oamenii de v\u00e2rsta mijlocie, care le arata copiilor, si tinerilor adulti alaturi de care muncesc, ce trebuie sa faca.<br \/>\nCele doua roluri ale oamenilor de v\u00e2rsta mijlocie \u2013 de super-furnizori si de maestri ai propagarii culturii \u2013 se perpetueaza si \u00een ziua de azi. \u201e\u00cen birouri, pe santiere si pe terenurile de sport din jurul globului, vedem cum oamenii de v\u00e2rsta mijlocie \u00eei sfatuiesc si \u00eei \u00eendruma pe tinerii adulti, fiind uneori sefii acestora. Oamenii de v\u00e2rsta mijlocie pot face mai multe, c\u00e2stiga mai mult si, pe scurt, conduc lumea.\u201c Si, \u00een ceea ce priveste femeile, exact ca prezbitismul si pierderea elasticitatii pielii, menopauza pare, \u00een aceasta lumina, sa fie un proces coordonat si planificat. Elibereaza femeile si partenerii lor de viata de sub presiunea ne\u00eentrerupta a nasterii copiilor si le ofera timp pentru a se ocupa de acele lucruri pe care oamenii de v\u00e2rsta mijlocie stiu cel mai bine sa le faca: sa traiasca o viata \u00eendelungata si sa se rasfete.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Evolutia le-a oferit oamenilor un avantaj imens, fata de cele mai multe specii de animale: v\u00e2rsta mijlocie, scrie David Bainbridge, lector la Universitatea Cambridge, \u00een \u201eThe Washington Post\u201c. Desi suntem obisnuiti sa privim cea de-a cincea si a sasea decada de viata ca pe un capitol negativ, cercetarile stiintifice recente arata c\u00e2t de importanta este&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/binecuvantarile-varstei-mijlocii\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Binecuvantarile varstei mijlocii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[17],"tags":[],"class_list":["post-11570","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor"],"views":1418,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11570","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11570"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11570\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11570"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11570"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11570"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}