{"id":11311,"date":"2012-03-29T14:23:11","date_gmt":"2012-03-29T12:23:11","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=11311"},"modified":"2012-03-29T14:23:46","modified_gmt":"2012-03-29T12:23:46","slug":"filmul-cu-haiduci-ca-loc-al-memoriei-i","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/filmul-cu-haiduci-ca-loc-al-memoriei-i\/","title":{"rendered":"Filmul cu haiduci ca loc al memoriei (I)"},"content":{"rendered":"

\u00centr-o epoca \u00een care Jasse James este mai popular dec\u00e2t Robin Hood, \u00een conditiile \u00een care privim critic mitologiile politice comuniste realizate si prin aportul propagandistic al cinematografului, este necesar sa reflectam asupra rolului pe care l-a avut, \u00een acest sens, un gen cinematografic specific Europei Centrale si de Est: \u201efilmul cu haiduci\u201c. Acesta a fost o forma a culturii populare, mijloc de evaziune, element al propagandei comuniste si national-comuniste, cu surse de inspiratie \u00een literatura populara si de fictiune, \u00een filmul western, \u00een discursul oficial despre istorie si despre identitatea sociala si etno-culturala. Acest discurs a transformat, \u00een mod special, \u201efilmul cu haiduci\u201c \u00eentr-un loc al memoriei.<\/strong><\/em>
\nNu \u00eent\u00e2mplator, acest gen se impune \u00een anii ’60, c\u00e2nd propaganda devine constienta de faptul ca \u00een spatiul social trebuie stimulat si loisir-ul, ca gestionarea timpului liber trebuie sa aiba ca finalitate si satisfacerea nevoii de evaziune, realizarea functiilor estetice si sociale ale filmului ca fictiune defrustranta, antianxioasa (1), caci filmul, mai mult dec\u00e2t celelalte arte, chiar mai mult dec\u00e2t teatrul postmodern, este polifunctional, \u00eendeplinind si o functie compensatoare. Prin reprezentarea realitatii\/imaginarea ei, putem afirma, cit\u00e2ndu-l pe Raymond Durgnat, ca filmul functioneaza ca substitut al vietii: \u201efilmul ofera o viata alternativa s\u2026t filmele favorite ale cuiva sunt vietile sale netraite\u201c (2).
\nO revansa anemica <\/strong>
\n\u00centr-un timp al alienarii, filmul oferea, asadar, \u00een plina dictatura comunista, o viata alternativa, \u00eei dadea individului sansa unei revanse anemice; mai mult chiar, desi este bidimensional, de multe ori filmul creeaza impresia de tridimensionalitate; de aceea, si c\u00e2nd amplaseaza evenimente imaginare \u00eentr-un cadru real, pelicula cinematografica induce impresia de verosimilitate; schematismul, stereotipia specifica pentru cultura populara, cultul violentei justificate si standardizarea subiectilor devin proprii filmului de aventuri, \u201ecu haiduci\u201c.
\nBanditul, prin definitie, este proscrisul clasic al mediului rural. Istoricul Eric Hobsbawm a stabilit conditiile pe baza carora un individ era integrat \u00een mitologiile justitiei populare: \u00eenainte de a deveni infractor, banditul trebuia sa fi fost o victima a nedreptatii sistemului; \u201enobilul t\u00e2lhar\u201c \u201elua de la bogati si da la saraci\u201c; ucidea doar \u00een caz de autoaparare sau pentru \u00eemplinirea razbunarii juste; era un \u201ecampion\u201c al comunitatii rurale, lupta pentru drepturile multimii; era posesorul unor calitati care \u00eel faceau invulnerabil (ubicuitatea, forta fizica neobisnuita, empatia etc); tradarea unuia dintre apropiati determina moartea acestuia. Caracterul integru al proscrisului era o trasatura arhaica; astfel, daca \u00een Grecia antica t\u00e2lharii erau expresii ale virilitatii si ale apropierii de conditia zeilor (3), \u00een vremurile tulburi ale razboaielor civile din epoca moderna raufacatorii din tabara \u00eenvinsa erau perceputi, \u00een maniera fetisista chiar, ca manifestari ale fortei brute, ca razbunatori ai abuzurilor sav\u00e2rsite de sistemul impus de \u00eenvingatori (Jasse James, Pancho Villa, R\u00f3zsa S\u00e1ndor sunt exemple elocvente). Evident, mai ales prin productia cinematografica, fiecare epoca, \u00een functie de necesitatile sale, remodeleaza chipul proscrisului.
