{"id":11307,"date":"2012-03-29T14:21:09","date_gmt":"2012-03-29T12:21:09","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=11307"},"modified":"2012-03-29T14:21:30","modified_gmt":"2012-03-29T12:21:30","slug":"pe-scurt-si-la-obiect-despre-filmul-romanesc","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/pe-scurt-si-la-obiect-despre-filmul-romanesc\/","title":{"rendered":"Pe scurt si la obiect, despre filmul rom\u00e2nesc"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Marian Tutui, <em>\u201eO scurta istorie a filmului rom\u00e2nesc \/ A Short History of Romanian Cinema\u201c<\/em>, Noi Media Print, Bucuresti, 2011, 72 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Istoria filmului rom\u00e2nesc (sau, mai bine zis, a filmului \u00een Rom\u00e2nia) \u00eencepe \u201ela mai putin de cinci luni de c\u00e2nd, la Grand Caf\u00e9 din Paris, fratii Louis si Auguste Lumi\u00e8re au aratat lumii minunea fotografiilor \u00een miscare\u201c, dupa cum observa criticul si istoricul de cinema Marian Tutui \u00een cel mai recent volum al sau. Prima proiectie cinematografica autohtona a avut loc \u00een ziua de 27 mai 1896, la sediul cotidianului de limba franceza \u201eL&#8217;Ind\u00e9pendance Roumaine\u201c. Printre filmele proiectate atunci (toate sub un minut, desigur) s-a numarat si \u201eSosirea unui tren \u00een gara La Ciotat\u201c (\u201eL&#8217;Arriv\u00e9e d&#8217;un train \u00e0 La Ciotat\u201c). Sosirea trenului cinematografic \u00een cea dint\u00e2i gara rom\u00e2neasca a fost comparata de cel dint\u00e2i cronicar de film al nostru \u2013 Mihail (Misu) Vacarescu, ascuns sub pseudonimul Claymoor \u2013 cu \u201eo iesire din biserica \u00eentr-o zi de sarbatoare\u201c.<br \/>\nMarian Tutui, redactor-sef al Arhivei Nationale de Filme, s-a \u00eencumetat sa prezinte primii 116 ani din istoria filmului rom\u00e2nesc \u00een c\u00e2teva zeci de pagini si, pentru ca lucrarea sa sa le fie accesibila si cititorilor straini interesati de cinematografia autohtona, a tradus-o singur \u00een engleza. De fapt, \u201eO scurta istorie a filmului rom\u00e2nesc\u201c este editia a doua, adusa la zi si bogat ilustrata, a unei carti aparute, \u00een conditii mai modeste, \u00een 2004 \u2013 o reeditare necesara, tin\u00e2nd cont de marele succes international, din ultimul deceniu, al asa-numitului \u201eNou Val Rom\u00e2nesc\u201c.<br \/>\nAutorul \u00eesi dovedeste din plin abilitatile sintetice si analitice, reusind totodata sa ilustreze si sa contextualizeze evolutia cinematografului rom\u00e2nesc de la \u00eenceputuri p\u00e2na azi. De pilda, din carte nu putea lipsi lista impresionanta a cineastilor de origine rom\u00e2na care s-au facut cunoscuti \u00een alte tari europene (mai ales \u00een Franta, unde \u201e\u00een perioada interbelica a existat o veritabila colonie artistica rom\u00e2neasca\u201c) sau \u00een SUA, unii dintre acesti cineasti fiind foarte putin cunoscuti la noi \u2013 aleg un singur exemplu: \u201eCarli Elinor (1890, Bucuresti \u2013 1958, Hollywood), unul dintre primii compozitori care au introdus efecte sonore, autor necreditat de muzica originala pentru \u201eGoana dupa aur\u201c de Charles Chaplin si dirijor necreditat la \u201eNasterea unei natiuni\u201c (1915) de D.W. Griffith\u201c.<br \/>\nMerita amintit aici profesorul Gheorghe Marinescu (1863-1938), care a achizitionat camera de filmat a lui Paul Menu (semnatarul primelor actualitati cinematografice de la noi, la sf\u00e2rsitul secolului al XIX-lea) si \u201ea utilizat-o pentru cercetarile sale \u00een domeniul neurologiei, realiz\u00e2nd, cu ajutorul operatorului Constantin M. Popescu, \u00een 1918, primul film stiintific din lume, \u00abTulburarile mersului \u00een hemiplegia organica\u00bb\u201c. Opera de pionierat a doctorului Marinescu a fost admisa de \u00eensusi Auguste Lumi\u00e8re, \u00eentr-o scrisoare din 1924, \u00een care acesta \u00eesi exprima regretul ca \u201edin pacate, putini savanti au urmat calea deschisa de dumneavoastra\u201c.<br \/>\nPentru cei care cunosc subiectele de investigatie preferate de Marian Tutui, nu reprezinta nici o supriza amplul paragraf dedicat de autor fratilor arom\u00e2ni Ienache si Miltiade Manakia, \u201eprimii cineasti autohtoni din Balcani\u201c. \u201eNu se poate nega o anumita influenta a fratilor Manakia asupra cinematografiei rom\u00e2nesti, deoarece copiile filmelor aduse de ei \u00een Rom\u00e2nia sunt montate si au titluri si inserturi \u00een rom\u00e2na\u201c, constata Marian Tutui.<br \/>\nFilmul \u201eIndependenta Rom\u00e2niei\u201c (1912), regizat de \u201eGrigore Brezeanu alaturi de Aristide Demetriade\u201c si distribuit \u00een Transilvania, Austria, Ungaria, Franta si Rusia, este considerat \u201eo superproductie cinematografica recunoscuta ca atare \u00een presa franceza, comparabila \u00een epoca doar cu filmele lui Giovanni Pastroni\u201c. De remarcat ca, \u00een acelasi an \u00een care se lansa \u201eIndependenta Rom\u00e2niei\u201c, la B\u00e2rlad aparea \u201eRevista cinematografica\u201c, deschizatoare de drum \u00een publicistica de specialitate, \u201eav\u00e2nd o existenta efemera, la fel ca si cele care i-au urmat\u201c.