{"id":11314,"date":"2012-03-29T14:28:56","date_gmt":"2012-03-29T12:28:56","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=11314"},"modified":"2012-03-29T14:33:15","modified_gmt":"2012-03-29T12:33:15","slug":"memologies-i-mitologia-retelei-globale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/memologies-i-mitologia-retelei-globale\/","title":{"rendered":"M\u00e9mologies (I) – mitologia retelei globale"},"content":{"rendered":"

\u201eSi Dieu n’existait pas, <\/strong><\/em>
\nil faudrait l’inventer.\u201c<\/strong><\/em>
\n\u2013 Voltaire<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Parabola<\/strong>
\nO furnica se catara pe v\u00e2rful unui fir de iarba. Cade pe spate, se ridica si \u00eencearca din nou. Pentru ce face asta? Ce posibil beneficiu are ea odata ajunsa la destinatie? Actioneaza pentru binele sau sau al musuroiului de care apartine?
\nRaspunsul este c\u00e2t se poate de simplu si ne face sa nu mai fim at\u00e2t de sensibili la sfortarea \u00eenduiosatoare a vietatii: \u00een creierul sau a patruns vicleanul parazit Dicrocoelium dendriticum, care, av\u00e2nd nevoie de o gazda influentabila cu picioare lungi, s-a ascuns \u00een niscaiva dejectii de melc, de unde s-a infiltrat \u00een capsorul furnicii. Odata instalat \u00een noul apartament o manipuleaza sa se \u00eendrepte spre v\u00e2rful firului de iarba, de unde ar dori sa dob\u00e2ndeasca o noua victorie, sa ajunga \u00een stomacul unei rumegatoare pentru a-si putea depune ouale din care sa iasa niste viermi intestinali care vor infesta chiar si fecalele specimenului infectat pentru asigurarea continuitatii ciclului reproductiv al speciei. Ce frumusete sublima e \u00een natura!
\nSigur, z\u00e2mbim, ne g\u00e2ndim la c\u00e2t de mari si destepti suntem, ram\u00e2nem calmi si fericiti pentru ca traim, asemenea furnicii a carei soarta o depl\u00e2ngem at\u00e2t, \u00een \u00eentuneric. Nu realizam ca actionam si noi influentati probabil de o varianta\u00a0 de Dicrocoelium din noi. Mai mic sau mai mare, orice nume ar purta, parazitul din parabola cu furnica exista aievea \u00een capul nostru, nu neaparat un viermisor \u00een forma materiala, ci mai degraba un set de idei care cauzeaza comportamentul nostru deseori irational din punct de vedere biologic.
\nMind over Matter?<\/strong>
\n\u00cen cazul furnicii nu putem stabili o ierarhie spun\u00e2nd ca cineva a \u00eenvins pe altcineva sau ca un animal este mai bun sau mai destept dec\u00e2t altul. Ambii eroi ai parabolei sunt la fel de inconstienti c\u00e2nd vine vorba despre marile adevaruri ale vietii. Daca m\u00e2ndria ne-a fost ranita prin asemuirea cu furnica vom fi si mai jigniti c\u00e2nd vom afla ca suntem, \u00eentr-un fel, \u00een aceeasi oala si cu \u00eensusi parazitul. Acesta si-a format strategia de supravietuire prin mutatii ale materialului genetic preexistent \u00een el si recombinarea acestuia cu alte structuri pe baza de imitatie adaptativa.
\nAsa cum spune Charles Darwin \u00een 1859: daca din niste creaturi care variaza din punct de vedere biologic ram\u00e2n c\u00e2teva care reusesc sa transmita, mai mult sau mai putin complet, urmasilor lor acea gena care le-a facilitat supravietuirea, acei urmasi vor fi, \u00een medie, mai bine adaptati pentru existenta. Evolutia biologica se produce prin \u00eembunatatirea speciei si a individului si dotarea acestuia cu mijloace de integrare si supravietuire \u00een mediul \u00eenconjurator prin reproducere, mostenire genetica si imitatie a unor structuri de succes. Capacitatea genei necesara pentru supravietuire de a se transmite c\u00e2t mai exact \u00een asa fel \u00eenc\u00e2t progenitura sa aiba o sansa c\u00e2t mai buna de supravietuire se numeste selectie naturala.
\nPrivind mai larg, observam ca niciun actor nu e mai mai \u201edestept\u201c dec\u00e2t celalalt. Niciunul din noi nu este constient de structura care \u00eel controleaza. Asa cum furnica nu este constienta ca este controlata de un parazit care nu este constient c\u00e3 o controleaza, la fel si noi putem actiona foarte ciudat si sa consideram aceasta ceva perfect natural: punem interesele altora \u00eenaintea propriilor noastre interese si chiar ne riscam viata pentru o idee, \u00eencalc\u00e2nd cele mai simple principii ale autoconservarii, m\u00e2nati catre un scop pentru care suntem gata uneori sa si murim.
