{"id":115,"date":"2009-11-26T14:36:31","date_gmt":"2009-11-26T12:36:31","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=115"},"modified":"2009-11-26T14:36:31","modified_gmt":"2009-11-26T12:36:31","slug":"casele-scriitorilor-v","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/casele-scriitorilor-v\/","title":{"rendered":"Casele scriitorilor (V)"},"content":{"rendered":"<ul>\n<blockquote>\n<li><em><strong>Texte si contexte<\/strong><\/em><\/li>\n<\/blockquote>\n<\/ul>\n<p><strong>Iasi, str. Bucsinescu<\/strong><br \/>\nOtilia Cazimir a venit la Iasi in 1898, c\u00e2nd avea 14 ani. In vechea casa de pe strada Bucsinescu a trait si a scris timp de aproape sapte decenii. C\u00e2nd a trimis prima poezie la revista \u201eViata Rom\u00e2neasca\u201c era eleva si se numea Alexandra Gavrilescu. Poezia, nesemnata, intitulata \u201eNoapte\u201c, a atras atentia lui Ibraileanu si aprecierea lui Mihail aadoveanu. Acestia au si botezat-o pe t\u00e2nara autoare cu pseudonimul cu care avea sa se consacre in istoria literaturii rom\u00e2ne. Destinul Otiliei Cazimir este unul putin obisnuit. A intrat in literatura la o v\u00e2rsta frageda pe maiestuoasa poarta a \u201eVietii Rom\u00e2nesti\u201c devenind rasfatata selectului cerc de la faimoasa revista, prietenii sai fiind Ibraileanu, Mihail aadoveanu, Demostene Botez, Ionel si Pastorel Teodoreanu, Panait Istrati, Mihai Codreanu si, bineinteles, Topirceanu. A trait cu discreta intensitate o mare iubire, singura de altfel, ca in cele mai bune romane ale genului. Povestea de iubire dintre Otilia Cazimir si George Topirceanu face parte din mitologia Iasului. A primit Premiul Academiei Rom\u00e2ne la numai 33 de ani, precum si, in aceeasi epoca antebelica, Premiul National de Poezie si Premiul aocietatii acriitorilor Rom\u00e2ni, urmate de altele, la fel de prestigioase, dupa Razboi.<br \/>\nDar delicata Alexandra Gavrilescu, alias Otilia Cazimir \u2013 pe care Ibraileanu avea s-o mai alinte si Rodoguna-Brunhilda-Cunegunda \u2013 a ramas toata viata la fel de sfioasa, de modesta, de indatoritoare si respectuoasa fata de marii ei companioni, inclusiv sau mai ales atunci c\u00e2nd a ajuns ea insasi \u201eun nume adunat pe-o carte\u201c.<br \/>\nPentru Otilia Cazimir literatura si mai ales poezia au constituit o adevarata religie, incompatibila cu zgomotul si isteria, cu vulgaritatea si b\u00e2rfa, cu dezertarea de la masa de scris in desertaciunea strazii si a luptei pentru putere sau \u2013 si mai rau \u2013 pentru o ieftina popularitate. O Otilia Cazimir vorbind de la vreun balcon unei adunari este de neconceput. Exponent al elitei literare si intelectuale iesene, Otilia Cazimir a potentat asazic\u00e2nd, cu existenta si experienta sa, mitul scriitorului. \u201ePornesc pe uliti singurica cuc\/ (Iau aer sa-mi ajunga p\u00e2n&#8217;la anu&#8217;)\/ ai c\u00e2te-o data, rare ori, ma duc\/ La vie-n deal la domnul aadoveanu\u201c\u2026<br \/>\nauavitatea ei era de natura sa-ti evoce imaginea ideala pe care fiecare ne-am conturat-o cel putin la o anumita v\u00e2rsta: imaginea Poetului, cu majuscula. Asa mi-a aparut Otilia Cazimir c\u00e2nd am vazut-o si am ascultat-o prima si ultima data, student fiind, in Aula \u201eMihai Eminescu\u201c a Universitatii \u201eAl.I. Cuza\u201c.<br \/>\nParafraz\u00e2ndu-l pe E. Lovinescu, Otilia Cazimir ar fi putut spune: \u201eaunt scriitoare, nimic mai mult, dar nici mai putin\u201c.<br \/>\nNascuta intr-un sat din tinutul Neamtului (Cotu Vamesului), poeta a fost un model de austeritate, de daruire celei mai solitare profesiuni: scrisul. As putea-o compara (si in aceasta privinta) cu marele ei contemporan Tudor Arghezi, de a carui stima si pretuire s-a bucurat, epistolele dinspre Martisor spre Bucsinescu fiind de o delicatete si de o dragoste fraterna tulburatoare. Faptul ca am\u00e2ndoi s-au sav\u00e2rsit din viata in acelasi an \u2013 1967 \u2013 pare sa confirme ca in Duducuta din Bucsinescu \u2013 cum obisnuia sa i se adreseze creatorul \u201eCuvintelor potrivite\u201c \u2013 Arghezi simtea ca se intrupeaza jumatatea sa poetica feminina.<br \/>\nOtilia Cazimir este un clasic in sensul cel mai propriu al cuv\u00e2ntului, daca avem in vedere fie si numai remarcabila ei literatura pentru copii: \u201eJucarii\u201c, \u201eBaba iarna intra-n sat\u201c, \u201eA murit Luchi\u201c.