{"id":11441,"date":"2012-04-12T15:32:11","date_gmt":"2012-04-12T13:32:11","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=11441"},"modified":"2012-04-12T15:33:06","modified_gmt":"2012-04-12T13:33:06","slug":"ruleta-biometrica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ruleta-biometrica\/","title":{"rendered":"Ruleta biometrica"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Stefan Manasia, <em>\u201eMotocicleta de lemn\u201c<\/em>, Charmides, Bistrita, 2011<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Odata cu lansarea volumului \u201eMotocicleta de lemn\u201c \u00een 2011, Stefan Manasia si-a confirmat statutul de lider incontestabil al generatiei douamii si a devenit unul din cei mai importanti poeti rom\u00e2ni contemporani. Dupa boom-ul \u201eAmazon\u201c-ului si al urmatoarelor volume care au reusit sa ofere poeziei tinere aerul de siguranta si o directie estetica solida, \u201eMotocicleta de lemn\u201c este dovada clara a regenerarii poetice nelimitate de care dispune p\u00e2na acum Stefan Manasia, chiar daca regenerarea se face mereu \u00een interiorul aceluiasi univers tematic. Dificultatea de a explica poezia lui vine astfel din aparenta depasire a tuturor granitelor imaginarului si din inconsecventa benefica a metodelor de constructie. Mai mult, Manasia devine cu at\u00e2t mai interesant ca poet cu c\u00e2t reuseste sa stap\u00e2neasca perfect ostentatia pe care o impune plaja imensa de imagini frapante, unde exercitiul lui poetic poate parea usor o ruleta norocoasa.<br \/>\nDesi \u00eembratisarea stilurilor poetice diferite de la un poem la altul poate fi un experiment riscant, Manasia pare sa stie sa se foloseasca de toate resursele limbajului pentru a produce efectul autentic de poezie. Astfel, de la versuri care rimeaza (tehnica ce ar putea parea ca nu mai functioneaza astazi si poate produce usor senzatia de fortare a poeziei, \u00eensa \u00een cazul lui Manasia trece usor drept naturala) p\u00e2na la tehnici textualiste radicale, poemele din \u201eMotocicleta de lemn\u201c par sa pledeze pentru \u00eent\u00e2ietatea imaginarului si pentru o renuntare la tentatia compromisului tehnic: \u201evine o clipa \u00een viata, de glorie?, nicidecum\/ c\u00e2nd ezitam \u00eentre doua obiecte doua femei\/ sau \u00eentre doua stari, ca acum\/ c\u00e2nd ciuperca mi-a injectat sporii ei\/ \u00een crevasele dintre celule, sub padurea de\/ acarieni. Ostroveniul \u00eesi \u00eentinde axonii\/ pompeaza otrava prafoasa, glomerule de\/ ura si amintiri \u00eemi cuceresc neuronii\u201c. Manasia pare sa nu mai faca niciun calcul \u00een cautarea formulelor stilistice si sa scrie pur si simplu (unde a scrie pur si simplu e un lux pe care si-l permite deja, \u00een maniera lui Robert Pinski), iar tematica universului bionic si mistic deopotriva i-au devenit unealta preferata: \u201esa i-o tragi si sa mori\/ ca un paianjen mascul, las\u00e2ndu-i\/ laptii si rubeola, machetta\/ mataniile cu holograme\u201c.<br \/>\n<strong>Trip-uri psihedelice<\/strong><br \/>\nMisticismul lui Manasia se naste din jocul permanent \u00eentre exotismul brutal si folosirea realitatii imediate pe post de suport al mizerabilismului. L\u00e2nga Vietcong, dragonul de Komodo, sau Kinshasa, p\u00e2na si orasele europene capata sonoritate exotica, iar efectul descrierilor obscure din zone \u00eendepartate devine vital pentru atmosfera patologica generala: \u201eMiguel \u00eesi plimba\/ proteza de cauciuc\/ actionata biometric\/ peste m\u00e2na cu pete maronii\/ si pilozitate. s\u2026t Miguel \u00eesi priveste,\/ admirativ\/ ochiul de opal\/ cu ochiul drept,\/ sclipind de sanatate\u201c, \u201egradinile viitorului\/ suprematia masinilor metrosexuale\/ bufnita si flamingii pinguinii tribali\/ sirenele de pe ambulante\/ ghideaza batr\u00e2nii cancerosi\/ spre azil si euthanasie\u201c. Manasia abuzeaza de efectele vizuale pe care le ofera lumea aparent banala de astazi si trece \u00een revista subtil probleme sociale si spirituale deopotriva. Exprimarea revoltei \u00een fata capitalismului de hartuire, a comercialitatii agresive sau a mecanismelor sociale pervertite se simte puternic, iar faptul ca nu e pur si simplu o metoda de a elibera gratuit frustrare, ci are o acoperire estetica si o functie vitala \u00een setarea tensiunii, face ca poemele sa transmita aproape perfect mesajul ideologic: \u201eSa nu mai vad abatoarele, macelariile ANGST, Literele,\/ Trezoreria, Primaria de cartier, Banca Transilvania \u2013 Fuck Banca Transilvania!\u201c, \u201eLa supermarket \u00een Antwerpen\/ printre castraveti plastifiati si\/ chinezoaice indiferente\/ ocolite de frumusete;\/ caut\u00e2nd o salata fara\/ E-uri \u00een maioneza, caut\u00e2nd un nou\/ rid \u00een oglinzi, deasupra miilor de creveti\/ si calamari hieratici\u201c.