{"id":11432,"date":"2012-04-12T15:27:51","date_gmt":"2012-04-12T13:27:51","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=11432"},"modified":"2012-04-12T15:28:11","modified_gmt":"2012-04-12T13:28:11","slug":"zori-noi-pentru-birmania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/zori-noi-pentru-birmania\/","title":{"rendered":"Zori noi pentru Birmania?"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Ocupati, \u00een Statele Unite, cu toate miscarile rapide ale campaniilor electorale, \u00een Europa cu criza, \u00een lumea \u00eentreaga cu viitorul Siriei \u2013 sa nu uitam Birmania, unde se \u00eent\u00e2mpla lucruri demne de cea mai mare atentie. Aproape \u00een mod miraculos, dupa doisprezece ani de detentie si arest domiciliar, Aung San Suu Kyi si-a \u00eenvins tortionarii. Admirata \u00een \u00eentreaga lume pentru felul cum a opus \u00een mod constant protestul non-violent brutalitatii militarilor \u2013 la putere \u00een Birmania de cincizeci de ani \u2013 , de cur\u00e2nd premiata Nobel pentru pace a fost aleasa deputata \u00eentr-o circumscriptie rurala, la sud de Rangoon. <\/strong><\/em><br \/>\nVictoria ei are, fara exagerare, ceva comparabil cu acelea ale lui Gandhi, Martin Luther King sau Nelson Mandela. \u00cen cazul acestei luptatoare pentru democratie, at\u00eet de fragila si puternica \u00een acelasi timp, greul s-ar putea spune ca \u00eencepe de-abia de acum. \u00cei ram\u00e2ne totul de facut, sprijinita doar de fervoarea populara care o \u00eenconjoara si de marea semnificatie simbolica a alegerii ei. Urmeaza ca acum Aung San Suu Kyi sa se confrunte cu o realitate extrem de complexa. Ca sa se prezinte la recentele alegeri, generalli birmanezi i-au acordat doar libertate supravegheata. Din acest moment, ea si ceilalti 36 de deputati alesi din partidul sau, Liga nationala pentru democratie, vor face parte dintr-un Parlament de zece ori mai numeros, dominat \u00een totalitate de militari si marionetele lor. Sigur, vor putea folosi tribuna Parlamentului ca sa-si faca cunoscute opiniile, vor beneficia de imunitatea parlamentara si, probabil, vor atrage si alti parlamentari interesati de o adevarata schimbare \u00een Birmania, idee cu care simpatizeaza si o parte din armata. E deja un bun punct de plecare. \u00censa Aung San Suu Kyi va trebui sa fie \u00een stare sa coaguleze si consolideze acest proces politic cu succesive reforme sociale, economice si de drepturile omului, fara de care entuziasmul de astazi s-ar putea cu usurinta risipi. \u00cen acelasi timp, va trebui sa stie cum sa tempereze si sa canalizeze \u00een mod pozitiv revolta minoritatilor etnice care constituie mai bine de o treime din populatia tarii.<br \/>\nBirmanezii ocupa doar partea centrala a tarii, \u00een vreme ce la granitele muntoase cu India, Bangladesh, China, Laos si Tailanda \u2013 practic \u00een toata partea sa periferica \u2013, Birmania se prezinta drept un veritabil mozaic de populatii minoritare precum Naga, Chin, Kachin, Wa, Chan si Karen, care nu au fost, practic, niciodata \u00eencurajate sa se integreze \u00eentr-o tara fata de a carei autoritate manifesta o clara ostilitate. Cu arma \u00een m\u00e2na sau prin revolte civile, aceste populatii lupta de multa vreme pentru independenta sau pentru o totala autonomie. Si, daca \u00een 1962, la cinci ani de la decolonizarea britanica, armata a preluat puterea, aceasta s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een buna masura tocmai din cauza acestor secesionisme pe care regimul actual, \u00een cincizeci de ani, nu a reusit sa le potoleasca.