{"id":11534,"date":"2012-04-26T14:01:35","date_gmt":"2012-04-26T12:01:35","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=11534"},"modified":"2012-04-26T14:01:47","modified_gmt":"2012-04-26T12:01:47","slug":"carti-amintiri-istorii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/carti-amintiri-istorii\/","title":{"rendered":"Carti, amintiri, Istorii"},"content":{"rendered":"

Michael Ondaatje, Pacientul englez,<\/em> traducere si note de Monica Wolfe-Murray, Editura Polirom, 2011.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Nu e deloc o int\u00e2mplare ca singura carte pe care o poarta cu el \u201epacientul englez\u201c, protagonistul romanului cu acelasi titlu al lui Michael Ondaatje, este un exemplar din \u201eIstoriile\u201c lui Herodot. Caci istoricul, geograful si neobositul calator grec din Halicarnas, cel supranumit \u201eparintele istoriei\u201c, pe l\u00e2nga faptul ca a strabatut intreg Orientul Mijlociu, Egiptul si Libia, a facut, in cele noua carti ale \u201eIstoriilor\u201c, prima incercare de a reuni intr-un tot unitar datele istorice si geografice cunoscute p\u00e2na atunci, subordon\u00e2ndu-le unei idei si teme de baza: razboiul dintre greci si barbari. In plus, el este extrem de putin aplecat spre relatarea\/ intelegerea istoriei drept o simpla insiruire de fapte si de int\u00e2mplari, fiind gata sa includa in textul sau amanunte neobisnuite sau chiar socante, fascinat mereu de elementele de fictiune pe care, cu buna stiinta, le integreaza intr-un discurs care inceteaza, astfel, sa mai fie strict istoric. Iar la o lectura atenta, cititorul va constata ca insusi discursul romanesc al lui Ondaatje este de aceeasi factura: digresiv si ambiguu, populat cu personaje care nu sunt niciodata ceea ce par a fi la prima vedere si care sunt surprinse intr-o adevarata retea de relatii complicate si, nu o data, greu de definit.
\nAparut in anul 1992, recompensat cu r\u00e2vnitul Booker Prize, ajuns rapid bestseller international si ecranizat in 1997, in regia lui Anthony Minghella, romanul \u201ePacientul englez\u201c da senzatia ca rezista la tot pasul \u2013 si prin fiecare pagina \u2013 tentatiei ori modelului naratiunii lineare, nerespect\u00e2nd nici o regula consacrata a prozei contemporane, dezvaluind c\u00e2te ceva cu privire la esenta personajelor sau int\u00e2mplarilor, doar pentru ca, imediat, sa revina asupra lor, reinterpret\u00e2nd si nuant\u00e2nd, determin\u00e2ndu-si cititorul sa puna sub semnul intrebarii totul si, in primul r\u00e2nd, ceea ce in mod traditional poarta numele de adevar. Pentru cei obisnuiti cu maniera de a scrie a lui Michael Ondaatje (nascut in Sri Lanka, fiind de origine olandeza si stabilit, ulterior, in Canada), nu e nici o surpriza ca autorul prefera sa ignore cu buna stiinta granita \u2013 intotdeauna fragila, din punctul lui de vedere \u2013 ce desparte poezia de proza si adevarul de fictiune. In plus, preferinta marcata a scriitorului pentru muzica de jazz, evidenta si in creatiile sale anterioare, este transformata, aici, in adevarat principiu menit sa configureze un discurs literar ce revine, iar si iarasi, asupra acelorasi int\u00e2mplari, doar pentru a le privi din perspective diferite si a le evalua, astfel, consecintele in functie de evolutia protagonistilor. Oarecum asemanator \u2013 desi miz\u00e2nd pe efecte sensibil diferite \u2013 procedase Robbe-Grillet in \u201eLa Jalousie\u201c, insa Michael Ondaatje, in \u201ePacientul englez\u201c, isi continua si demersul din romanul de debut, \u201eComing Through Slaughter\u201c, centrat in jurul existentei muzicianului Buddy Bolden, din New Orleans. Cu precizarea extrem de importanta ca, acum, scriitorul raporteaza toate evenimentele vietii protagonistilor la sensurile pe care Marea Istorie le are, tin\u00e2nd seama mai cu seama de efectele devastatoare ale celui de-al Doilea Razboi Mondial asupra oamenilor. Desigur, modelul este, si in acest sens, Herodot, cu preocuparea sa privitoare la consecintele razboaielor grecilor, doar pentru ca Ondaatje sa reuseasca, astfel, sa vorbeasca mai convingator despre \u201eultimul razboi medieval, care a avut loc in Italia intre anii 1943 si 1944\u201c… Rezultatul va fi un text romanesc pus sub semnul surprizei, al improvizatiei muzicale si al unui lirism de substanta, menit a sublinia viziunea nu o data tragica pe care autorul stie sa o imprime. Iar daca, uneori, metaforele utilizate de Ondaatje par cum nu se poate mai simple, alteori cartea e infuzata cu un spirit stiintific demn de o veritabila enciclopedie, mai cu seama atunci c\u00e2nd autorul descrie universul desertului si preocuparile exploratorilor porniti in cautarea unei oaze pierdute, sau c\u00e2nd este vorba despre diferitele si complicatele tehnici de dezamorsare a bombelor.
