\u00cen lunga mea viata, am cunoscut o succesiune de situatii si sisteme politice. \u00cen perioada interbelica, Rom\u00e2nia trecuse de la sistemul rotativei guvernamentale \u2013 \u00een care se \u00eencadrau practic doar doua partide, cel liberal si cel conservator, cu repetatele lor disidente, alte formatiuni nereprezent\u00e2nd dec\u00e2t o cota ne\u00eensemnata a electoratului \u2013 la sistemul pluripartid, \u00een care totusi au dominat succesiv c\u00e2teva formatiuni politice mari. Daca noua reglementare electorala a scos din joc, prin votul universal, pe conservatori, ramasi doar ca o formatiune ne\u00eensemnata, liberalii au reusit nu doar sa se mentina, ci sa fie \u00een continuare una din fortele politice principale. Lor avea sa li se alature efemer partidul poporului al generalului Alexandru Averescu si statornic cel nou format national-taranesc, rezultat din fuziunea partidului national transilvan si nou-\u00eenfiintatul partid taranesc al \u00eenzestratului \u00eenvatator Ion Mihalache. Daca formatiunile de st\u00e2nga si mai ales partidul comunist n-au \u00eensemnat forte reprezentative, \u00een schimb, cele de dreapta, partidul national crestin al lui A.C.Cuza si Octavian Goga si miscarea legionara condusa de Corneliu Codreanu au avut un oarecare succes, \u00een anumite momente, dar care n-a depasit vreodata un sfert dintre sufragiile alegatorilor.
\n\u00cen februarie 1938 \u2013 aveam 14 ani ! \u2013 am intrat \u00eentr-alta \u201eera\u201c, cea a partidului unic. S-a instituit dictatura regala cu Frontul Renasterii Nationale transformat apoi \u00een Partidul Natiunii, simple instrumente ale regelui Carol II, cu membri de partid…\u00een uniforme. Asasinarea primului-minstru Armand Calinescu, urmata de o medievala represiune a peste 200 de oameni, a fost semnalul iesirii din normalitate.
\n\u00cen vara anului 1940, dupa nici un an de la izbucnirea celui de-Al Doilea Razboi Mondial, frontierele Rom\u00e2niei Mari au fost grav afectate. Carol II a trebuit sa abdice si puterea a trecut pentru mai putin de o jumatate de an \u00een m\u00e2inile generalului Ion Antonescu, dar si ale altui \u201epartid unic\u201c, cel legionar. A urmat peste c\u00e2teva luni \u201edivortul\u201c generalului de Horia Sima, succesorul lui Codreanu si pentru trei ani si jumatate n-au mai existat sau n-au mai activat partide, ci doar generalul devenit maresal!
\n\u00cen august 1944, tara s-a bucurat, interpret\u00e2nd nefiresc si prea optimist rasturnarea ce a avut loc si ne-a ajutat sa \u00eenlaturam primejdia unei invazii nimicitoare, care ar fi putut duce chiar la \u00eencetarea existentei ei. \u00cen fapt, nu s-a putut evita ocupatia! Partidele istorice au putut reintra \u00een scena, dar peste trei ani erau lichidate si s-a reintrat \u00een \u201eera\u201c partidului unic. De data aceasta, era vorba de un partid de \u201etip nou\u201c, care, beneficiind de sprijinul si \u00eendrumarea ocupantului, a fost lichidatorul celorlalte partide si al democratiei de care tara beneficiase, cu toate limitele ei, \u00een perioada interbelica p\u00e2na la dictatura regala. Timp de patru decenii si jumatate, partidul unic a stap\u00e2nit Rom\u00e2nia, cetatenii ei trec\u00e2nd prin faze diferite de \u00eentuneric si lumina, de sperante si disperare. Ultimul deceniu s-a \u00eencheiat prin explozia din decembrie 1989.