<br \/>\nAung San Suu Kyi beneficiaza, \u00een relatia cu aceste populatii, de un credit moral indiscutabil, mostenit \u00een parte si de la tatal ei, cel care a realizat practic independenta Birmaniei si a stiut sa le cucereasca \u00eencrederea. Armata a fost, pentru multa vreme, dusmanul lor comun. Dar acesta nu e un capital pe care se poate conta prea multa vreme. Cu alte cuvinte, aceste populatii nemultumite este greu de presupus ca vor fi dispuse sa-i dea prea mult timp noii alese si partidului ei ca sa schimbe lucrurile \u00een tara. Aung San Suu Kyi stie foarte bine aceasta si, nu \u00eent\u00e2mplator, a fost aleasa pe o platforma electorala ce cuprindea, \u00eentre altele, reforme sociale si o integrare c\u00e2t mai armonioasa a populatiilor minoritare. E drept, \u00eensa, ca \u00een conditiile intensificarii miscarilor de gherila catre regiunile de la granitele tarii, si ea, si ceilalti parlamentari ai partidului ei s-ar afla, spre satisfactia juntei militare, \u00eentr-o situatie extrem de dificila. Birmania traieste, asadar, un moment ce ne aminteste toate incertitudinile, problemele si greutatile oricarei tranzitii la democratie. Si asta, considera Bernard Guetta, ar fi prima lectie pe care ne-o furnizeaza situatia de moment din Birmania.<br \/>\nMai sunt \u00eensa si alte aspecte demne de notat, si care \u00eendeamna la mai putin pesimism. Una dintre ele ar fi aceea ca, dupa triumful Revolutiei de catifea \u00een Cehoslovacia anului 1989, arma non-violentei tinde sa se afirme cu tot mai mult succes \u00een lume. Ar mai fi de spus, pe aceasta linie, ca democratia se rasp\u00e2ndeste \u00eentr-un mod pe care nimeni nu l-ar fi putut imagina acum doar cincizeci de ani. A facut progrese notabile \u00een fostul bloc sovietic \u2013 \u00een ciuda sistemului dictorial al lui Vladimir Putin si al noilor potentati din republicile Asiei centrale. Tot astfel, cu o singura exceptie notabila, au disparut dictaturile mai mult sau mai putin militare care au dominat at\u00e2ta vreme America Latina, p\u00e2na catre sf\u00e2rsitul anilor &#8217;80. Fervoarea democratiei a cuprins anul trecut lumea araba si se rasp\u00eendeste si pe continentul african. Daca e adevarat ca \u00een multe tari \u00eenca \u2013 prima dintre ele fiind China \u2013, democratia e practic inexistenta sau doar o masca usor de schimbat la cea mai mica alerta, nu se poate contesta ca, \u00een ultimul sfert de veac, democratia a c\u00e2stigat teren \u00eentr-un ritm fara precedent \u00een istoria omenirii si datorita noilor medii de comunicatie care favorizeaza propagarea libertatii, dar si datorita sf\u00e2rsitului razboiului rece, cu slabirea succesiva a multor dictaturi care se bucurau de protectia Uniunii Sovietice sau a Statelor Unite.<br \/>\nDar iata \u00eenca un important aspect al evenimentelor de la Rangoon pe care \u00eel pune \u00een lumina Bernard Guetta: sanctiunile economice internationale care, departe de a fi o metoda perimata sau ineficienta, \u00eesi arata, pe termen lung, valabilitatea. Sigur, ele nu fac dictaturile sa cada de la o zi la alta, au nevoie de timp ca sa li se simta cu adevarat efectul. Dar, fara ele, generalii Birmaniei, redusi p\u00e2na la urma la a \u00eentretine raporturi comerciale doar cu China comunista, nu ar fi liberalizat sub nici un motiv cenzura, nu ar fi eliberat prizonierii politici, n-ar fi acceptat pentru prima data alegeri libere, deschiz\u00e2nd astfel calea spre ceea ce Aung San Suu Kyi defineste drept \u201eo noua era\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ocupati, \u00een Statele Unite, cu toate miscarile rapide ale campaniilor electorale, \u00een Europa cu criza, \u00een lumea \u00eentreaga cu viitorul Siriei \u2013 sa nu uitam Birmania, unde se \u00eent\u00e2mpla lucruri demne de cea mai mare atentie. Aproape \u00een mod miraculos, dupa doisprezece ani de detentie si arest domiciliar, Aung San Suu Kyi si-a \u00eenvins tortionarii.&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/zori-noi-pentru-birmania\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Zori noi pentru Birmania?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[7612,7611],"class_list":["post-11432","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-aung-san-suu-kyi","tag-birmania"],"views":1333,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11432","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11432"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11432\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11432"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11432"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11432"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}