{"id":11556,"date":"2012-04-26T14:15:08","date_gmt":"2012-04-26T12:15:08","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=11556"},"modified":"2012-04-26T14:15:21","modified_gmt":"2012-04-26T12:15:21","slug":"erevan-capitala-mondiala-a-cartii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/erevan-capitala-mondiala-a-cartii\/","title":{"rendered":"Erevan, capitala mondiala a cartii"},"content":{"rendered":"

500 de ani de tipar armean. Un interviu cu Hasmik Poghosyan, ministrul Culturii din Armenia<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Un popas \u00een noua si ultramoderna cladire a Matenadaranului \u2013 Institutul de cercetare stiintifica a manuscriselor rare si incunabulelor din Erevan \u2013 ne ajuta sa \u00eentelegem mai bine evolutia scrisului, a manuscriselor miniate si a incunabulelor \u00een limba armeana.<\/p>\n

Vizita \u00eencepe cu un prim contact cu alfabetului armean, inventat de Mastot, alcatuit din 36 de litere, \u00eencep\u00e2nd cu \u201eA\u201c de la \u201eAstvadz\u201c (Dumnezeu) si termin\u00e2nd cu \u201eC\u201c, de la Christos. Dupa secolul al XII-lea, copistii au adaugat \u00eenca 3 litere: \u201eYev\u201c (Si), \u201eO\u201c si \u201eF\u201c, astfel \u00eenc\u00e2t astazi alfabetul armean are 39 de litere.<\/p>\n

Luam apoi cunostinta cu un manuscris pietrificat, care dateaza din secolul al V-lea.<\/p>\n

La \u00eenceput se scria pe pergament, preparat din piei de vitel sau de miel. Cum pergamentul era foarte scump, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd era refolosit. Se poate vedea un asemenea palimpsest care, pe margine, contine o scriere din secolul al V-lea, iar restul este din secolul al X-lea.<\/p>\n

Armenia:<\/strong>
\n Peceti ale unei civilizatii<\/strong><\/p>\n

Cele mai vechi manuscrise armene cu miniaturi dateaza din secolul al IX-lea si al X-lea, mai exact din anii 887 si 989, intitul\u00e2ndu-se \u201eEvanghelia Lazarian\u201c si \u201eEvanghelia de la Ecimiadzin\u201c, cu sapte miniaturi, patru dintre ele dat\u00e2nd din secolul al VI-lea. Alte exemplare ale acestei lucrari sunt pastrate \u00een conditii climatice speciale.<\/p>\n

Iata si manuscrisul cel mai mare, dar si cel mai mic. Cel mare reprezinta \u201ePredicile de la Mus\u201c (scrise la manastirea Avag din Erz\u00e2nga) din 1202 si c\u00e2ntareste 27 kg., contin\u00e2nd 660 de pagini din pergament, 56,3 cm\/ 70,5 cm. Este interesant un amanunt: \u00een timpul Genocidului Armean din 1915, s-a hotar\u00e2t ca acest manuscris trebuie pastrat cu orice pret, dar, fiind prea mare si prea greu de transportat, a fost \u00eempartit \u00een doua, astfel fiind mai usoara salvarea lui. Cel mai mic manuscris, expus \u00een coltul din dreapta al celuilalt, este un \u201eCalendar liturgic\u201c, scris \u00een secolul al XII-lea, si c\u00e2ntareste 19 gr., 3 cm\/ 4 cm.<\/p>\n

Mai t\u00e2rziu, \u00een Evul Mediu, c\u00e2nd tara a fost supusa primei invazii arabe, dusmanii exclamasera: \u201eAm intrat \u00een tara cartilor!\u201c<\/p>\n

Departe de Armenia, de \u201etara cartilor\u201c, \u00een Italia, la Venetia, \u00een 1512, un anume Hakob, care \u00eesi alesese cu umilinta porecla de Meghabard (Pacatosul), tiparea \u201eUrbatagirk\u201c \u2013 o carte de rugaciuni, alcatuita din 124 de pagini, dintre care 24 \u00een culori, urmata de \u201eParzatomar\u201c, o alta lucrare cu caracter religios care era un fel de calendar al sarbatorilor sfinte. Astfel, s-au pus bazele tiparului \u00een limba armeana.<\/p>\n

Amintesc ca un exemplar din \u201eUrbatagirk\u201c, prima carte tiparita \u00een armeana, se afla la Institutul Matenadaran din Erevan, un alt exemplar la Biblioteca Nationala a Armeniei, iar un al treilea exemplar la Biblioteca Patriarhiei Armene din Ierusalim.<\/p>\n