<br \/>\nCasa din Bucsinescu \u2013 astazi muzeu memorial \u2013 repovesteste ea insasi o lume. I-au pasit pragul multi dintre marii scriitori rom\u00e2ni. Timpul a trecut, dar atmosfera casei e aceeasi, plina de caldura si de amintiri. aimti sufletul celei ce a locuit-o \u201euitat pe undeva, pe-aici\u201c. O casa care s-a umplut, de-a lungul vremii, de larma, de glasurile copiilor dornici sa cunoasca un spatiu peste masura de domestic, dar in care s-au plasmuit, intre altele, multe dintre cele mai frumoase scrieri despre si pentru ei din intreaga literatura rom\u00e2na, comparabile, prin profunzimea vibratiei, gratia si intuitia fina a psihologiei copilului, rafinamentul expresiei, cu cele ale lui Tudor Arghezi sau ale Constantei Buzea.<br \/>\nBiblioteca, biroul la care a scris o viata, ochelarii, calimara, obiectele de arta, portretele si peisajele din vechiul cartier al Iasului unde se afla strada Bucsinescu, semnate de unii dintre cei mai cunoscuti pictori si graficieni, toate alcatuiesc un univers de o admirabila spiritualitate.<br \/>\n<strong>Vila aonet<\/strong><br \/>\nPe strada Rece din Iasi, la numarul 5, vizavi de celebra Bolta Rece, o adevarata bijuterie arhitectonica in stil neoclasic rom\u00e2nesc,\u00a0 poarta denumirea speciei literare pe care a ilustrat-o locatarul ei \u2013 Vila aonet. Este vorba de casa unde a locuit, a creat, a visat si a suferit un virtuoz al sonetului \u2013 Mihai Codreanu. A fost construita in 1934, pe un teren donat de Primaria Iasului, in semn de pretuire a operei si personalitatii poetului, traducatorului si omului de teatru, Mihai Codreanu fiind si profesor de \u201eDictie, citire expresiva, critica, psihologie teatrala si scenica\u201c la Conservatorul de Muzica si Arta Dramatica, dar si rector al acestuia. A fost, de asemenea, directorul Teatrului National \u201eVasile Alecsandri\u201c din Iasi, succed\u00e2ndu-i in importanta functie lui Mihail aadoveanu, iar apoi Inspector general al teatrelor.<br \/>\naatisfactii deosebite i-au adus celui ce paruse a opta pentru o cariera juridica (facuse si studii de Drept) opera de traducator din literatura franceza. Intre altele, el este autorul celei mai bune traduceri a piesei lui Edmond Rostand \u2013 \u201eCyrano de Bergerac\u201c. Dar talmacirile sale din dramaturgia franceza sunt numeroase, Mihai Codreanu av\u00e2nd merite deosebite si in promovarea pieselor autorilor din tara lui Baudelaire (un mentor al sau) pe scenele din Rom\u00e2nia, merite pentru care a fost rasplatit cu\u00a0 titlul de Cavaler al Academiei Franceze si a fost distins cu Ordinul National al Legiunii de Onoare. Acestea se alatura Premiului Academiei Rom\u00e2ne, Marelui Premiu National de Poezie si altor inalte distinctii.<br \/>\nCel mai cunoscut volum al lui Mihai Codreanu, intitulat \u201eatatui\u201c, aparut in 1914 si cuprinz\u00e2nd 99 de sonete, l-a consacrat ca maestru al sonetului, dupa ce in primele doua \u2013 \u201eDiafane\u201c(1901) si \u201eDin c\u00e2nd in c\u00e2nd\u201c(1903) \u2013 poetul reunise satire, elegii, pasteluri etc. Cu \u201eatatui\u201c, lirica sa se inscria in linia neoclasicismului parnasian.<br \/>\nA murit in 1957, la v\u00e2rsta de 81 de ani, in vila sa de pe atrada Rece, dupa ce intr-o mare parte a vietii a trebuit sa-si dicteze versurile, intruc\u00e2t orbise si, precum Borges, ar fi putut spune si el: \u201eIncet, in noaptea mea, eu pipai umbra\/ ai vidul, cu bastonul meu sovaitor,\/ Eu care am visat ca Paradisul are\/ Infatisarea unei biblioteci\u2026\u201c<br \/>\nIn muzeul memorial \u201eMihai Codreanu\u201c de la Vila aonet, ceea ce frapeaza in primul r\u00e2nd este tocmai biblioteca: dictionare si enciclopedii, editii de lux ale unor mari poeti si filosofi, carti rare, volume cu dedicatii purt\u00e2nd nume sonore ale epocii.\u00a0 Casa este plina de obiecte care evoca o epoca: mobile din nuc auriu, scoarte si macaturi, icoane vechi, obiecte de vestimentatie retro, sculpturi, fotografii, pipa poetului. Nu lipsesc inaltele distinctii primite de-a lungul vietii. O viata al carei sf\u00e2rsit, Mihai Codreanu l-a proiectat in sonetul intitulat \u201eOrbul\u201c:\u00a0 \u201eaub un copac de nuc, batrinul orb\/ ata-n asfintitul soarelui de vara;\/ Viata lui, nici dulce, nici amara,\/ I se destrama-n clipe ce-l absorb.\/\/ Tresare: Aspru croncanit de corb\/ a-a-nfipt in mintea lui octogenara:\/ E g\u00e2ndul ca-n cur\u00e2nd va sa dispara\/ In negre valuri de neant ce-l sorb.