{"id":11223,"date":"2012-03-22T15:38:49","date_gmt":"2012-03-22T13:38:49","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=11223"},"modified":"2012-03-22T15:39:33","modified_gmt":"2012-03-22T13:39:33","slug":"opera-la-bucuresti-si-brasov","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/opera-la-bucuresti-si-brasov\/","title":{"rendered":"Opera, la Bucuresti si Brasov"},"content":{"rendered":"

Debut dirijoral reusit<\/strong>
\nSaptam\u00e2nile trecute au consemnat pe afise c\u00e2teva spectacole lirice de interes, care au dat savoare stagiunilor \u00een curs. La Bucuresti, politica debuturilor si a invitarii oaspetilor, intensificata \u00een ultima vreme, si-a aratat roadele. Complet\u00e2nd cronici anterior \u00eencredintate tiparului sau paginilor electronice si select\u00e2nd cu totul aleator, ma g\u00e2ndesc mai \u00eent\u00e2i la prima prezenta \u00een fosa Operei Nationale a t\u00e2narului dirijor clujean Cristian Sandu \u00eentr-un spectacol cu \u201eNunta lui Figaro\u201c de Mozart.
\nSub o bagheta ferma, competenta si motivata, instrumentistii primei noastre scene lirice c\u00e2nta bine, se autodepasesc. Au dovedit-o deseori, au probat-o si acum. Uvertura a sc\u00e2nteiat si derularea serii a fost o veritabila \u201efolle journ\u00e9e\u201c descinsa din Beaumarchais, Mozart si Lorenzo da Ponte. Sandu a daruit spectacolului dinamismul care-l caracterizeaza, tempii au fost buni, sprinteni, au mobilizat recitativele (acompaniament Liana Mares) si nu au lipsit discursul muzical de introspectiile at\u00e2t de subtil strecurate de maestrul de la Salzburg \u00een portative. Am sesizat dese nuantari \u00een orchestra care a c\u00e2ntat foarte \u00eengrijit si aerisit. Precis \u00een atacuri, dirijorul a tinut totul \u00een m\u00e2na cu siguranta, inclusiv pe unii interpreti care se aratau mai \u201elenesi\u201c pe alocuri, i-a readus \u00een matca, le-a indicat intrarile, evit\u00e2nd decalajele \u00eenca din faza incipienta a acestora. Cristian Sandu tacteaza clar, se inflameaza c\u00e2nd e nevoie, iar gestica lui nu lasa loc la aproximari. Instrumentistii l-au placut, l-au aplaudat, publicul asijderea. Se vede ca este un \u00eendragostit de muzica lui Mozart. Sper sa demonstreze aceeasi apetenta si \u00een alte titluri, romantice sau veriste.
\nTinerii vocalisti-solisti au c\u00e2ntat bine. Daniel Filipescu (Contele) si Vicentiu Taranu (Figaro) au avut puncte de v\u00e2rf \u00een arii. Simonida Lutescu a fost delicata si totusi tulburata Contesa iar Irina Iordachescu \u2013 Susanna cu c\u00e2nt super-artistic si variate culori expresive \u00een secventa \u201eGiunse alfin il momento\u2026 Deh vieni, non tardar\u201c. Au mai fost distribuiti Sidonia Nica (Marcellina), Lucian Corchis (Basilio) care au avut de \u00eenfruntat si ariile frecvent eliminate din actul al IV-lea (\u201eIl capro e la capretta\u201c, respectiv \u201eIn quegli anni\u201c), Marius Bolos (Bartolo), Vasile Chisiu (suculent Antonio) si Valentina Tudose (Barbarina).
\nMa bucur sa notez ca ingenioasa montare a lui Alexander Radulescu (scenografia Adriana Urmuzescu) se mentine proaspata, gratie asistentei regizorului Stefan Neagrau. O productie valabila a Operei Nationale Bucuresti.