Cartile tiparite \u00eentre 1512 si 1850 sunt socotite \u201eh\u00e2natib\u201c \u2013 incunabule.<\/strong><\/p>\n

De remarcat ca Venetia a jucat un rol unic \u00een istoria tiparului armean. \u00cencep\u00e2nd din 1789, c\u00e2nd s-au pus bazele Congregatiei mekhitariste armene pe insula San Lazzaro, au fost tiparite peste 5 000 de volume. La Venetia, continua sa existe si astazi acest focar de cultura armeana.<\/p>\n

\u00cen decembrie trecut, la Muzeul Correr din Venetia, s-a inaugurat expozitia \u201eArmenia: Peceti ale unei civilizatii\u201c, dedicata celor 500 de ani ai tiparului armean, ea urm\u00e2nd sa ram\u00e2na deschisa p\u00e2na la 15 aprilie. Expozitia va fi prezentata si la Erevan.<\/p>\n

Ulterior, tiparul \u00een armeana a continuat la Lvov \u00een 1616, la Roma \u00een 1623, la Milano \u00een 1624, la Paris \u00een 1633, la Noul Julfa \u00een 1640, la Amsterdam \u00een 1655, apoi la Sankt Petersburg, Constantinopol, Tiflis, Susi si Erevan. \u00cen 1794, la Madras, \u00een India, vedea lumina tiparului primul periodic \u00een limba armeana. Mai \u00eenainte scriam despre traducerea Bibliei \u00eenca de la \u00eenceputul secolului al V-lea. Prima Biblie tiparita \u00een armeana avea sa fie realizata \u00een 1666 \u00een Olanda, de catre Oskan Erevanti.<\/p>\n

\u00centre 1512 si 1920, cele mai multe dintre cele peste 11 000 de carti \u00een limba armeana au fost tiparite \u00een afara Armeniei. Astfel, se stie ca la Venetia au aparut 2 243 de titluri, la Constantinopol \u2013 5 492, iar la Tiflis \u2013 3 637. \u00cen Armenia, doar \u00een perioada 1920-1940 au fost tiparite 18 000 de carti.<\/p>\n

Treptat-treptat, cartea tiparita cu literele alfabetului armean a devenit o martora stralucita a renasterii armene.<\/p>\n

Astazi, Armenia este o prezenta activa la t\u00e2rguri si expozitii internationale de carte. \u00cen 2011, ea a participat la asemenea manifestatii organizate la Minsk, Paris, Sankt Petersburg, Frankfurt, Los Angeles, Geneva, unde a fost invitata de onoare. Tot invitata de onoare este si la T\u00e2rgul international de carte de la Cairo, iar in cursul lunii martie participa la Salonul international de carte de la Paris.<\/p>\n

500 de ani de carte armeana tiparita. Un interviu cu ministrul Culturii din Armenia<\/p>\n

O veste \u00eembucuratoare este ca, \u00een 2012, se sarbatoresc nu numai 500 de ani de carte tiparita \u00een armeana; Erevanul va deveni, printr-o hotar\u00e2re a UNESCO, \u201eCapitala mondiala a carti\u201c. Este cel de-al doisprezecelea oras desemnat sa se bucure de aceasta titulatura, dupa Madrid, Alexandria, New Delhi, Antwerpen, Montr\u00e9al, Torino, Bogot\u00e0, Amsterdam, Beirut, Ljubljana si Buenos Aires.<\/p>\n

Particip\u00e2nd nu demult la cea de-a patra Conferinta a scriitorilor armeni de limbi straine de la Erevan, am avut prilejul de a o \u00eent\u00e2lni pe doamna Hasmik Poghosyan, ministru al Culturii din Armenia, pe care am rugat-o sa-mi vorbeasca despre pregatirile pentru acest eveniment, c\u00e2nd miracolul cartii armene va deveni mai vizibil si accesibil.<\/p>\n

Hasmik Poghosyan:<\/strong> Programele noastre sunt foarte numeroase, atotcuprinzatoare si de calitate, datorita eforturilor noastre pentru sustinerea libertatii de expresie, pentru promovarea cartii si lecturii \u00een Armenia. Totodata, at\u00e2t \u00een tara, c\u00e2t si \u00een strainatate, se vor organiza expozitii dedicate \u00eemplinirii a 500 de ani de carte armeana tiparita.<\/p>\n

Programele noastre se vor adresa tuturor categoriilor sociale si de v\u00e2rsta, dar mai ales copiilor si tinerilor, caci ei vor fi cititorii, scriitorii si editorii de m\u00e2ine.<\/p>\n