\/\/ Lumina n-a vazut de multa vreme,\/ Dar de intunericul etern se teme\/ Ca de-o v\u00e2ltoare ce l-ar inghiti\u2026\/\/ ai-atuncea ochii indrept\u00e2nd spre soare,\/ Desi nu-l vede, parca l-ar privi\/ Acum si-n veci prin bezna viitoare\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Texte si contexte Iasi, str. Bucsinescu Otilia Cazimir a venit la Iasi in 1898, c\u00e2nd avea 14 ani. In vechea casa de pe strada Bucsinescu a trait si a scris timp de aproape sapte decenii. C\u00e2nd a trimis prima poezie la revista \u201eViata Rom\u00e2neasca\u201c era eleva si se numea Alexandra Gavrilescu. Poezia, nesemnata, intitulata \u201eNoapte\u201c,&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/casele-scriitorilor-v\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Casele scriitorilor (V)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_hide_featured_image":false,"_jetpack_featured_image_duplicate_dismissed":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[8],"tags":[34,35,36,37],"class_list":["post-115","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-constantin-coroiu","tag-iasi","tag-str-bucsinescu","tag-vila-sonet"],"views":5162,"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[{"id":28770,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-664\/","url_meta":{"origin":115,"position":0},"title":"Cultura 664","author":"hrnicu","date":"iulie 15, 2026","format":false,"excerpt":"| Imagine copert\u0103: Palatul Cultural Blaj - sursa: Municipiul Blaj | SOCIETATE Un \u201epicnic nobil la castel\u201d a anticipat \u00een suburbiile Clujului, la R\u0103scruci, anun\u021barea premiilor Europa Nostra din acest an. Aproape de Bon\u021bida \u0219i de celebrul s\u0103u Electric Castle, un alt castel B\u00e1nffy a fost restaurat de CJ-ul clujean\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eSumar\u201d","block_context":{"text":"Sumar","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/category\/sumar\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/raluca_boboc-930x620-1.webp?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/raluca_boboc-930x620-1.webp?resize=350%2C200&ssl=1 1x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/raluca_boboc-930x620-1.webp?resize=525%2C300&ssl=1 1.5x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/raluca_boboc-930x620-1.webp?resize=700%2C400&ssl=1 2x"},"classes":[]},{"id":28827,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-666\/","url_meta":{"origin":115,"position":1},"title":"Cultura 666","author":"hrnicu","date":"septembrie 9, 2026","format":false,"excerpt":"| Imagine copert\u0103: Proiectul LOCURI DE POVESTE - foto: Carmen Corbu | SOCIETATE Ierarhia inversat\u0103 Autor: VALI ALBINE\u021a A\u0219a c\u0103 \u00eentrebarea nu e de ce sunt oamenii pro\u0219ti. Nu sunt. \u00centrebarea e de ce apetitul \u0103sta pentru lideri puternici apare peste tot, \u00een societ\u0103\u021bi complet diferite, la oameni cu \u0219coal\u0103\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eSumar\u201d","block_context":{"text":"Sumar","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/category\/sumar\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/InventART_main.webp?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/InventART_main.webp?resize=350%2C200&ssl=1 1x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/InventART_main.webp?resize=525%2C300&ssl=1 1.5x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/InventART_main.webp?resize=700%2C400&ssl=1 2x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/InventART_main.webp?resize=1050%2C600&ssl=1 3x"},"classes":[]},{"id":28664,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-662\/","url_meta":{"origin":115,"position":2},"title":"Cultura 662","author":"hrnicu","date":"mai 6, 2026","format":false,"excerpt":"| Imagine copert\u0103: RAD ART FAIR, 2026 | Foto: Daniel Sur SOCIETATE Populismul ca simptom: Frustr\u0103ri reale, solu\u021bii false \u0219i jocul de putere din spatele retoricii suveraniste | Autor: GIORGE ROMAN | Frustr\u0103rile care alimenteaz\u0103 mi\u0219c\u0103rile populiste sunt reale, asta trebuie spus clar \u0219i f\u0103r\u0103 condescenden\u021b\u0103, pentru c\u0103 tenta\u021bia de\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eSumar\u201d","block_context":{"text":"Sumar","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/category\/sumar\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/caseta-662.gif?