\nCa un castel de carti de joc, ceea ce paruse construit pentru vesnicie s-a prabusit si perspectivele schimbarii au parut minunate. N-a fost sa fie asa din doua motive fundamentale. Puterile \u201elumii libere\u201c nu s-au multumit sa ne ajute la redob\u00e2ndirea libertatii, ci de la \u00eenceput au cautat sa aiba un rol \u201ecolonial\u201c, trat\u00e2ndu-ne ca atare, ca pe niste \u201e\u00eenapoiati\u201c si fara a tine seama ca ajunsesem unde eram deoarece cu o jumatate de veac mai \u00eenainte biruitorii dictaturilor fasciste acceptasera cu ipocrizie ca pe cei \u201eeliberati\u201c sa-i lase sub \u201eocrotirea\u201c si deplina dominatie a dictaturii rosii. De asemenea, ceea ce le-a interesat si din pacate le intereseaza \u00een primul r\u00e2nd este masura \u00een care cetatenii lor vor avea foloase materiale si astfel… economia de piata a devenit de sens unic, iar \u00eenzestrarea noastra economica s-a tot \u00eenstrainat si nu \u00een folosul nostru! A doua cauza am reprezentat-o noi \u00eensine! Nu ne-am comportat ca niste finlandezi sau ca niste poloni! Nu am dovedit ca ne mai iubim tara si nici nu ne-am manifestat ca cetateni patrioti si din pacate cam nu ne manifestam nici cel putin ca cetateni!
\nViata politica \u201elibera\u201c a renascut, dar cu alta \u00eenfatisare, mai ales daca o comparam cu \u00eenceputurile ei din veacul al XIX-lea. Aceasta \u00eenfatisare rezulta mai ales din comportamentul clasei politice care s-a format, dar si al nostru, al cetatenilor. Firesc, optiunile s-au cantonat spre st\u00e2nga si spre dreapta, ori spre centru, dar ele nu sunt totdeauna reale, \u00een ceea ce \u00eei priveste pe cei care le profeseaza! A face politica a devenit o profesiune si un scop \u00een sine, o astfel de optiune fiind menita mai ales sa asigure celui care se implica un succes material. Convingerile ne apar deseori ca laxe si de asemenea schimbatoare. Interesul national este mai ales mult tr\u00e2mbitat, dar cu mult mai putin slujit! Nu numai indivizi trec dintr-o parte \u00een alta a esicherului, dar chiar si partide \u201ese schimba la fata\u201c!
\nDar noi, cetatenii de r\u00e2nd, cum ne comportam? Fara \u00eendoiala fiecare are \u00eenclinatii, optiuni, simpatii. Dar deziluziile nelipsind, apare la foarte multi un dezinteres si r\u00e2ndul abstinentilor politici creste, al celor care refuza sa se mai implice \u00een procesele electorale. Este una dintre cauzele ne\u00eemplinirilor noastre, orice vot neexprimat fiind \u00een paguba tuturor si a tarii \u00een primul r\u00e2nd.
\nDesi prin originile mele vin dinspre dreapta, ma consider un om de st\u00e2nga, dar sunt departe de a fi un \u00eempatimit, un sectar. De fapt, judec oamenii politici dupa comportament si inteligenta, iar unitatea mea de masura de baza este atitudinea lor fata de Rom\u00e2nia. \u00cengrijorarile mele apar atunci c\u00e2nd necinstea apare, direct sau indirect, ca parte a biografiei lor. Oricum, consider ca o datorie cetateneasca sa nu ma abtin, ci sa fiu prezent exercit\u00e2ndu-mi atributiile pe care mi le confera Constitutia, vot\u00e2nd si \u00eendrept\u00e2ndu-mi optiunea spre cel care \u00eemi pare cel potrivit sau spre cei care \u00eemi par cei mai nimeriti!
\nOptimist fiind p\u00e2na la exces, sunt convins ca va veni si momentul \u00een care lucrurile se vor aseza. C\u00e2nd vom deveni cu totii cetateni reali, iubitori si slujitori ai acestei tari si c\u00e2nd va avea loc si un proces de decantare, iar clasa politica va avea la temei pricepere, convingere si cinste. Atunci va exista o noua si puternica Rom\u00e2nie!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen lunga mea viata, am cunoscut o succesiune de situatii si sisteme politice. \u00cen perioada interbelica, Rom\u00e2nia trecuse de la sistemul rotativei guvernamentale \u2013 \u00een care se \u00eencadrau practic doar doua partide, cel liberal si cel conservator, cu repetatele lor disidente, alte formatiuni nereprezent\u00e2nd dec\u00e2t o cota ne\u00eensemnata a electoratului \u2013 la sistemul pluripartid, \u00een… Cite\u0219te mai mult »Cet\u0103\u0163eni \u015fi partide<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[7505,4,7504,2744,278],"class_list":["post-11258","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-cetateni","tag-editorial","tag-forte-politice","tag-partide","tag-societate"],"views":2026,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11258","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11258"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11258\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11258"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11258"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11258"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}