{"id":11454,"date":"2012-04-12T15:41:03","date_gmt":"2012-04-12T13:41:03","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=11454"},"modified":"2012-04-12T15:41:20","modified_gmt":"2012-04-12T13:41:20","slug":"cum-inviaza-mortii-si-cu-ce-trup-au-sa-vina","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cum-inviaza-mortii-si-cu-ce-trup-au-sa-vina\/","title":{"rendered":"Cum \u00eenviaza mortii?  Si cu ce trup au sa vina?"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: center;\"><strong>(I Corinteni 15,35)<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Andrei Ionescu<\/p>\n<p>La aceste \u00eentrebari \u00eesi propune sa dea raspuns Apostolul \u00een \u00cent\u00e2ia Epistola adresata corintenilor, care, dupa ce primisera Evanghelia si se parea ca \u201estau \u00eentru ea\u201c cu tarie, \u00eencep sa se clatine \u00een credinta si sa se \u00eentrebe daca nu cumva au crezut \u201e\u00een zadar\u201c (15,2).<br \/>\nEste, cum stim, un punct delicat al doctrinei crestine, \u00eensasi esenta si marea sa \u00eencercare, taina \u00eenvierii. Capitolul \u00eentreg se intituleaza, de altfel, \u00cenvierea Domnului si \u00eenvierea noastra. Versetele 12-14, pe care le reproducem \u00een continuare, fixeaza tocmai momentul de descumpanire a corintenilor care, pentru a putea fi depasit, va cere din partea Apostolului deslusiri suplimentare: \u201eIar daca se propovaduieste ca Hristos a \u00eenviat din morti, cum zic unii dintre voi ca nu este \u00eenviere a mortilor? Daca nu este \u00eenviere a mortilor, nici Hristos n-a \u00eenviat. Si daca Hristos n-a \u00eenviat, zedarnica este atunci propovaduirea noastra, zadarnica si credinta noastra\u201c.<br \/>\nSa vedem acuma cum suna \u00een latina \u00eentrebarea sau \u00eentrebarile reproduse \u00een titlul articolului de fata: Quomodo resurgunt mortui? Qualive corpore veniunt? Dorind sa-si \u00eenchipuie c\u00e2t mai concret clipa \u00eenvierii, corintenii vor sa afle \u201ecu ce trup au sa vina\u201c. Din raspunsul Apostolului afla (si o data cu ei toti credinciosii) ca voi veni cu trupul semintelor (\u201egraunte gol, poate de gr\u00e2u\u201c) din coliva. Iata cum \u00een memoria unui singur cuv\u00e2nt (lat. qualive, din care provine cuv\u00e2ntul coliva) se concentreaza modalitatea concreta, procesul efectiv al \u00eenvierii. Iata miracolul si taina: Dumnezeu da acestui graunte un trup, da \u201efiecarei seminte un trup\u201c (15,38). Si apoi \u00eentr-un chip si mai lamurit (versetele 42-44): \u201easa este si \u00eenvierea mortilor: se seamana trupul \u00eentru stricaciune, \u00eenviaza intru nestricaciune; se seamana \u00eentru necinste, \u00eenviaza \u00eentru slava; se seamana \u00eentru slabiciune, \u00eenviaza \u00eentru putere; se seamana trup firesc, \u00eenviaza trup duhovnicesc. Daca este trup firesc, este si trup duhovnicesc. \u201e<br \/>\nCe altceva este coliva dec\u00e2t urmarea deslusirilor de mai sus: gr\u00e2u fiert (cu zahar si nuci) care se \u00eemparte ca pomana la \u00eenmorm\u00e2ntari si la parastase? Se asaza pe o tava si se binecuv\u00e2nteaza la o slujba religioasa. \u00cen unele locuri se da colindatorilor (de la colo, colere, cum am vazut \u00eentr-un articol anterior). Putem presupune, de altfel, \u00een legatura cu acest obicei, ca \u00eensasi configurarea cuv\u00e2ntului coliva s-a petrecut pe fondul de cinstire a mortilor, ca suport deopotriva sonor si semantic.<br \/>\nDintre seminte, textul biblic pomeneste mai \u00eent\u00e2i\u00a0 nudum granum titrici, bobul de gr\u00e2u din care se face p\u00e2inea, care nu este altceva dec\u00e2t trupul Domnului la Sf\u00e2nta Taina a \u00eempartasaniei. Dar pot fi si alte seminte (aut alicuius ceterorum), iar Dumnezeu \u201ea dat fiecarei seminte un trup\u201c (dat unicuique seminum proprium corpus). De aceea, prin extensie, tot coliva sau colivi se mai cheama prinoasele aduse la biserica, din fructe, precum struguri, mere, pere, faguri de miere, cas dulce (Marian).<br \/>\nSi pentru ca suntem \u00een sarbatoarea Pastelui, sa ne oprim si la alte cuvine cu ob\u00e2rsie latina legate de \u00eenvierea Domnului, de \u00eenvierea mortilor si de \u00eenvierea noastra, si anume: s\u00e2rg, urias, suci, rasuci.