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/caseta-662.gif?resize=350%2C200&ssl=1 1x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/caseta-662.gif?resize=525%2C300&ssl=1 1.5x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/caseta-662.gif?resize=700%2C400&ssl=1 2x"},"classes":[]},{"id":28546,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-660\/","url_meta":{"origin":115,"position":3},"title":"Cultura 660","author":"hrnicu","date":"martie 10, 2026","format":false,"excerpt":"| Imagine copert\u0103: Film\u0103rile \u00een Rom\u00e2nia pentru produc\u021bia \u201eThe White House\u201d (FOX Nation). Credit foto: Andreas Mircea - Icon Films, Sursa: OFIC | SOCIETATE Cum a reu\u0219it Ministerul Culturii s\u0103 declan\u0219eze o alert\u0103 european\u0103 de \u00eenc\u0103lcare a libert\u0103\u021bii presei \u0219i cum escaladeaz\u0103 sistematic un conflict cu spa\u021biul public rom\u00e2nesc |\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eSumar\u201d","block_context":{"text":"Sumar","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/category\/sumar\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/Muzici-si-faze-930x563-1.webp?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/Muzici-si-faze-930x563-1.webp?resize=350%2C200&ssl=1 1x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/Muzici-si-faze-930x563-1.webp?resize=525%2C300&ssl=1 1.5x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/Muzici-si-faze-930x563-1.webp?resize=700%2C400&ssl=1 2x"},"classes":[]},{"id":28493,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-659\/","url_meta":{"origin":115,"position":4},"title":"Cultura 659","author":"hrnicu","date":"februarie 7, 2026","format":false,"excerpt":"| Imagine copert\u0103: Pexels Photo | SOCIETATE Conflictul dintre Ministerul Culturii \u0219i comunitatea cultural\u0103 nu mai poate fi ignorat | Autor: CARMEN CORBU | Criza nu este cauzat\u0103 de competen\u021bele reduse ale lui Andr\u00e1s Demeter, ci de aspecte structurale ale modului \u00een care Ministerul Culturii func\u021bioneaz\u0103 de decenii. \u0218i, mai\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eSumar\u201d","block_context":{"text":"Sumar","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/category\/sumar\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/coperta-659.gif?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/coperta-659.gif?resize=350%2C200&ssl=1 1x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/coperta-659.gif?resize=525%2C300&ssl=1 1.5x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/02\/coperta-659.gif?resize=700%2C400&ssl=1 2x"},"classes":[]},{"id":28717,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-663\/","url_meta":{"origin":115,"position":5},"title":"Cultura 663","author":"hrnicu","date":"iunie 9, 2026","format":false,"excerpt":"| Imagine copert\u0103 (captur\u0103 video): BAIFF, 2026 - baiff.ro SOCIETATE \u201eTehnocrat\u201d \u2013 cuv\u00e2ntul lunii pe Dexonline Dexonline public\u0103 lunar un top al celor mai c\u0103utate cuvinte. \u00cen mai, cel mai c\u0103utat termen a fost \u201etehnocrat\u201d, cu 10411 interog\u0103ri. Pe locurile urm\u0103toare s-au aflat: pleonasm,\u00a0pragmatic,\u00a0sinecur\u0103, simpatie, exhaustiv,\u00a0misogin... articolul integral De ce\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eSumar\u201d","block_context":{"text":"Sumar","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/category\/sumar\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/Geografia_fragilitatii_alina_necsulescu-930x620-1.webp?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/Geografia_fragilitatii_alina_necsulescu-930x620-1.webp?resize=350%2C200&ssl=1 1x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/Geografia_fragilitatii_alina_necsulescu-930x620-1.webp?resize=525%2C300&ssl=1 1.5x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/Geografia_fragilitatii_alina_necsulescu-930x620-1.webp?resize=700%2C400&ssl=1 2x"},"classes":[]}],"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/115","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=115"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/115\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=115"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=115"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=115"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}