\nMeme, sex, limbaj, REVOLUTIE!<\/strong>
\nSimilar conceptului de gena ca ordonatoare a biologicului, Richard Dawkins, etolog si teoretician evolutionist, a introdus, \u00een cartea \u201eThe Selfish Gene\u201c, conceptul de mema. Pe scurt, aceasta este o unitate de informatie culturala (modul de a tine o furculita \u2013 chiar si forma furculitei, sonoritatea fluieraturii dupa o fata considerata atragatoare, valori estetice, idei etc.) a carei structura o face capabila de a rezona cu un intelect analitic care, asemanator procesului de evaluare a unei gene, o scaneaza si o catalogheaza ca benefica sau utila si de a se propaga la aceasta, care o adauga la informatia culturala deja detinuta si o recombina cu altele d\u00e2nd nastere sau modific\u00e2nd forme de expresie, norme de comportament, valori, credinte etc.
\nSi mai pe scurt, este un detaliu reusit al unei manifestari culturale adoptat de individul care opereaza cu alt cod prin\u00a0 analiza si integrare. Mema este teoretizata de omul de stiinta ca o \u201egena culturala\u201c care se adapteaza noilor conditii ale mediului cultural \u00eenconjurator si noilor necesitati de adaptare a individului la acesta (o situatie de aculturatie).
\nMemetica lui Dawkins este o abordare interesanta, dar acest sistem teoretic, ca multe altele, este limitat de el \u00eensusi prin viziunea simplificatoare si dependenta de analogii cu un domeniu prea complex si prea putin cunoscut: genetica. O putem totusi lauda pentru claritate si pentru explicarea imitatiei memetice ca mijloc de comunicare si elaborare a noi coduri culturale.
\nAsa cum gena se adapteaza pentru supravietuirea biologica a individului si a speciei, asa si gena culturala, sau mema, \u00eel adapteaza si \u00eel informeaza pe acesta \u00een legatura cu modul de a interpreta semnalele primite din mediul \u00eenconjurator pentru a-i asigura un destin favorabil. \u00cei inoculeaza ideea ca, pentru a putea reusi ca participant \u00een reteaua sociala \u00een care traieste, consuma si, \u00een final, de care depinde, trebuie sa se conformeze unor tipare si sa faca anumite alegeri considerate optime pentru devenirea sa.
\nSe ajunge chiar si la un dublu fenomen paradoxal de pervertire a memei, aceasta nu mai functioneaza pentru scopul ei initial, adaptarea la mediul cultural, ci pentru propria ei supravietuire, devenind astfel redundanta prin imitarea unei imitatii. Sa luam drept exemplu dinamica vietii sexuale. Aceasta este, din punct de vedere natural-biologic, modalitatea de reproducere a unui mascul si a unei femele, singura cale de perpetuare a speciei, metoda at\u00e2t de bine intrata \u00een psihismul colectiv prin uz \u00eendelungat, \u00eenc\u00e2t de-a lungul evolutiei noastre s-au tesut nenumarate povesti \u00een jurul ei. Desi suntem \u00eenca bombardati de aceste informatii pe nenumarate canale, acelei interpretari instinctuale i s-au adaugat prin noi canale (grupari religioase, mass-media etc.) alte \u00eentelesuri culturale: perversiune, pacat, o cale de \u00eempartasire a dragostei \u00eentre doi (sau mai multi) iubiti (sau iubite) protejati (sau nu) de prezervativ. \u201e\u00cen reclame, filme, la televizor si \u00een carti suntem \u00eencurajati sa ne bucuram de sex cu mai multi parteneri de-a lungul vietii noastre adulte\u201c. (Blackmore, Susan)
\nParadoxul este aici natalitatea aflata \u00een scadere, \u00een ciuda numarului crescut de acte sexuale. Alt factor care contribuie la aceastra redundanta este limbajul care evolueaza mai repede dec\u00e2t miturile, care se pliaza, \u00een mare, pe aceleasi modele \u00een toate culturile.
\nAlt paradox este \u00eensusi modul prin care at\u00e2t memele, c\u00e2t si noul mod \u00een care se perpetueaza si restul culturii populare online care graviteaza \u00een jurul retelelor sociale: \u00eembinarea actelor de productie si consum de identitate \u00eentr-o singura entitate: prosumtion. Cel mai clar putem vedea acest fenomen \u00een proiectul de fan fiction Star Wars Uncut (http:\/\/www. youtube.com\/watch?v=7ezeYJUz-84), o reconstituire a primului film Star Wars din secvente de c\u00e2te 15 secunde facute de fani. Acest efort masiv, dar nesincronizat de crowdsourcing a zeci de mii de indivizi din culturi diferite, uniti, ce-i drept, prin apartenenta alter-egoului lor online la acelasi cult consumerista, a c\u00e2stigat, pe 21 august 2010, un Emmy pentru media interactiva. Filmul nu ar fi fost posibil fara ajutorul playerului interactiv Vimeo, creat de Casey Pugh. Pe site-ul Vimeo filmul se afla \u00een continua modificare: scenele noi si vechi sunt supuse votului si cele mai bune apar \u00een film. Acesta este programat sa schimbe filmul \u201eon the go\u201c, masur\u00e2nd voturile \u00een timp real si, astfel, sa prezinte publicului scenele cele mai bune. Lucasfilm a apreciat proiectul, a colaborat si a acceptat proiectul ca fan-film, neridic\u00e2nd pretentii legale.