<br \/>\nS\u00e2rg vine din surgo, surgere, surrexi, surrectum = a se scula, a se ridica, a se \u00eenalta, a creste. Verbul e folosit foarte frecvent. L-am \u00eent\u00e2lnit chiar \u00een pasajul citat putin mai inainte (15,35): quomodo resurgunt mortui? Din perfectul verbului latin (surrexi) provine cuv\u00e2ntul urias, care-l desemneaza pe cel care creste, se \u00eenalta, se ridica, si care, cresc\u00e2nd si \u00eentarindu-se, devine urias ca statura morala si fizica.<br \/>\nC\u00e2t despre suci si rasuci, ele provin din alte doua verbe latinesti cu sens similar cu\u00a0 surgo, surrexi, si anume suscito = a ridica, a \u00eenalta, a face sa se ridice si resuscito = a redestepta, a re\u00eenoi, a re\u00eenvia. La Tertulian \u00eencepe sa fie folosit cu sensul \u201ea re\u00eenvia din morti\u201c. De la acest sens (atestat din belsug \u00een Biblie) provine desigur expresia rom\u00e2neasca \u201ea se rasuci \u00een morm\u00e2nt\u201c. Sucirea si rasucirea dau seama de oscilatiile pe care le provoaca acest dificil punct al doctrinei crestine, fiind un reflex al clatinarii \u00een credinta.<br \/>\nCum vedem, pentru s\u00e2rg, urias, suci si rasuci nu avem nevoie de contexte speciale pentru a explica evolutia semantica de la latina la rom\u00e2na. De aceea ne putem dispensa de exemple. \u00cen schimb, \u00een cazul cuv\u00e2ntului coliva situatia e cu totul alta. Fara contextul exceptional ca importanta si oarecum si ca origine (un relativ devenit nume) nu am fi banuit de unde provine cuv\u00e2ntul rom\u00e2nesc.<br \/>\nUn context la fel de deosebit ne ofera prilejul de a propune un alt etimon latin, nemodificat fonetic, ci numai semantic, pentru un alt cuv\u00e2nt rom\u00e2nesc enigmatic (adica, figur\u00e2nd cu etimologie necunoscuta \u00een DEX), si anume hac, folosit exclusiv \u00een expresia \u201ea-i veni (cuiva) de hac\u201c. Cuv\u00e2ntul e legat tot de \u00eenvierea din morti, punctul esential al credintei (cum am vazut) din pricina caruia crestinii trezesc pizma pag\u00e2nilor. Suntem la Faptele sfintilor apostoli, cap. 24, \u00een care Pavel se dezvinovateste \u00eenaintea lui Felix. Versetele 14-21 sunt concludente pentru evolutia semantica de la demonstrativul latin hac la rom\u00e2nescul hac din expresia \u201ea veni de hac\u201c: \u201eNu pot (p\u00e2r\u00e2sii) sa-ti dovedeasca cele ce spun acum \u00eempotriva mea s&#8230;.t. Av\u00e2nd nadejde \u00een Dumnezeu, pe care si acestia \u00eensisi o asteapta, ca va sa fie \u00eenvierea mortilor: si a dreptilor si a nedreptilor s&#8230;.t. Sau chiar acestia sa spuna ce nedreptate mi-au gasit c\u00e2nd am stat \u00eenaintea sinedriului dec\u00e2t numai pentru acest singur cuv\u00e2nd pe care l-am strigat st\u00e2nd \u00eentre ei, ca pentru \u00eenvierea mortilor sunt eu astazi judecat de voi\u201c = nisi de una hac solummodo voce, qua clamavi inter vos stans: quoniam de resurrectione mortuorum ego iudico hodie a vobis. P\u00e2r\u00e2sii i-ar fi venit de hac lui Pavel daca procuratorul Felix le-ar fi dat dreptate, daca ar fi acceptat drept vinovatie \u201epricina pentru care \u00eel p\u00e2rau\u201c (14,28)<br \/>\nCum vedem, acuzatorii se leaga de un cuv\u00e2nt pentru a-i gasi vina lui Pavel, la fel cum fariseii \u00eencercasera altadata, \u00een repetate r\u00e2nduri, sa-l prinda \u00een cuv\u00e2nt (sermo), altfel spus sa-l lege cu s\u00e2rma, pe Isus Hristos, pe care voiau sa-l piarda.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>(I Corinteni 15,35) &nbsp; Andrei Ionescu La aceste \u00eentrebari \u00eesi propune sa dea raspuns Apostolul \u00een \u00cent\u00e2ia Epistola adresata corintenilor, care, dupa ce primisera Evanghelia si se parea ca \u201estau \u00eentru ea\u201c cu tarie, \u00eencep sa se clatine \u00een credinta si sa se \u00eentrebe daca nu cumva au crezut \u201e\u00een zadar\u201c (15,2). Este, cum stim,&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cum-inviaza-mortii-si-cu-ce-trup-au-sa-vina\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Cum \u00eenviaza mortii?  Si cu ce trup au sa vina?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-11454","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":1539,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11454","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11454"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11454\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11454"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11454"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11454"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}