\nSubiectul, in liniile sale principale, este cunoscut marelui public mai cu seama datorita versiunii cinematografice, av\u00e2ndu-i pe Juliette Binoche, Kristin Scott Thomas si Ralph Fiennes in rolurile principale. Astfel, \u201epacientul englez\u201c supravietuieste unui grav accident aviatic, in urma caruia este complet desfigurat si nu-si aminteste mai nimic din propriul sau trecut. Recompunerea din fragmente disparate a existentei acestuia va reprezenta centrul de greutate al cartii, totul petrec\u00e2ndu-se pe fondul ultimelor zile de razboi, intr-o vila de l\u00e2nga Florenta, transformata ad-hoc intr-un mic spital de campanie, unde, alaturi de bolnavul ars si de Hana, infirmiera care il ingrijeste, vor sosi Kip, un genist indian, si Caravaggio, fost spion canadian. (In paranteza fie spus, numele lui Caravaggio si al Hanei sunt cunoscute cititorilor lui Ondaatje inca din cartea sa anterioara, \u201eIn pielea unui leu\u201c.) Romanul, profund experimental la nivelul constructiei, pune cap la cap secvente ale amintirilor personajelor pentru a oferi, in final, o imagine completa a trecutului acestora, un trecut care va lasa asupra tuturor urme at\u00e2t de vizibile, inc\u00e2t le va fi greu, fiecaruia in parte, sa-si configureze intru totul coerent si satisfacator viitorul. Povestea \u201epacientului englez\u201c, pe numele sau adevarat Ladislaus de Alm\u00e1sy, conte maghiar si explorator al desertului libian, este, pe scurt, daca am incerca sa o reducem la o schema, o noua versiune a clasicului triunghi amoros, viata sa fiind marcata de dragostea pentru frumoasa Katahrine, sotia lui Geoffrey Clifton. Insa modul in care Ondaatje prezinta totul exclude din capul locului orice schematism si pune sub semnul textului lui Herodot (in care se gaseste, in germene, insasi povestea iubirii interzise a celor doi) si al marii poezii o poveste care ar fi putut extrem de usor sa cada in banal si in cliseul sentimentalismului de prisos. In plus, autorul stie cum, fara sa fie didactic si fara sa se faca exponentul vreunei ideologii, sa vorbeasca despre probleme delicate si complicate nu doar ale anilor de Razboi, ci si ale epocii care a urmat, de la colonialism sau independenta fostelor teritorii britanice si p\u00e2na la tensionatele raporturi intre rase, etnii, religii si culturi. Astfel, in momentul in care afla despre bombardarea Hiroshimei, Kip isi abandoneaza prietenii si iubita, pe Hana, constient dintr-o data de prapastia dintre el si \u201eei\u201c, convins ca niciodata o natiune alba (\u201ecivilizata\u201c…) nu ar fi fost supusa unui astfel de calvar. Hana, la r\u00e2ndul ei, il pierde, finalmente, si pe \u201epacientul englez\u201c, de care ajunsese, de asemenea, sa fie legata afectiv, nereusind, apoi, sa-si mai gaseasca vreodata \u201einsotitorii potriviti\u201c.
