{"id":11232,"date":"2012-03-22T15:55:01","date_gmt":"2012-03-22T13:55:01","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=11232"},"modified":"2012-03-22T15:55:16","modified_gmt":"2012-03-22T13:55:16","slug":"istoria-lumii-intre-fumuriu-si-plain-air-instrumentarul-grotescului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/istoria-lumii-intre-fumuriu-si-plain-air-instrumentarul-grotescului\/","title":{"rendered":"Istoria lumii \u00eentre fumuriu si plain-air. Instrumentarul grotescului"},"content":{"rendered":"

Un eseu care \u00eel are pe Hieronimus Bosch \u00een pretext<\/strong><\/p>\n

Rezumatul episodului precedent: Bosch este probabil singurul pictor vechi de cateva secole care inca ar putea expune in galeriile de arta contemporana. O asemenea forta a sa vine din raportarea sa individuala la o structura mentala, ideologica si de expresie esentiala in Renastere: grotescul.
\n\u00cen care apare cuv\u00e2ntul \u201ebizar\u201c<\/strong>
\nGradinile palatului Bomarzo sunt ur\u00e2te si, \u00eentr-o masura, triviale. Pentru ca ele n-aduc suficienta \u00eentelepciune, c\u00e2t soc si bizarerie. Dar asta este chiar maniera de lucru a grotescului.
\nBomarzo este locul unor statui de dimensiuni colosale si constructii care, intentional, vor sa socheze si sa provoace frica. Amenajarea Parcului Monstrilor se datoreaza unui print roman, Vicino Orsini, iar constructiile au \u00eenceput \u00een 1550. Asupra artistilor care au participat la proiect exista \u00eenca destula incertitudine. Cele mai populare dintre opinii afirma ca desenul parcului apartine lui Pirro Ligorio, un popular artist peisagist, care, totusi, nu a mai semnat alti monstri. Celelalte parcuri pe care le-a amenajat abunda \u00een alegorii greco-romane si zodiacale, \u00eensa sunt expresii ale \u201egrotescului alb\u201c, \u201egrotescului curtezan\u201c. Un alt artist al epocii, arhitectul Jacopo Vignola a contribuit cel putin cu desenul micii capele funerare din parc. Cel mai probabil, au fost implicati si alti arhitecti, sculptori si mesteri pietrari. Parcul Monstrilor nu e nici pe departe o capodopera si e mai important prin arta pe care o provoaca dec\u00e2t prin arta pe care o exprima. Sursa de inspiratie este mult mai veche dec\u00e2t ruinele Domus Aurea, motivele si simbolurile reclam\u00e2ndu-se din arta etrusca.
\nAjung\u00e2nd de la Bosch la Bomarzo, umblam \u00eenca pe cai batatorite. De la Escorial si Prado (unde se afla lucrari definitorii pentru H.B.) la parcul din nordul Romei nu am facut dec\u00e2t sa calatorim \u00een tabloul \u201eTentatiile Sf\u00e2ntului Anton\u201c al lui Salvador Dali. Este una dintre operele cele mai importante ale suprarealismului, una care valorifica, \u00eentr-o atitudine freudiano-oculta, radacinile vechi ale culturii. Excursiile lui Dali la Bomarzo, de unde a si preluat lait-motivul elefantului, precum si apetenta sa pentru opera lui Bosch, leaga cele doua ipostaze ale artei renascentiste \u00eentr-o investigatie artistica de secol 20. Corespondenta grotescului etrusc cu demonii polimorfi din tripticuri este premisa artistica a lui Dali si de-doveditul pe care arta sa \u00eel are ca scop. \u00centre cele doua (Bomarzo si \u201eTentatiile…\u201c sau \u201eGradinile…\u201c lui Bosch) asemanarile obiective sunt mari, \u00eensa la fel sunt si deosebirile. Investigatia asupra Renasterii trebuie sa fie mai profunda pentru a dovedi ca grotescul este metafilozofia artei europene.
\nAdevarata provocare nici nu este sa legi suprarealismul sau barocul de maestrul de la 1500. Acesta este un loc comun, prezumat \u00een cele mai multe dintre istoriile artei. Provocarea asumata de acest text este sa mearga p\u00e2na la grota ultima, preistorica, din care a iesit Bosch si Umanismul.
\nGotic si grotesc<\/strong>
\nAdesea cele doua cuvinte se confunda. Asta, \u00eensa, atunci c\u00e2nd privim, fara lupa, de pe piscurile istoriei.
\nCaracteristicile bizare are artei grotesti au facut ca spiritul public, cu graba lui naturala, sa le confunde si sa le identifice cu ciudateniile formale si monstrii artei gotice. Garguiul \u00eensusi, ca motiv arhitectural, este \u00een prezent definit ca un element grotesc \u2013 cu exceptia cazului c\u00e2nd el sustine olane de apa, caz \u00een care redevine element gotic.
\nChiar daca grotescul este cu minimum 200 de ani mai t\u00e2nar dec\u00e2t arta gotica, o anume afinitate \u00eentre cele doua e tentanta cu ochiul liber. \u00cen esenta, dilema alegerii \u00eentre cele doua e predominant geografica: vine din Mediterana sau de la Marea M\u00e2necii? Din Peninsula sau de pe continent?
