{"id":11406,"date":"2012-04-05T15:27:45","date_gmt":"2012-04-05T13:27:45","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=11406"},"modified":"2012-04-05T15:29:26","modified_gmt":"2012-04-05T13:29:26","slug":"despre-barfa-%e2%80%9ebuna%e2%80%9c-plasa-de-siguranta-pentru-cei-dragi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/despre-barfa-%e2%80%9ebuna%e2%80%9c-plasa-de-siguranta-pentru-cei-dragi\/","title":{"rendered":"Despre barfa \u201ebuna\u201c. Plasa de siguranta pentru cei dragi"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>\u201eBarfa e amuzanta, una dintre placerile cele mai mari si mai profunde care ne sunt date noua, oamenilor\u201c, scrie Laura Moser in \u201eThe Paris Review\u201c. \u201eDaca Eleanor Roosvelt avea dreptate cand spunea ca marile minti discuta idei; mintile mediocre discuta evenimente; iar mintile marunte discuta oamenii, atunci considerati ca fac parte din cei 99 la suta\u201c, sustine, cu mandrie, Moser. <\/strong><\/em><\/p>\n<p>Mandria ei se intemeiaza pe lectura catorva carti recente, care scot in evidenta beneficiile barfei. In \u201eVirtutile viciilor\u201c, filosoful Emrys Westacott examineaza etica unor obiceiuri prost vazute in societate, printre care si barfa. Ar trebui sa condamnam toate tipurile de barfa? Si, daca barfa nu e un obicei rau in sine, ar putea aceasta sa fie acceptabila, sau chiar benefica?<\/p>\n<p>Cand e rautacioasa si contine neadevaruri, barfa poate fi, intr-adevar, nociva: ea poate distruge reputatii si poate chiar sa distruga vieti. Dar barfa \u201ebuna\u201c &#8211; despre, sa spunem, discrepantele salariale nejustificate, sau conflictele mascate de interese &#8211; poate fi cat se poate de benefica. Carcotelile din spatele usii construiesc relatii, ofera eliberare emotionala, contracareaza secretomania si rastoarna structurile existente de putere. \u201eDisponibilitatea de a vorbi despre oameni, crede Westacott, care implica, uneori, si barfa, poate fi parte integranta a vietii noastre reflexive\u201c.<\/p>\n<p>O alta carte recenta, al carei titlu s-ar traduce prin \u201eBarfa: indeletnicirea deloc meschina\u201c, a scriitorului Joseph Epstein, porneste de la premisa ca \u201eceilalti oameni sunt cel mai interesant subiect despre care ai putea discuta cu cineva\u201c.\u00a0 Epstein, care are deja 75 de ani, e incantat de barfe, dar carcoteste impotriva barfelor despre celebritati. \u201eStarurile de la Hollywood din ziua de azi, starurile rock si comediantii nu mai starnesc interesul pe care starurile de cinema din vremurile mai vechi reuseau sa-l starneasca\u201c, e de parere scriitorul.<\/p>\n<p>O a treia carte se intituleaza, pur si simplu, \u201eBarfa\u201c, si e un roman al unei scriitoare foarte populara in Statele Unite, Beth Gutcheon. De la Gutcheon aflam ca \u201egossip\u201c, in engleza, vine de la \u201egod-sibling\u201c, care s-ar traduce prin \u201econversatie intre oameni care sunt bunicii aceluiasi copil, oameni care au un interes legitim fata de persoana despre care vorbesc\u201c. E un tip de dialog care tese o plasa de siguranta sub oamenii pe care doresti sa-i protejezi.<\/p>\n<p>\u201eNimic nu e mai delicios, sau atat de profund uman, decat sa vorbesti tot felul de bazaconii despre alti oameni\u201c, conchide Laura Moser. Si, crede ea, toata literatura moderna se intemeiaza, in cele din urma, pe acest obicei &#8211; de a barfi. Romancierul Ian McEwan numeste romanul modern \u201ebarfeala eleveata\u201c, iar Moser considera ca romanele secolului al XIX-lea, cel putin, sunt \u201eo forma rarefiata de barfa\u201c. Asadar, ne putem intreba: ce ar fi \u201eMandrie si prejudecata\u201c, de Jane Austen, \u201eAnna Karenina\u201c, de Tolstoi, sau \u201eMiddlemarch\u201c, de George Eliot, fara barfa continua a personajelor &#8211; si a autorilor?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u201eBarfa e amuzanta, una dintre placerile cele mai mari si mai profunde care ne sunt date noua, oamenilor\u201c, scrie Laura Moser in \u201eThe Paris Review\u201c. \u201eDaca Eleanor Roosvelt avea dreptate cand spunea ca marile minti discuta idei; mintile mediocre discuta evenimente; iar mintile marunte discuta oamenii, atunci considerati ca fac parte din cei 99 la&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/despre-barfa-%e2%80%9ebuna%e2%80%9c-plasa-de-siguranta-pentru-cei-dragi\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Despre barfa \u201ebuna\u201c. Plasa de siguranta pentru cei dragi<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[7593,7594,7592,4709,7595],"class_list":["post-11406","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-the-paris-review","tag-despre-barfa","tag-laura-moser","tag-obiceiuri-sociale","tag-vicii-sociale"],"views":2802,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11406","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11406"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11406\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11406"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11406"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11406"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}