\nO invitata din Republica Moldova\u2026<\/strong>
\n\u2026 a fost protagonista spectacolului cu \u201eCarmen\u201c de Bizet, tot \u00een teatrul de pe Splai. Mezzosoprana Zarui Vardanean are certe calitati. Ma refer \u00een primul r\u00e2nd la registrul grav, bine articulat si patrunzator, \u00een emisia asa-numita \u201ede piept\u201c, ce da gravitate sonoritatilor. Este mai departata de rafinamentul stilisticii franceze, dar tehnica aceasta bine stap\u00e2nita o recomanda pentru roluri verdiene, precum Ulrica din \u201eBal mascat\u201c sau Azucena din \u201eTrubadurul\u201c. Deficienta majora a glasului artistei sta \u00eensa \u00een conexiunea insonora dintre registrul central si cel grav, care \u00eei afecteaza omogenitatea liniei vocale, evidenta \u00een frazele cantabile. \u00cen schimb, sunetele acute sunt rotunde, calde si sigure. Si daca \u00een primul act abordarea a parut mai degraba superficiala, monotona, lipsita de senzualitate, pe parcurs, catre final, Zarui Vardanean a parut mai \u00eenvaluita de personalitatea complexei eroine pe care o \u00eentruchipa. Nu uit sa depl\u00e2ng pronuntia \u00een limba franceza, absolut calamitoasa.
\nTenorul Hector Lopez a fost un Don Jos\u00e9 pe deplin daruit rolului, si el cunosc\u00e2nd un maximum de implicare \u00een actul al IV-lea. Am remarcat Si bemol-urile acute bine sustinute pe parcursul spectacolului, dar si unele voalari care mai estompeaza sonoritatile. Frazele muzicale au fost \u00eensa bine si expresiv construite. \u00cen rolul Mica\u00ebla, soprana Dorina Chesei a c\u00e2ntat cu glas patrunzator si frumoasa linie vocala, \u00een timp ce Escamillo a fost interpretat cu impetuozitate de baritonul Stefan Ignat, \u00een pofida intonatiei c\u00e2teodata problematice.
\nLa pupitru, Adrian Morar ni s-a \u00eenfatisat din nou ca profesionist talmacitor al partiturii, \u00eenclinat catre tempi poate prea sustinuti la \u00eenceput, dar calmati si echilibrati dupa vijeliosul preludiu. Au existat momente \u00een care potentele instrumentistilor ar fi trebuit domolite, pentru a nu compromite eforturile solistilor. Cu maxima atentie, cu m\u00e2na sigura, dirijorul a \u00eenabusit rapid germenii de decalaj din cvintetul actului secund.
\nMai vechea productie a Marinei Emandi-Tiron, \u00eengrijita acum de acelasi Stefan Neagrau, \u00eesi prezerva vigoarea si mesajul.
\nT\u00e2nara mezzosoprana Carmen Topciu\u2026<\/strong>
\n\u2026 este din pacate prea putin cunoscuta \u00een Rom\u00e2nia, desi are valoare. Iata, numai \u00een ultimul an, Italia a aplaudat-o \u00een \u201egroapa cu lei\u201c de la temutul Teatro di San Carlo din Napoli, \u00een rolul titular din \u201eCarmen\u201c si \u00een cel al lui Arsace din \u201eSemiramida\u201c de Rossini, valid\u00e2ndu-i \u00een acest mod Premiul I obtinut la renumitul Concurs International de Canto \u201eHariclea Darcl\u00e9e\u201c de la Braila. Recent, am avut ocazia sa o vad chiar \u00een opusul lui Bizet, la Brasov, unde este solista a Operei.
\nCarmen Topciu este genul de c\u00e2ntareata cu cultura muzicala solida, la care patina de vedeta vine din vocea cu luciri metalice, ca o fibra de otel. Cu impecabila egalitate \u00eentre registre, conducerea glasului se face cu stiinta si frazare fluenta. Notele acute suna penetrant si totodata umplu spatiul cu bogate armonice. Poate ca eroina pe care a propus-o nu a avut multa subtilitate, a fost o Carmencita dura si severa, cu joc scenic mai retinut dar, de ce nu, perfect descriptibila ca personaj. Fara \u00eendoiala, Carmen Topciu este o artista de top care trebuie neaparat vazuta si ascultata si la Bucuresti, pe scena Operei Nationale.