\nDe la \u201eToma Alimos\u201e <\/strong>
\nla western-uri<\/strong>
\nWesternul a fost, \u00eenca de la debutul sau, o forma a culturii populare care a fictionalizat istoria cetoasa a Vestului american. Aceasta reimaginare va substitui istoria autentica, nasterea si afirmarea genului cinematografic fiind determinata de nostalgiile nationaliste (4) si de mecanismele defrustrarii. Filmul western a presupus, \u00een primul r\u00e2nd, dinamizarea actiunii (urmare a folosirii camerei dinamice), cultivarea exotismului, jocul de lumini si umbre folosit pentru a exprima viata interioara a personajului; de asemenea, a impus polarizarea morala a societatii, afirmarea axiologiilor razbunarii, coduri morale specifice (al camaraderiei si loialitatii), locul normei traditionale \u00een dialectica dintre Forta-Lege, cowboyul, justitiarul, dar si \u201eomul aflat \u00een afara legii\u201c ca eroi arhetipali (5), ca personaje salvatoare si eponime. Filmele western, ca traditie, filmele cult ale genului (6), happy-endul lor evazionist, efectul benefic al violentei folosite legitim vor influenta \u201eautohotonizarea\u201c westernului, afirmarea si proliferarea productiei europene si extraeuropeane a genului, precum si succesul \u201efilmului cu haiduci\u201c.<\/p>\n

Analiza comparativa a filmelor demonstreaza ca arhetipului eroului salvator (specific, de fapt, eposului popular) a supravietuit \u00een reprezentarea haiducului ca justitiar si ca om aflat \u00een afara legii. Sistemele socio-economic asemanatoare, formele de oprimare aproape identice, reactiile similare de rezistenta la control si opresiune au fost realitatile care au favorizat circulatia unor motive si genuri folclorice (precum balada haiduceasca), conservarea formelor vechi ale creatiilor orale si recircularea lor, sub forma prelucrata, la nivelul culturii romantice si apoi nationaliste (prin proza si apoi si prin filmul artistic). \u00cen filmul artistic se pastreaza, \u00een termenii lui Bal\u00e1zs Lajos, \u201eun canon comportamental eroic, cu \u00eensusiri precum puterea fizica, curajul si grandoarea, d\u00e2rzenia, cinstea si m\u00e2ndria, iscusinta si un anumit simt estetic al luptei armate; acest cod eroic a reprezentat, \u00een esenta, un sistem de valori si un mod de a g\u00e2ndi si concepe existenta umana\u201c (7).
