Dupa vizita \u00een Brazilia, din 2007, Papa Benedict al XVI-lea a tinut sa se re\u00eentoarca pe continentul latino-american. La v\u00e2rsta sa venerabila \u2013 \u00eemplineste \u00een cur\u00e2nd 85 de ani \u2013, drumurile obositoare sunt, de obicei, evitate. Se vede ca misiunea Papei a meritat sacrificiul. Dupa expeditiile lui Amerigo Vespucci si Columb, lumea hispanofona nu a \u00eencetat sa fascineze, sa tenteze si sa intereseze marile puteri. Iar Vaticanul este o astfel de mare putere chiar daca nu are, ca stat, nici macar o mie de locuitori. Armata sa, estimata la sute de milioane de fideli, este cea a credinciosilor catolici. Papa de la Roma nu este generalul unei armate moarte iar pentru viitorul Bisericii Catolice, America Latina ofera c\u00e2mp pentru mari batalii aidoma celor politico-militare. Mesajul Papei Benedict al XVI-lea\u00a0 a fost cel de aparare a libertatii religioase si de salvare a demnitatii fiintei umane. \u00cen fata Sanctitatii Sale, multimile adunate au venit cu speranta de a scapa de saracie, de dezbinare, de\u00a0 razboaiele fara de sf\u00e2rsit dintre traficantii de droguri. Pentru a progresa \u00een lupta \u00eempotriva acestui rau, le-a spus Papa, este indispensabil ca solutiile la care se recurge sa fie etice si morale. Dumnezeu a vrut ca omul, creatia lui, sa traiasca \u00een pace si demnitate.
\nVizitele Papei Benedict al XVI-lea \u00een Mexic (23-26 martie) si \u00een Cuba (26-28 martie) vor capata, cu timpul, o importanta politica mai mare dec\u00e2t cea religioasa. Mexicul este o tara preponderent catolica asaltata de sectele religioase \u00een care saracia a devenit endemica iar violentele si criminalitatea cartelurilor de droguri s-au cronicizat. Cuba face pasi pe calea revenirii la libertatea religioasa dupa decenii de laicizare fortata. Dupa vizita Papei Ioan Paul al II-lea, din ianuarie 1998 \u00een aceasta tara a revolutiei permanente, s-a ajuns la un fel de pact \u00eentre puterea politica si Biserica. ,,Biserica, afirma un diplomat occidental la Havana citat de ziarul ,,Le Figaro\u201c, nu se opune autoritatilor, este un jucator influent care legitimeaza regimul\u201c. Opinia nu este departe de adevar. \u00cenaintea vizitei Papei Benedict al XVI-lea la Havana, responsabilul \u00eensarcinat cu afacerile religioase din conducerea Partidului Comunist Cubanez saluta ,,institutiile religioase care\u00a0 sprijina caminele celor de v\u00e2rsta a treia si centrele pentru copiii fara protectie parentala\u201c. Doua teme de discutii convenabile pentru oficialitatile cubaneze, dar pe agenda Papei au mai fost si altele, printre care si cea a eliberarii ,,prizonierilor de constiinta\u201c. Adica prizonierii politici. Papa Ratzinger, german, a preluat treptat misionarismul predecesorului sau, polonezul Woitila, si continua ceea ce doctrinar se considera a fi opera istorica de salvare a fiintei umane de sub comunism. \u00cen numele Divinei Providente Papa Ioan Paul al II-lea a contribuit la subrezirea regimurilor comuniste din Europa de Est. \u00cen buna parte, i-a reusit. Contemplarea ulterioara a consecintelor l-a facut nu sa regrete, ci sa recunoasca smerit ca milioane de crestini din aceasta parte de lume au pierdut unele avantaje sociale si au cazut prada saraciei. Lumea noua a banului si individualismul exacerbat a ascultat tot la fel de putin glasul lui Christos pentru iubirea aproapelui. Nici aceasta lume nu are timp sa-si aduca aminte ca ,,Dumnezeu este iubire\u201c si nu este dispusa sa accepte ca, pe aceasta cale, multe fiinte ar putea fi scoase din ghearele mizeriei. Foamea distruge viata, afirma Papa Wojtyla (,,La faim dans le monde\u201c, 1996). Dupa at\u00e2tia ani, mesajul cu care a ajuns\u00a0 Papa Benedict al XVI-lea \u00een Mexic si\u00a0 \u00een Cuba este neschimbat. Cum sa-l luam, ca mesaj crestin sau politic?