\nPartener \u00een rolul Don Jos\u00e9 i-a fost tenorul iesean Cosmin Marcovici, cu timbralitate aspra, dar cu siguranta \u00een c\u00e2nt, incisivitate si intentii dramatice care, \u00een actul al IV-lea, \u00eel conduc chiar catre sunete fortate, \u201e\u00eempinse\u201c, ce se situeaza peste tonul just. Din punctul de vedere al respectului fata de partitura, ar fi fost de dorit sa nu adauge ultimelor masuri ale operei o acuta nescrisa de Bizet. Desi de efect la public, pe fond, nu impresioneaza.
\nBaritonul Adrian Marcan a fost un Escamillo plin de energie, sonor si cu o buna tinuta expresiva. Poate ca emotiile dupa primirea cu aplauze la intrarea \u00een scena au fost cele care l-au facut sa ezite la refrenul strofei a doua a ariei toreadorului. Se mai \u00eent\u00e2mpla\u2026
\nDelicata, sensibila, poate prea discreta \u00een registrul grav, dar cu conduct frumos al desenului melodic a fost soprana Maria Petcu-Catrina, debutanta \u00een rolul Mica\u00ebla.
\nDintre ceilalti interpreti, am remarcat timbrul frumos rezonant al basului Dan Popescu, Zuniga.
\nTot un debutant \u00een opusul lui Bizet a fost si dirijorul Traian Ichim, care si-a impus cu autoritate tempii excesiv vigurosi \u00een fata unei orchestre care a c\u00e2ntat \u00eengrijit, desi cu usoare incertitudini \u00een preludiul actului al IV-lea. Remarcat mai demult, corul Operei brasovene si-a demonstrat unitatea si coerenta, preocuparea pentru finete trebuind sa-i ram\u00e2na \u00een constanta preocupare.
\nMontarea semnata de Cristian Mihailescu, clasica \u00een conceptie, poarta amprenta inconfundabila a regizorului stap\u00e2n pe arta sa. Spectacolul iradiaza atmosfera iberica, miscarea este continua, incitanta si temperamentala. Actul al II-lea are respiratie de taverna aglomerata, plina de fum si v\u00e2rtejul dansurilor iar cel de-al treilea ofera minunata imagine de spatialitate a \u00eenaltimilor muntilor, totul realizat pe o scena de mici dimensiuni. Costumele sunt frumoase, armonios colorate, decorurile \u2013 functionale. Pacat ca fluturasul de sala a omis numele scenografului sau\u2026 scenografei. \u00cen tot contextul traditional al mizanscenei, imaginatia debordanta a autorului ei da \u00een\u2026 clocot si mai strecoara c\u00e2te un gag (actul I) sau un gest prea vulgar (actul al III-lea), soc\u00e2nd.
\n\u201eCarmen\u201c la Opera Brasov este un spectacol bun, cu merite, cel putin din unghiul distributiei si al punerii \u00een scena. Un succes.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Debut dirijoral reusit Saptam\u00e2nile trecute au consemnat pe afise c\u00e2teva spectacole lirice de interes, care au dat savoare stagiunilor \u00een curs. La Bucuresti, politica debuturilor si a invitarii oaspetilor, intensificata \u00een ultima vreme, si-a aratat roadele. Complet\u00e2nd cronici anterior \u00eencredintate tiparului sau paginilor electronice si select\u00e2nd cu totul aleator, ma g\u00e2ndesc mai \u00eent\u00e2i la prima… Cite\u0219te mai mult »Opera, la Bucuresti si Brasov<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[7489,230,950],"class_list":["post-11223","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-dirijorul-cristian-sandu","tag-opera-brasov","tag-opera-bucuresti"],"views":1639,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11223","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11223"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11223\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11223"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11223"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11223"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}