\n\u201eCalul, pusca si nevasta\u201c: un film moldovenesc remarcabil<\/strong>
\nAcest canon etic, cu \u201evariatii\u201c estetice specifice, a fost preluat, mai ales, \u00een cinematograful poetic. Astfel, \u00een Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca, filmul de gen a fost reprezentat prin c\u00e2teva pelicule care au valorificat eposul haiducesc din ciclul \u201eantifeudal\u201c. Poate cel mai convingator, \u00een acest sens, este filmul \u201eCalul, pusca si nevasta\u201c (regia V. Iovita; 1975, film alb-negru). Productia a fost rodul unui conjuncturi politice, deoarece, cu \u00eencepere din anii ’60, si mai ales din anii ’70, cinematografia sovietica multinationala a renuntat la normativismul realismului socialist si a abordat genuri populare \u00een perioada \u2013 filmul de aventuri, melodrama, comedia \u2013 pentru a satisface nevoia de evaziune a publicului si orientarile mai mercantile ale sistemului (8). Propaganda comunista a \u00eencercat, pe de alta parte, sa dea impresia diversitatii de gen, a manifestarii libertatii de expresie. \u00cen presa de specialitate, si nu numai, se scria despre \u201efilmul umanismului socialist\u201c, \u201efilmul unui nou tip de erou justitiar\u201c, \u201efilmul de autor\u201c, \u201efilmul de meditatie\u201c, \u201efilmul de inspiratie literara\u201c (ceea ce am numi o ecranizare), \u201efilmul de actualitate\u201c, \u201efilmul unui nou cod etic\u201c, filmul politist, filmul istoric, \u201efilm pentru tineret\u201c (adica filmul de aventuri). Cuv\u00e2ntul \u201eaventura\u201c era prohibit, chiar si ecranizarile dupa opere celebre scrise de Karl May si Jules Verne erau considerate drept \u201efilme pentru tineret\u201c.
\nFilmul moldovenesc despre care aminteam nu este unul epic, precum mai toate filmele de gen. \u00cen \u201eCalul, pusca si nevasta\u201c, eroismul haiducului este pus \u00een evidenta de confruntarile cu un adversar multiplicat. Sursa folclorica a filmului au oferit-o baladele (ciclurile Novacestilor, \u201eBadiul\u201c), c\u00e2ntecele eroice \u201eBadiul\u201c, \u201eCorbea\u201c, \u201eMihul si Stefan-Voda\u201c, \u201eCodreanu\u201c \u2013 vaste p\u00e2nze epice \u2013, precum si \u201eChira-Chiralina\u201c. Natura informatiei, precum si episoadele etnografice (ritualistica populara, nuntirea cu moartea), bugetul limitat al productiei cinematografice si dimensiunea poematica a naratiunii au avut ca efect realizarea acestei pelicule de exceptie, influentata de lirismul plastic al unor filme extraordinare. Eroii sunt recrutati, prin excelenta, din lumea ruralului, fiind expresii ale virilitatii, barbati \u00eenalti cu profil vulturesc (cum sunt si haiducii din filmele unguresti, rom\u00e2nesti, slovace, albaneze, s\u00e2rbesti, moldovenesti (9)).
\nDiscursul din \u201eCalul, pusca si nevasta\u201c profeseaza, la fel ca \u00een filmele rom\u00e2nesti \u201ecu haiduci\u201c, semantici consacrate de istoriografia epocii (vezi \u201ecotropitorii straini\u201c si \u201eboierii locali\u201c), haiducul fiind imaginat ca erou exponential, aparator al poporului; desi poematic, filmul este explicit si sintetic, la nivel de discurs: haiducii sunt dezbinati de o cearta care vizeaza si aplicarea, fara exceptii, a codului haiducesc si a conditiei acestuia: \u201e\u00centre doua batalii, omul are nevoie de ragaz, sa poata bea o cupa de vin, sa man\u00e2nce o hrinca, sa m\u00e2nce o p\u00e2ne, sa \u00eesi iubeasca nevasta, sa aiba un copil si sa poata juca o hora\u201c.