\n\u00cen functie de gradul de dezvoltare tehnologica specia noastra incredibil de comunicativa a avut \u00eentotdeauna zeci de metode pentru a socializa: viu grai, zvon, basm, legenda, inscriptii, desene, mesaje, scrisori, semnale cu paturica, semnalele cu torte (Napoleon), folclorul ritual, strigatele, mesageri, postalioane,\u00a0 radio, telegraf, telefon, fax, telefon mobil, BBS (Bulletin Boards \u2013 stramosul forumurilor), forumuri de discutii pe orice subiect, mIRC, messenger. Din ce \u00een ce mai multa lume are mijloacele sa \u00eesi sparga personalitatea \u00een bucati pe care sa le mature \u00een spatele uneia sau a mai multor identitati virtuale pe hi5, Facebook, Twitter, Myspace etc. Cresterea accesului la Internetul sinonim cu informatia si cu dezvoltarea popoarelor este o prioritate. De ce nu am avea si urmatorul pas logic: o mitologie online \u2013 Memele?
\n\u00cen epoca contemporana memele Internetului sunt p\u00e2inea, circul si mitologia lumii moderne care inunda web-ul, devenite usor de recunoscut de membrii oricarei culturi conectate (cultura open source, cultura gamerilor, cultura userilor retelelor sociale) la reteaua globala datorita structurii lor simple, stereotipice, redundante si jocului tripartit semn-semnificant-semnificat. P\u00e2na si indivizii cu intelect redus le pot folosi pentru amuzament, comunicare, educatie, chiar daca informatia continuta \u00een ele este incompleta din cauza formei lacunare ceruta de eficienta comunicarii si, deseori, dintr-o sursa neverificata, arat\u00e2nd ca o enciclopedie a lumii \u201efor dummies\u201c sub forma de benzi desenate cu personaje si mesaj usor de recunoscut de catre un posesor fie si al unei fr\u00e2nturi de cod.
\nAceste mituri au deja ca numitor comun reprezentarea ideologiilor dominante ale lumii contemporane, pe care majoritatea populatiei aflata \u00een procesul de comunicare \u00een care ne petrecem tot mai mult din viata, le cunoaste mediate prin tehnologia de rasp\u00e2ndire a informatiei a vremurilor. Memele \u00eempartasesc aceasta proprietate, sunt accesorii mitului si se pot plia pe diverse modele. S-ar parea ca sunt efemere datorita lipsei plasarii lor geografice sau istorice si structurii lor imitative limitata de mediul digital, dar acesta le asigura de fapt un public la care sa se adapteze si care sa le adapteze la si pentru celebrarea culturii lor.
\nMemele, desi digitale si aparent \u00eencuiate dincolo de ecran \u00eesi transcend statutul superficial si devin arma politica, pled\u00e2nd \u00eempotriva violentei cu care au fost tratati participantii la manifestarile 1% \/ 99% \u2013 Occupy Wall Street si aduc\u00e2nd \u00een atentia publica acte particulare de abuz de putere. Adica memele se vor si militante, dar ele nu sunt dec\u00e2t unele dintre cele mai benigne unelte aflate la dispozitia miscarilor revolutionare si ciber-anarho-libertarianiste (http:\/\/ www.anonyops.com\/). Acest \u201eneologism cultural\u201c (blog Cyborgology) este o unealta\u00a0 potrivita pentru un protest vizual \u00een contextul retelei globale, \u00eembrac\u00e2nd aici forma unui\u00a0 \u201ecomentariu despre cum \u00eentelegem inegalitatea, limitele si uzul legitim al puterii at\u00e2t cultural c\u00e2t si istoric\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eSi Dieu n’existait pas, il faudrait l’inventer.\u201c \u2013 Voltaire   Parabola O furnica se catara pe v\u00e2rful unui fir de iarba. Cade pe spate, se ridica si \u00eencearca din nou. Pentru ce face asta? Ce posibil beneficiu are ea odata ajunsa la destinatie? Actioneaza pentru binele sau sau al musuroiului de care apartine? Raspunsul este… Cite\u0219te mai mult »M\u00e9mologies (I) – mitologia retelei globale<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[639,5529,5530,7553,7552,7554],"class_list":["post-11314","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-comportament","tag-idei","tag-meme","tag-memologie","tag-mitologia-retelei-globale","tag-unitate-de-informatie-culturala"],"views":1882,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11314","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11314"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11314\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11314"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11314"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11314"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}