\n\u00cen Mexic, Papa a vorbit despre pierderea sensului religiei \u00een r\u00e2ndul celor care, catolici intransigenti, ucid \u00een numele banului. ,,\u00centr-o tara cu 80% din populatie catolica, problema traficului de narcotice si a violentei constituie o mare responsabilitate pentru Biserica Catolica… idolatria banului face din oameni sclavi\u201c. El a evocat responsabilitatea morala a Bisericii si a \u00eendemnat-o sa contribuie la \u00eenlaturarea raului din r\u00e2ndul tinerilor si la educarea constiintelor. ,,Omul are nevoie de Infinit. Daca Dumnezeu nu (mai) este Infinitul, omul \u00eesi creeaza propriul lui paradis, o aparenta a infinitului. Trebuie sa facem tot ce putem pentru a demasca raul\u201c… ,,\u00cen aceste vremuri c\u00e2nd at\u00e2tea familii sunt despartite sau fortate sa emigreze, c\u00e2nd altele, at\u00e2t de multe, sufera din cauza saraciei, coruptiei, violentei domestice, traficului de droguri, criminalitatii, crizei valorilor, sa ne \u00eentoarcem la Sf\u00e2nta Maria pentru a depasi raul si a instaura o societate mai dreapta si mai unita… Ura dezradacineaza\u201c. \u00cendemnul Papei: \u201etrebuie\u00a0 sa depasiti oboseala \u00een credinta si sa recuperati bucuria de a fi crestini\u201c
\n\u00cen Cuba, vizita papala a avut un pronuntat caracter politic. La Santiago de Cuba, unde a pus piciorul pe pam\u00e2nt cubanez, Papa a fost \u00eent\u00e2mpinat de presedintele Raul Castro. Apoi, \u00eempreuna au parcurs 800 de kilometri pentru a ajunge la Havana. Biserica catolica a avut si \u00eenainte de instalarea regimului castrist o pondere mica \u00een viata cubanezilor. Doua messe, o manifestatie grandioasa si entuziasta, organizate sub control, \u00een Piata, au fost momentele publice ale acestei vizite. Discutiile politice cu presedintele Raul Castro si \u00eent\u00e2lnirea cu Fidel \u00eesi vor arata roadele treptat. Este de presupus ca acestea vor continua sa favorizeze libertatea religioasa si drepturile cetatenesti \u00een aceasta tara. Esecul modelului economic castrist, cu sacrificii dramatice pe plan social, este recunoscut deschis la Havana. Idealul revolutionar guevarist si mitul revolutiei permanente \u00eenca mai rezista, dar \u00eentrebarea este: pentru c\u00e2t timp? Cuba s-a vazut obligata sa se schimbe. De c\u00e2tiva ani, echipa condusa de Raul Castro liberalizeaza micile sectoare de productie, accesul la informatii este mai mare dec\u00e2t cu un deceniu \u00een urma. Modelul castrist a esuat. Cu jumatate de gura aceasta realitate este recunoscuta de autoritatile de la Havana. Papa a fost mai clar: ,,Evident ca ideologia marxista, asa cum a fost conceputa, nu mai corespunde realitatii si nu mai raspunde constructiei unei societati… trebuie sa fie cautate, \u00eentr-o maniera constructiva,\u00a0 noi modele de societate\u201c. \u00cen discutiile cu autoritatile politice, probabil, Sanctitatea Sa a spus cu mult mai mult. Si, poate, s-a ajuns si la noi \u00eentelegeri dupa modelul celor realizate cu Papa Ioan Paul al II-lea cu liderul atotputernic de atunci, Fidel Castro. \u00cen 1998, Papa adresa\u00a0 public, \u00een toate zarile, \u00eendemnul: ,,Cuba sa se deschida lumii iar lumea sa se deschida Cubei\u201c. Erau vizate deopotriva \u00eenchistarea dogmatica a regimului politic castrist si embargoul impus de Statele Unite Cubei, care dura de o jumatate de secol. Biserica catolica, interzisa decenii bune \u00een insula, a devenit interlocutorul principal al guvernului castrist. Vaticanul a stabilit un canal de comunicare cu autoritatile cubaneze folosit cu discretie si tact de \u00eenaltii cardinali de la Roma pentru libertatile religioase si pentru usurarea conditiilor opozantilor politici. Eliberarea multora dintre acestia este fructul negocierilor dintre prelatii Vaticanului cu regimul castrist. \u00cen aceasta privinta nu am nici\u00a0 un dubiu. Embargoul\u00a0 este \u00een vigoare si azi. Papa Benedict al XVI-lea si-a axat discursul pe tema respectarii demnitatii fiintei umane ca drept fundamental al libertatii religioase si politice. Terenul nu este pe de-a-ntregul fertil, dar nu mai este nici sterp ca \u00een urma cu un deceniu. Fidel Castro vorbeste de revolutie. I-a scos din Constitutie pe Marx si pe Engels de ani buni si i-a \u00eenlocuit cu Jos\u00e9 Marti si Che Guevara. \u00cen ideile de revolutie ale lui Marti, scriitor dintr-un secol ceva mai religios pe pam\u00e2ntul american, al XIX-lea, s-ar putea gasi unele referinte la biserica si religie. \u00cen cele ale lui Che Guevara nici macar urme. Ca fapt divers, sa amintesc ca\u00a0 dupa o lunga boala, Fidel Castro a vorbit \u00een c\u00e2teva r\u00e2nduri despre educatia lui iezuita din tinerete.