\nAstazi distinctia \u00eentre cele doua stadii ale g\u00e2ndirii apotropaice este bine documentata, dar confuzia \u00eenca persista. Utilizarea lor simbolica le diferentiaza mai mult dec\u00e2t datarea istorica si localizarea. Astfel, goticul este o arta atrasa de lumina si geometrie, principii radical opuse grotescului. Mai mult, demonologia gotica este una exterioara subiectului decorat, ca un element negativ fata de care subiectul central \u2013 iluminarea, izbavirea, viata eterna \u2013 se reliefeaza cu si mai mare forta. Elementele caracteristice goticului sunt predominant sculpturi si ilustratii de carte. Atunci c\u00e2nd figurile satanice si monstrii apar, cel mai des este vorba despre preluari din arta romanica. Demonii gotici sunt doar mai elaborati si mai exotici dec\u00e2t cei romanici (urmare a schimburilor culturale prilejuite de cruciade) si mai puternici vizual (urmare de geometrizarii si regulilor echilibrului rezultate din noile reguli ingineresti si arhitecturale). \u00cen esenta \u00eensa, arta gotica (si in principal stilul original, opis francigenum) este victima unor calomnii si confuzii seculare. \u00cen termeni istorici, marele gotic de la sf\u00e2rsitul medievalului este una dintre perioadele apolinice ale artei, asa cum fusese Acropole, Roma si avea sa fie impresionismul. Opusa deci unor perioade fumurii precum romanicul, neogoticul, modernismul si postmodernismul.
\nCurios cum prima istorie a artei a adus si prima calomnie culturala! (Sic!) Giorgio Vasari, mai sus citat cu chestia ca Renasterea a fost extrasa din diverse ruine subterane, este cel care a impus termenul de arta gotica, pornind nu de la un manifest artistic, ci de la constatarea ca este o arta germanica, a acelori germani care au distrus Roma, a unor barbari incapabili de frumos si cultura, de acea cultura si acel frumos pe care le practicase Italia. Evident ca pe criteriul \u201ecei care au distrus Roma\u201c o asemenea clasificare, chiar si peiorativa, s-ar fi potrivit mai bine romanicului, care corespunde cu invaziile \u00een Italia, dar eticheta s-a lipit de gotic, care era mai recent, \u00eenca de actualitate \u00een Europa. Anume, un stil artistic concretizat dupa 1200, c\u00e2nd migratiile si atacurile barbare luasera de mult sf\u00e2rsit.
\nFictiunea goticului acultural si inestetic, \u00eentunecos, a continuat \u00een secolele urmatoare, \u00een ciuda evidentelor din catedrale si celelalte expresii artistice ale perioadei. Reaparitia \u00een settecento a unei apetente pentru monstruos si diform, prilejuita de barocul at\u00e2t de spectaculos vizual si mereu \u00een cautare de soc si surpriza, a relansat si a consacrat confuzia. Siluetele theriantropice folosite pentru cornise, portaluri, frize si alte registre decorative, au fost presupuse generic ca derivate din garguii medievali si au fost considerate (si \u00eenca sunt) elemente gotice. De fapt, orice analiza stilistica arata ca e vorba despre motive etrusce, romanice sau renascentiste. Intrata pe m\u00e2na iluministilor, confuzia a fost consacrata. \u201eEvul mediu \u00eentunecat\u201c era conceptul favorit al acestora, astfel \u00eenc\u00e2t monstrii se potriveau ideal \u00een poza. Oricine si oric\u00e2nd i-ar fi inventat.
\nNota de autor: trec sub tacere stilul flamboiant, asa cum este numita perioada t\u00e2rzie a goticului francez. Supradecorarea unor elemente, precum si exotismul unor registre si ancadramente, dovedeste preluarea unor elemente grotesti. Flamboiantul este \u00eensa episodul \u00eent\u00e2rziat al goticului, contemporan cu Renasterea, iar acele elemente nu sunt dezvoltate \u00een interiorului stilului arhitectural, ci importate.
\nNota de autor: arta gotica necesita reperiodizare si o analiza din interior spre exterior, obiectiva, de care \u00eenca nu a beneficiat. Scolile si periodizarile opereaza cu concepte geografice si istorice, ilustrate cu exemple artistice, nu invers, cum ar fi fost normal.
\n(va urma)<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

www.graficante.ro<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Un eseu care \u00eel are pe Hieronimus Bosch \u00een pretext Rezumatul episodului precedent: Bosch este probabil singurul pictor vechi de cateva secole care inca ar putea expune in galeriile de arta contemporana. O asemenea forta a sa vine din raportarea sa individuala la o structura mentala, ideologica si de expresie esentiala in Renastere: grotescul. \u00cen… Cite\u0219te mai mult »Istoria lumii \u00eentre fumuriu si plain-air. Instrumentarul grotescului<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[2100,7496,7436,7438,7497],"class_list":["post-11232","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-arta","tag-grotescul","tag-hieronimus-bosch","tag-pictura","tag-pictura-grotesca"],"views":1967,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11232","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11232"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11232\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11232"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11232"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11232"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}