<br \/>\nO functie importanta \u00een construirea poemelor o are \u00eensa si avalansa de \u201etrip-uri\u201c psihedelice, distorsiuni ale realitatii sau comparatii halucinante. Manasia nu ofera cititorilor vreo alta cale de a se apropia de poezia sa dec\u00e2t aceea dictata de generatia Beat (de unde para sa se traga mai toata poezia contemporana, fascinatia pentru problemele apocaliptice nucleare si pentru problemele interferentelor culturale ram\u00e2n\u00e2nd p\u00e2na astazi impulsul mistic principal), \u00eensa poarta c\u00e2teva marci autentice inconfundabile. Discutia despre influentele pe care le tradeaza (mai mult sau mai putin) \u201eMotocicleta de lemn\u201c este, oricum, aproape imposibil de purtat, din doua motive: primul este acela ca experimentul manasian propune din start renuntarea la repere literare categorice (sau cel putin la repere exclusiv literare), iar al doilea este aluvionarismul imaginarului, \u00eentrec\u00e2nd cu mult limitele cu care ne-a obisnuit generatia sa. Influentele iau astfel forme dintre cele mai curioase, chiar \u00een debutul volumului citatele-ghid trimit\u00e2nd de la V. Leac si Nichita Stanescu la Neil Young si Kurt Cobain. La Manasia p\u00e2na si versurile lui Chris Isaac devin un punct de plecare sau un laitmotiv.<br \/>\n<strong>Detalii de insectar<\/strong><br \/>\nMetropola devine centrul dezechilibrelor morale, iar camera surprinde unele din cele mai tulburatoare scene, de la inuman la macabru: \u201esalbaticia reprodusa-n\/ mii de exemplare\/ din dormitorul adolescentului\/ cu fata herpetica\/ p\u00e2na la camioneta alpinistului utilitar\u201c, \u201evezi si tribul indian Toda\/ pe care nici cameramanii\/ lui Malle\/ nici zeita Teikirshy, \u00eentemeietoarea\/ nici ambasadorii UNESCO\/ sau medicii federali\/ nu-l mai pot salva\u201c, \u201eelicopterele\/ -ncarcate cu napalm ieri\/ cobor\u00e2nd\/ cu indiferenta tehnologica\/ peste jungle si orezarii\u201c. Apare aici o alta apropiere de exotic \u00een universul manasian, iar legatura finala cu Ostroveni-ul si apoi cu o lume mult mai personala (\u00een \u201eAlevin\u201c referintele sociale pot fi decodate usor) da impresia unui corpus unitar, unde problematica din jurul colonizarii si a ostilitatilor interumane reuseste sa comunice cu universul local \u00een acelasi registru dramatic. Fantezia ideatica din poemele lui Manasia \u00een combinatie cu imaginarul fantastic e \u00een stare sa creeze personaje la limita dintre schizofrenie si luciditate. Lumea pe care ne-o arata \u201eMotocicleta de lemn\u201c este de fapt o lume supusa dualismului derutant, o lume \u00een care ochiul poate detecta at\u00e2t detalii de insectar, c\u00e2t si scene care cuprind \u00eentreg mapamondul \u00een c\u00eeteva cuvinte.<br \/>\nUimitoare este capacitatea lui Manasia de a produce prin c\u00e2teva versuri poezie totala. Desi si-a obisnuit deja publicul cu efectul tulburator pe care \u00eel poarta alaturarile tematice si stroboscopul imagistic, se pare ca poetul nu si-a epuizat \u00eenca resursele. Asemanator poemului mai vechi \u201eImn\u201c se arata\u00a0 astfel \u201eO mie de ani\u201c, dar sondarea \u00eesi schimba ustensilele, mut\u00e2nd mizele \u00een afara sferelor de soc: \u201ede albit danturile\/ de lustruit arcadele\/ bicepsii\/ statuile\/ treptele si m\u00e2nerele\/ cultura\/ dantura\/ dialectul ca o\u00a0 boala de g\u00e2t\/ si o abia strunita\/ melancolie suicidara\/ pentru ca ei au mutilat\/ pe c\u00e2teva continente\/ triburi de o frumusete\/ umilitoare\/ \u00een palate si\/ \u00een pivnite si \u00een lagare\/ Au extras magenta\/ Cobor\u00e2rii de pe Cruce\/ s\u00e2ngele negru\/ mai albastru\/ ca al regelui Leopold\u201c.<br \/>\nDeparte de a fi terminat un proiect amplu \u00eenceput oficial \u00een 2003, odata ce si-a setat (probabil pentru multa vreme) universul poetic propriu, Stefan Manasia pare sa nu se opreasca la a fi un reprezentant oarecare al poeziei tinere. Capacitatea de a \u201e\u00eenvata\u201c sa scrie poezie dar \u00een acelasi timp de a se distanta de influentele sale at\u00e2t c\u00e2t trebuie \u00eel aduc \u00een fata cititorilor ca pe un poet greu de uitat.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Stefan Manasia, \u201eMotocicleta de lemn\u201c, Charmides, Bistrita, 2011 &nbsp; Odata cu lansarea volumului \u201eMotocicleta de lemn\u201c \u00een 2011, Stefan Manasia si-a confirmat statutul de lider incontestabil al generatiei douamii si a devenit unul din cei mai importanti poeti rom\u00e2ni contemporani. Dupa boom-ul \u201eAmazon\u201c-ului si al urmatoarelor volume care au reusit sa ofere poeziei tinere aerul&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ruleta-biometrica\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Ruleta biometrica<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[6438,6437],"class_list":["post-11441","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-motocicleta-de-lemn","tag-stefan-manasia"],"views":1906,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11441","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11441"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11441\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11441"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11441"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11441"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}