<br \/>\nMarian Tutui nu se limiteaza la filmele de fictiune, de obicei cele mai iubite de public, abord\u00e2nd \u2013 inclusiv cu date statistice relevante \u2013 si documentarul sau animatia produse la noi. Primul Palme d&#8217;Or rom\u00e2nesc, obtinut \u00een 1957 de Ion Popescu Gopo cu scurtmetrajul de animatie \u201eScurta istorie\u201c (posibila sursa de inspiratie pentru titlul cartii de fata), este omagiat cu un citat de autoritate din marele critic si istoric de cinema francez Georges Sadoul, pentru care \u201eacest filmulet a fost la Cannes o descoperire care trebuia semnalata prin stralucirea unui mare premiu\u201c. Iar Liviu Ciulei, premiat \u00een 1965, la acelasi Festival, pentru regia filmului \u201ePadurea sp\u00e2nzuratilor\u201c, a fost comparat \u2013 scrie Marian Tutui \u2013 \u201ecu Luchino Visconti pentru rafinament si grija pentru detalii, cu Alain Resnais pentru gustul pentru baroc si chiar cu Lewis Milestone sLev Milstein, cineast american nascut la Chisinaut si Michelangelo Antonioni pentru viziunea sa asupra razboiului\u201c.<br \/>\nPe l\u00e2nga regizori, autorul enumera importanti directori de imagine, scenaristi, compozitori, scenografi si, desigur, actori ai cinematografiei rom\u00e2nesti. Marian Tutui elaboreaza si o periodizare a filmului autohton de fictiune de p\u00e2na la 1989: \u201ep\u00e2na \u00een anii &#8217;70 el a fost dominat de ecranizari valoroase, dupa aceea urm\u00e2nd o perioada de extindere a genurilor abordate, dominata \u00eensa de comedii si de filme istorice, \u00een timp ce anii &#8217;80 au fost marcati de aparitia unor filme parabolice, aceasta maniera permit\u00e2nd chiar o critica subtila a sistemului comunist\u201c.<br \/>\nSpatiul fiind limitat, recurg la o ultima elipsa, pentru a ajunge \u00een actualitate: \u201eTinerii cineasti rom\u00e2ni care au debutat dupa 2000 au \u00eenregistrat un succes fara precedent \u00een strainatate, deopotriva la public si la juriile marilor festivaluri. Realismul si autenticitatea, stilul cin\u00e9ma v\u00e9rit\u00e9, filmarea din m\u00e2na, cadrele lungi, subiecte inspirate de prezent sau trecutul apropiat si refuzul spectaculosului si al pitorescului au fost recunoscute drept trasaturi comune ale mai multor cineasti rom\u00e2ni, pentru care a fost utilizata sintagma \u00abNoul Val Rom\u00e2nesc\u00bb\u201c. Marian Tutui citeaza critici de la \u201eVariety\u201c sau \u201eLos Angeles Times\u201c pentru a sugera parerile divergente, din presa internationala de specialitate, privind acest \u201eNou Val Rom\u00e2nesc\u201c, deschis de lungmetrajul de debut al lui Cristi Puiu, \u201eMarfa si banii\u201c (2001). Cartea se \u00eencheie cu un inventar al premiilor obtinute de filme rom\u00e2nesti la marile festivaluri internationale (Cannes, Berlin si Venetia), precum si al nominalizarilor la Oscar si al statuetelor primite de cineasti originari din tara noastra.<br \/>\nLectura agreabila si utila, \u201eO scurta istorie a filmului rom\u00e2nesc\u201c este o lucrare bilingva de referinta, care poate servi ca punct de plecare pentru eventualele incursiuni aprofundate \u00een cinematografia autohtona. Cu autori pe val precum Marian Tutui, cartea de cinema \u00een limba rom\u00e2na mai are, \u00eenca, un viitor.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Marian Tutui, \u201eO scurta istorie a filmului rom\u00e2nesc \/ A Short History of Romanian Cinema\u201c, Noi Media Print, Bucuresti, 2011, 72 p. &nbsp; Istoria filmului rom\u00e2nesc (sau, mai bine zis, a filmului \u00een Rom\u00e2nia) \u00eencepe \u201ela mai putin de cinci luni de c\u00e2nd, la Grand Caf\u00e9 din Paris, fratii Louis si Auguste Lumi\u00e8re au aratat&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/pe-scurt-si-la-obiect-despre-filmul-romanesc\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Pe scurt si la obiect, despre filmul rom\u00e2nesc<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[7550,7549,150,80,7548],"class_list":["post-11307","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-nou-val-romanesc","tag-o-scurta-istorie-a-filmului-romanesc","tag-cinema","tag-film-romanesc","tag-marian-tutui"],"views":2673,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11307","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11307"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11307\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11307"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11307"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11307"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}