\nConcret, naratiune este construita pe motivul rafuielii dintre boierul Manea, imaginea \u201eexploatatorului\u201c, si justitiarul Badiu, care \u00eel jefuise si \u00eei sedusese fiica, pe Garnita. Cei doi iubiti \u2013 Badiu si Garnita \u2013 se refugiasera \u00eentr-un fel de bordei idilic, un soi de casa de pitici, locuinta Badiului; \u00eensa noul trai \u00eel \u00eenmoaie pe haiduc, astfel \u00eenc\u00e2t acesta va fi, cu usurinta, capturat si apoi torturat de turci deghizati \u00een negustori si condusi de boierul Manea. Justitiarul Badiu va fi eliberat de fostii sai tovarasi, risipiti prin lume de c\u00e2nd acesta renuntase la haiducie pentru dulceata iubirii \u2013 Novac Ungureanu, Manea, Alimos, Constantin, Marcu, Cosma, Ochisel, alertati fiind de Garinta. \u00centre timp, uit\u00e2ndu-si \u201edatoria de haiduc\u201c, Marcu e obsedat de dorinta de a zbura, Cosma s-a preotit, iar Constantin a devenit cioban; dar salvarea Badiului si a comunitatii este realizata numai datorita interventiei salutare a taranilor \u00eenarmati ca de rascoala. Astfel, realizatorii productiei cinematografice, precum \u00een filmele apoteotice, ne sugereaza ca miscarile sociale au avut ca evenimente fondatoare actiunile haiducilor.
\nTrei pistoale si-un jungher<\/strong>
\nUn alt film moldovenesc, \u201eLautarii\u201c (\u00een regia lui Emil Loteanu; imaginea: Vitalie Calasnicov; muzica: Isidor Burdin si Eugeniu Doga; \u00een rolurile principale, Serghei Lunchevici, Galina Vodniatkaia, Grigore Grigoriu, Svetlana Toma; 1971) este o drama romantica despre viata lui Toma Alistar, \u201egoarna lui Dumnezeu\u201c si \u201eobermuzicant pe tot muntii\u201c, conductorul unei trupe de lautari din Basarabia si Bucovina, undeva \u00een secolul al XIX-lea. Viata lui Toma Alistar a fost determinata de pasiunea pentru muzica (violonist stralucit, acesta a strabatut lumea pornind \u00een turnee prin capitalele europene, la curtile regale) si de obsesia pentru tiganca Leanca, iubirea sa din copilarie. Lung metrajul \u201eLautarii\u201c este \u00eencarcat de lirism; sunt relevante, \u00een acest sens, scenele puse \u00een simetrie narativa: haiducul Radu Negostin se pregateste \u201esa se dea prins\u201c, \u00een timp ce iubita acestuia, ascunsa \u00een padure, musca cu seninatate dintr-un mar. Tiganii din film c\u00e2nta pentru toate lucrurile, umbla cu ursul, \u201ela slobozinia pacatelor sunt cei din urma\u201c si zac \u00eenmorm\u00e2ntati la marginea cimitirelor, alaturi de sinucigasi. Doar natura si haiducii apreciaza apropierea tiganilor. \u00cen peregrinarile lor, acestia se \u00eent\u00e2lnesc frecvent cu haiducii lui Radu Negostin (haiducii se defineau ca \u201esatane ale Domnului\u201c), liderul lor fiind amator de chefuri cu pocale m\u00e2nastiresti, de muzica lautareasca -parte din istoria orala a haiduciei.
\nDe-a lungul filmului, figurile actorilor devin chipuri credibile de haiduci, de tigani, de oameni vechi. Proscrisii pezentati \u00een doua secvente narative autonome \u2013 \u201eHaiducul\u201c si \u201eHanul Trei Pistoale\u201c \u2013 merg la moarte precum la nunta; astfel, Radu Negostin hotaraste sa se predea autoritatilor pentru ca acestea sa \u00eei elibereze fratele, dar, av\u00e2nd presentimentul mortii, \u00eei pune pe lautari sa \u00eei c\u00e2nte (coloana sonora este o \u00eembinare \u00eentre muzica lautareasca autentica si sonurile naturii). De apreciat este felul \u00een care se construieste, prin lirism, dramatismul naratiunii, trairile si violenta nefiind redate explicit.