Vom prelua oficial calitatea de Capitala mondiala a cartii de la Buenos Aires \u00een ziua de 23 aprilie 2012, care corespunde cu Ziua mondiala a cartii si a copy-right-ului.<\/p>\n

Vom organiza expozitii de carti armene vechi, pastrate \u00een biblioteci si muzee din tara si din strainatate. Expun\u00e2ndu-se peste 1 000 de carti vechi armene, se vor pune \u00een evidenta activitatile de tiparire a lor, locurile respective si ideile lor de baza. Apoi vor fi expozitii de beletristica, albume, carti enciclopedice, de arta, pedagogie, dictionare, harti, cataloage, brosuri, dar si literatura electronica, volume tiparite \u00een strainatate, inclusiv \u00een comunitatile din Diaspora armeana. Vor avea loc \u00eent\u00e2lniri cu scriitori de renume din tara si din strainatate, inclusiv laureati ai Premiului Nobel.<\/p>\n

Vom avea si un Salon international de carte, la care asteptam participanti din c\u00e2t mai multe tari. Vor mai fi conferinte, lansari de carti, festivaluri literare etc.<\/p>\n

Anul va continua cu expozitii de carte la Washington D.C., la biblioteci din Italia, Franta, Rom\u00e2nia, Bulgaria, China, Olanda, Germania, Rusia s.a. De pilda, la Biblioteca Congresului SUA se vor expune 50 de incunabule \u00een limba armeana, de la cartea de rugaciuni \u201eUrbatagirk\u201c a lui Hakob Meghabard din 1512, p\u00e2na la altele din 1695.<\/p>\n

Madeleine Karacasian: Credeti ca acest eveniment major va constitui un imbold pentru t\u00e2nara generatie, pentru a se \u00eentoarce la metodele clasice de lectura, pentru a-si fauri un bagaj de cunostinte solide, prin intermediul cartii tiparite, nu al Internetului si al altor mijloace moderne de informare?<\/em><\/strong><\/p>\n

H. P.:<\/strong> Cred ca succesul acestui eveniment depinde de noi, generatia v\u00e2rstnica. De felul cum vom reusi sa ne prezentam \u00een fata cititorilor cu metode c\u00e2t mai interesante. Va trebui sa putem vorbi pe limba tinerilor, accesibila lor. Cred ca este foarte important sa le atragem atentia prin metode vizuale. Cuv\u00e2ntul prin intermediul calculatorului nu poate concura cu cuv\u00e2ntul viu, caci acesta este emotional, sensibil. Din acest punct de vedere, cred ca este foarte important sa facem lecturi publice de masa. Sa alegem acele lucrari, acele fragmente care sa fie interesante din punctul de vedere al tineretului de astazi. Cred ca trebuie sa studiem toate acestea pe baze psihologice, caci, daca vom \u00eencerca sa oferim cartea ca pe vremea noastra, nu vom avea succes. Sunt convinsa de acest lucru. Tineretul trebuie sa \u00eenteleaga ca este \u00een folosul destinului sau.<\/p>\n

Dupa cum stiti, i-am \u00eendemnat pe participantii la cea de-a patra Conferinta a scriitorilor armeni de limbi straine sa traduca literatura armeana, pentru ca, la urma urmei, eroul tuturor manifestarilor prevazute trebuie sa fie scriitorul si opera sa \u2013 cartea \u2013, pentru a-i atrage spre lectura pe tinerii nostri, dar si pe cei straini.<\/p>\n

Iata asadar ca anul acesta, la Erevan, se va aduce un omagiu respectuos fata de crearea si dezvoltarea tiparului armean, menit sa faca legatura cu generatiile viitoare, arat\u00e2ndu-le calea istorica, parcursa de carte, de la inventia lui Gutenberg si primele carti \u00een limba armeana, tiparite \u00een 1512, p\u00e2na la Internet. Totodata, desemnarea Erevanului drept \u201eCapitala mondiala a cartii\u201c va constitui un minunat prilej de a cunoaste mai \u00eendeaproape si celelalte comori culturale ale poporului armean.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

500 de ani de tipar armean. Un interviu cu Hasmik Poghosyan, ministrul Culturii din Armenia   Un popas \u00een noua si ultramoderna cladire a Matenadaranului \u2013 Institutul de cercetare stiintifica a manuscriselor rare si incunabulelor din Erevan \u2013 ne ajuta sa \u00eentelegem mai bine evolutia scrisului, a manuscriselor miniate si a incunabulelor \u00een limba armeana.… Cite\u0219te mai mult »Erevan, capitala mondiala a cartii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-11556","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":1356,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11556","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11556"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11556\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11556"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11556"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11556"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}