\nCaci frumosul se dovedeste, intr-o lume at\u00e2t de marcata de ranile profunde ale razboiului, a fi doar un alt cuv\u00e2nt pentru a denumi ceea ce este primejdios, iar binele si raul devin, nu o data, acelasi lucru. Arestat pe nedrept, din cauza numelui \u201enepotrivit si gresit\u201c pe care-l poarta, Ladislaus de Alm\u00e1sy alege sa tradeze toate lucrurile si pe toti oamenii in care crezuse anterior, doar pentru ca, in acest fel, sa poata indeplini promisiunea pe care i-o facuse lui Katharine, de a se intoarce sa o salveze din pestera in care o lasase. Desigur, devine clar raportul textual stabilit de romanul lui Ondaatje cu \u201eAdio, arme\u201c, de Hemingway, unde locotenentul Frederic Henry purta, de asemenea, numele nepotrivit in locul cel mai nepotrivit. \u201ePacientul englez\u201c aduce, astfel, in fata cititorilor, problema identitatii si a relatiilor dintre oameni, pe fondul unui univers marcat de moarte si de efectele tragice ale razboiului. Insa, din momentul in care \u201eacea lume in care toate lucrurile aveau un nume\u201c inceteaza sa mai existe si izbucneste conflagratia mondiala, nimic nu va mai fi la fel. Chiar si obiectele neinsufletite se schimba, asemenea oamenilor. Astfel, vila San Girolamo, unde se petrec mare parte din actiunile romanului, este fosta vila a lui Poliziano, devenita ulterior m\u00e2nastire, iar apoi, fortuit, spital de campanie, refugiu pentru at\u00e2t de ranitii (sufleteste si nu numai) Hana si Alm\u00e1sy, dar si biblioteca; o biblioteca ale carei carti sunt transformate de Hana in trepte sau caramizi menite sa inlocuiasca fragmentele lipsa din scarile sau din peretii casei, apoi citite, cu grija si rabdare, pentru a inlocui \u2013 at\u00e2t c\u00e2t mai era posibil \u2013 fragmentele lipsa din sufletul fiecaruia.
\nMichael Ondaatje are o extraordinara capacitate de a scrie un text care isi cucereste cititorul de-a dreptul senzorial, autorul incep\u00e2nd, adesea, c\u00e2te un nou capitol cu o imagine vizuala, esential fiind, pentru el, detaliul menit a sublinia umanitatea personajelor sale si, doar indirect, tragismul razboiului. Iar aleg\u00e2nd sa-si incheie fiecare capitol nu prin relatarea unei int\u00e2mplari sau a unui eveniment istoric, ci prin evidentierea amintirilor protagonistilor, Ondaatje se dovedeste capabil sa exprime nu doar suferinta profunda a celor patru dezradacinati din vila San Girolamo, ci si imposibilitatea lor de a depasi conflictele determinate de nenumaratele istorii ale unui \u201erazboi post-apocaliptic\u201c… Vila de l\u00e2nga Florenta devine, astfel, un veritabil \u201eal treilea spatiu\u201c, diferit de cel de unde vin protagonistii si, deopotriva, diferit de cel unde vor ajunge, finalmente, fiecare in parte, autorul d\u00e2nd, indirect, si o replica peste timp unei alte vile, dintr-o altfel de Florenta, pe atunci b\u00e2ntuita doar de ciuma, de unde personajele lui Boccaccio se retrageau pentru a se salva, in \u201eDecameronul\u201c, prin povestire. Hana si Kip, pacientul englez si Caravaggio nu se salveaza neaparat astfel \u2013 sau, poate, se salveaza at\u00e2t c\u00e2t se mai pot salva \u2013 insa este clar ca reusesc sa-si redefineasca identitatea si, pentru prima oara cu adevarat, sa se cunoasca pe sine. Fiecare devine, pe r\u00e2nd, victima si opresor, vinovat si inocent, Ondaatje insusi gasind cea mai potrivita cale pentru a scrie povestea lor. El porneste, astfel, de la Herodot, in cartea caruia este, practic, inscrisa chiar istoria iubirii si tradarii de care se fac vinovati Alm\u00e1sy si Katharine, pentru a ajunge sa citeze (cu scopul de a defini mai exact relatiile dintre personaje si noua realitate pe care vor incerca sa o construiasca, asemenea unui spatiu securizant in jurul lor) fragmente din Stendhal, Tolstoi, Kipling, Milton sau Pound. Dovada nu ca marile adevaruri sunt eterne, ci ca, dupa un razboi mondial, nu se mai poate vorbi cu at\u00e2ta usurinta despre adevaruri eterne. Dar, depotriva ca, intr-o lume in care nimic nu mai pare cladit ca sa dureze pentru totdeauna, singura sansa pe care oamenii o au pentru a nu se pierde este aceea de a nu uita sa deschida, macar din c\u00e2nd in c\u00e2nd, c\u00e2te o carte ca pe o fereastra catre propria lor viata. Ca sa-si aminteasca sa citeasca, sa priveasca, sa iubeasca.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Michael Ondaatje, Pacientul englez, traducere si note de Monica Wolfe-Murray, Editura Polirom, 2011.   Nu e deloc o int\u00e2mplare ca singura carte pe care o poarta cu el \u201epacientul englez\u201c, protagonistul romanului cu acelasi titlu al lui Michael Ondaatje, este un exemplar din \u201eIstoriile\u201c lui Herodot. Caci istoricul, geograful si neobositul calator grec din Halicarnas,… Cite\u0219te mai mult »Carti, amintiri, Istorii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[7634,7635],"class_list":["post-11534","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-michael-ondaatje","tag-pacientul-englez"],"views":2615,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11534","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11534"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11534\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11534"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11534"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11534"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}