\nRelevante sunt secventele legate de moartea haiducului; imaginea calului alb \u2013 simbol psihopomp \u2013 pe care Radu Negostin \u00eel tine de capastru, tipatul iubitei care priveste ascunsa \u00een padure, scena \u00een care Negostin este \u00eempuscat sunt elementele care ne sugereaza sf\u00e2rsitul haiducului cov\u00e2rsit de numarul oamenilor din potera, de tradarea unui tovaras. Si, astfel, dispare Radu Negostin, supranumit \u201eUrgia lui Dumnezeu\u201c, haiduc falnic cu patru pistoale la br\u00e2u, \u201et\u00e2lhar de drumul mare\u201c despre care lautarii afirmau ca ajunsese sa c\u00e2nte din \u201etrei pistoale si un jungher\u201c, ca \u201etaia boierii si le bea s\u00e2ngele\u201c fac\u00e2nd \u201ela toti dreptate\u201c (adica taranilor, marginalilor). Din aceste imagini vom ram\u00e2ne, asadar, cu imaginea haiducului ca manifestare a eposului popular al eroismului si dreptatii.<\/p>\n

 <\/p>\n

NOTE: <\/strong>
\n1. Harold Mendelson apud Stefana Steriade, Pavel C\u00e2mpeanu, \u201eOamenii si filmul. O privire sociologica asupra spectatorului de film \u00bb, Editura Meridiane, Bucuresti, p.71.
\n2. Raymond Durgnat, \u201eFilms and feelings\u201c, The M.I.T. Press, 1967, p. 136.
\n3. Mark L. Mirabello, \u201eHandbook for Rebels and Outlaws: Resisting Tyrants, Hangmen, and Priests\u201c, Mandrake of Oxford, Oxford, 2009, p. 129.
\n4. George-Albert Astre, Albert-Patrick, \u201eUnivers du Western\u201c, Paris, Editions Seghers, 1973; www.istoriafilmului.ro\/…\/istoria-westernului-1-nasterea-mitului-vizua..; James Chapman, \u201eCinemas of the world: film and society from 1895 to the present\u201c, Bookcraft, Midsomer Norton, 1968.
\n5. http:\/\/www.istoriafilmului.ro\/articol\/2\/istoria-westernului-1-nasterea-mitului-vizual-al-vestului-salbatic
\n6. \u201eStagecouch\u201c (\u00een regia lui John Ford; John Wayne joaca rolul principal; 1939) este primul western \u201ematur\u201c \u00een care cliseele si stereotipurile genului sunt prezente \u00eentr-o structura sistematizata. Eroul e asemenea personajelor picaresti care aveau, altadata, misiunea de a stabili\/restabili ordinea, convietuirea, dreptatea, chiar daca, concret, acest lucru \u00eenseamna folosirea violentei (duelul, rafuiala) si \u00eemplinirea razbunarii.
\n7. Bal\u00e1zs Lajos, \u201eFolclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara\u201c, Scientia, Cluj-Napoca, 2003, p. 14-15.
\n8. \u00cen 1969, \u00een Bulgaria, se discuta despre \u201escaderea frecventei cinematografice\u201c ca fenomen ce trebuia combatut prin abordarea genurilor cinematografice noi, de diferentierea gusturilor publicului si prin cresterea numarului de premiere (150-200 de filme anual). Vezi \u201eFilma Bulgares\u201c 6\/1970, apud \u201eFilme Noi\u201c, nr 1\/1971, p. 31.
\n9. Personajul principal este inspirat din eroul c\u00e2ntecului haiducesc \u201eBadiul\u201c, dat\u00e2nd din secolul al XVIII-lea.<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00centr-o epoca \u00een care Jasse James este mai popular dec\u00e2t Robin Hood, \u00een conditiile \u00een care privim critic mitologiile politice comuniste realizate si prin aportul propagandistic al cinematografului, este necesar sa reflectam asupra rolului pe care l-a avut, \u00een acest sens, un gen cinematografic specific Europei Centrale si de Est: \u201efilmul cu haiduci\u201c. Acesta a… Cite\u0219te mai mult »Filmul cu haiduci ca loc al memoriei (I)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[7551,2330],"class_list":["post-11311","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-filme-cu-haiduci","tag-filme-romanesti"],"views":3569,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11311","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11311"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11311\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11311"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11311"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11311"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}