\nPresa internationala a retinut faptul ca Papa Benedict al XVI-lea nu a avut \u00een program \u00eent\u00e2lniri cu reprezentantii opozitiei politice. Dar nu a evitat sa\u00a0 vorbeasca despre datoria Bisericii de a fi \u00eentotdeauna de partea libertatii de constiinta. Cu o saptam\u00e2na \u00eenainte de sosirea sa \u00een Cuba, ,,doamnele \u00een alb\u201c, adica sotiile si fiicele prizonierilor politici, s-au adunat \u00een fata unei biserici. Acest gen de protest mut a devenit traditional la Havana. Politia a facut unele arestari dar a doua zi, ,,toate doamnele \u00een alb\u201c se aflau la domiciliul lor. \u00cen ziarul ,,Granma\u201c s-a scris ca actiunea a fost initiata de ,,un grup care se intituleaza dizidenti\u201c. Dizidenta \u00een Cuba are particularitatile ei. Exista ,,prizonieri de constiinta\u201c, adica puscariasi politici, pe care autoritatile \u00eei trateaza ca detinuti de drept comun, si o miscare de opozitie la care este greu sa fie deslusite accentele critice la adresa regimului. Pentru a \u00eentelege mai bine aceasta bizarerie, amintesc ca despre actiunea ,,doamnelor \u00een alb\u201c putatorul de cuv\u00e2nt al Diocezei Havana a spus: ,,nimeni nu are dreptul sa perturbe spiritul de sarbatoare al credinciosilor cubanezi si al altor numerosi cetateni care asteapta cu bucurie si speranta vizita Sanctitatii Sale Papa Benedict al XVI-lea\u201c. Comunicatul oficial al Bisericii Catolice Cubaneze \u00een legatura cu aceeasi manifestare este \u00eenca si mai straniu: ,,Orice act care vizeaza sa transforme o biserica \u00eentr-un loc de manifestari politice publice este un act ilegitim si iresponsabil\u201c. \u00cen mod firesc, astfel de reactii sunt puse de straini pe seama naturii represive a regimului politic din Cuba. Cine cunoaste fetele comunismului cubanez are o alta ipoteza de interpretare. Politica sociala a guvernului castrist a facut ca, \u00een timp, spiritul critic sa dispara \u00een favoarea unei tolerante fata de regim. Este o stare instalata \u00eentr-o buna parte a societatii cubaneze, ca efect al avantajelor dob\u00e2ndite prin subventionarea de catre stat, decenii de-a r\u00e2ndul, a \u00eenvatam\u00e2ntului de toate gradele, asistentei sociale si medicale, locuintelor, sportului etc. Avantaje care nu s-au bazat niciodata pe o politica economica sanatoasa, adica pe productie. Acum, generozitatea politica gratuita se razbuna pe \u00eensasi conditia de viata a cubanezilor.
\n\u00cendemnul Papei Benedict al XVI-lea: ,,depasiti oboseala \u00een credinta si recuperati bucuria de a fi crestini!\u201c era adresat si cubanezilor religiosi. Extrapolat la oboseala politica a revolutiei permanente, acest mesaj este bun si pentru atei.\u00a0\u00a0\u00a0 n<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Dupa vizita \u00een Brazilia, din 2007, Papa Benedict al XVI-lea a tinut sa se re\u00eentoarca pe continentul latino-american. La v\u00e2rsta sa venerabila \u2013 \u00eemplineste \u00een cur\u00e2nd 85 de ani \u2013, drumurile obositoare sunt, de obicei, evitate. Se vede ca misiunea Papei a meritat sacrificiul. Dupa expeditiile lui Amerigo Vespucci si Columb, lumea hispanofona nu a… Cite\u0219te mai mult »\u201eDepasiti oboseala \u00een credinta si recuperati bucuria de a fi crestini\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[3510,7563,7562],"class_list":["post-11346","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-papa-benedict-al-xvi-lea","tag-papa-in-mexic","tag-vaticanul"],"views":4165,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11346","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11346"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11346\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11346"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11346"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11346"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}