Iulia Hasdeu nu e cunoscuta ca graficiana aproape deloc. Cele c\u00e2teva autoportrete sau schite, publicate \u00eent\u00e2mplator, scoase din context, nu sugereaza \u00een niciun fel dimensiunea imensa pe care chemarea catre sferele plasticii a avut-o \u00een cadrul operei sale si nu lasa nicio idee despre extraordinarul talent cu care a fost \u00eenzestrata \u00een acest sens de Cel care da toate darurile. \u00cenc\u00e2t aprecierile autoarei din \u201eJurnalul fantezist\u201c despre notorietatea c\u00e2stigata de Camille Armand (pseudonimul ei) ca pictorita si despre succesele internationale ale p\u00e2nzelor sale, achizitionate de casele regale europene, par \u2013 \u00een necunoasterea tezaurului de schite si desene, pe care manuscrisele Iuliei Hasdeu le ascund \u00eenca \u2013 simple plasmuiri, ce-l fac pe cititor sa z\u00e2mbeasca.
\nSi totusi…
\n*
\nB. P. Hasdeu a fost primul care s-a referit la presararea cu desene a textelor poetice ale Iuliei aflate \u00een curs de elaborare \u2013 ca la o trasatura pshihologica \u201e\u00een parte inconstienta\u201c, observabila si la alti scriitori, \u00een speta poeti: \u201eDe la prima aruncare a jetului de cerneala si p\u00e2na la forma care ram\u00e2ne definitiva, se poate surprinde, pe anumite ciorne, toata urmarea peripetiilor care marcheaza munca intelectuala a poetului, prima sa inspiratie, tensiunea sa, nerabdarea sa, incertitudinile sale, momentele sale de odihna sau de distractie, v\u00e2natoarea frumosului, a perfectiunii\u201c. Ca proba, savantul reproducea, \u00een facsimil, manuscrisul poemei \u201eSous les arceaux\u201c (\u201ePe sub arcade\u201c) afirm\u00e2nd ca desenele \u201eobiectiveaza\u201c ideea mai larga din care au rasarit at\u00e2t versurile respective, c\u00e2t si altele din poemele \u201emedievale\u201c. \u201eAici \u2013 atragea el atentia \u2013 vom gasi cum a fost compusa si cum poeta, obiectiv\u00e2ndu-si ideea printr-un crochiu, ne-a facut sa vedem ca se g\u00e2ndea atunci expres, ca aproape \u00eentotdeauna, la acel cavalerism al Evului Mediu, la acea lume \u00een special din care i se parea ca ea \u00eensasi e, dupa cuv\u00e2ntul lui Angelo de Gubernatis, o \u201eemanatie misteriosa\u201c.
\n\u00cenvatatul releva , cu justete, interdependenta artelor conjugate, dar punea fara sa vrea plastica \u00een dependenta de poezie, ca un adjuvant. Faptele sunt \u00eensa mai complicate.
\nPoate ca \u00een sferele liricii, vibaratia sufleteasca sa adune, ca un tavalug, toate formele simtirii artistice \u2013 de la muzica la artele plastice \u2013 spre a contura ideea. \u00censa acolo unde \u00eencepe o c\u00e2t de mica \u00eenfiripare a narativului, \u00een epica si \u00een ciocnirea dramatica (proza si teatru), s-ar parea \u2013,\u00a0 fara a merge p\u00e2na la invocarea starilor de transa \u00een care diversii autori auzeau sau vedeau personajele \u00eenainte de a scrie sau \u00een timp ce scriau \u2013 ca Iulia avea o acuta perceptie prealabila plastica, cel putin a eroilor daca nu si a actiunii. Dovada numeroasele \u201escene\u201c, ce continua lucrari abia \u00eencepute, sau \u201eschite\u201c ale unor personaje, care nu se \u00eenfiripa din nicio opera literara sau dramatica, desi sunt legate clar de anumite proiecte, ram\u00e2n\u00e2nd ca simple \u201estudii\u201c de expresie.
\nVolumul impresionant de desene \u00een creion, penita, carbune, precum si cele c\u00e2teva picturi \u2013 ce au ramas dintr-un bogat lot disparut, se pare, \u00een \u00eemprejurarile dramatice ale primului razboi mondial \u2013 evidentiaza, \u00eensa, o certa tendinta interioara de \u00eenchegare \u00eentr-un ce aparte, separat de literatura, dupa telurile \u00eensesi ale artelor plastice. De altfel, asemenea obiective si-a impus Iulia, \u00eenca din anii copilariei, poate si sub \u00eendrumarea tatalui ei, el \u00eensusi bun desenator (a se vedea caricaturile din revistele \u201eAghiuta\u201c (1863-1864) si \u201eSatyrul\u201c (1866) sau portretul \u201ede epoca\u201c \u00een ulei al batr\u00e2nului Efrem H\u00e2jdeu, azi \u00een colectia Muzeului Memorial \u201eB. P. Hasdeu\u201c, a carui paternitate i-a fost atribuita de
\nG. Calinescu). Intuindu-i aptitudinile, parintii s-au \u00eengrijit ca, alaturi de profesori de limbi straine \u2013 franceza, engleza, germana \u2013 si de pian sau canto, sa-i gaseasca si un \u00eendrumator \u00een artele frumoase. Profesorul Walch, sotul profesoarei de engleza, a fost primul care a tinut cu ea \u201esedinte de desen\u201c. Nu se stie c\u00e2t au durat \u00een timp pregatirile cu Walch si nici cine i-a urmat p\u00e2na \u00een 1886, la Paris, c\u00e2nd lua lectii de pictura cu Diog\u00e9ne-Ulysse Napoleon Maillart, care avea sa-i faca cel mai stralucit portret. \u00centr-o notita cu caracter auto\u00adbiografic, inclusa \u00een \u201eJurnalul fantezist\u201c, Iulia Hasdeu enumera printre profesorii pe\u00a0 care-i avusese, alaturi de Maillart \u00eenca trei nume: Herst, Charles Durand (cunoscut sub numele Carolus-Duran) si Jean Jacques Henner. Realitate? Fantezie? Deocamdata nu putem preciza.
\nCert este, \u00eensa, ca \u00een scrisorile catre tatal sau, t\u00e2nara aminteste \u2013 uneori pe larg \u2013 despre orele petrecute, \u00eempreuna cu alte \u201eeleve\u201c, \u00een atelierul artistului plastic Maillart si despre ceea ce faceau acolo. La un moment dat, istoriseste amuzata cum \u2013 \u00een lipsa modelelor dupa care pictau sau desenau \u2013 a fost luata ea \u00eensasi de colege ca model si una dintre ele i-a facut o schita de portret pe care a expus-o la Salon. Dincolo de informatiile ajunse p\u00e2na la noi, chiar desenele \u2013 marcate cu diverse repere trasate \u00een vederea schitarii figurilor \u2013 tradeaza \u00eendrumarile date de specialisti. Dupa cum, nu-i greu de observat c\u00e2t de repede si de mult a crescut Iulia ca desenatoare \u2013 de la schitele naive, sablonarde, de unic profil catre \u201e studiile\u201c de expresie sigure, rafinate chiar; si de la \u00eengramadirea involuntara a amanuntelor \u2013 la esentializarea liniilor, merg\u00e2nd p\u00e2na la simplitatea absoluta, realizata dintr-odata, cu nerv si sugestibilitate. De altfel, unele portrete de acest fel sunt de-o modernitate si de-o actualitate incredibila, impresion\u00e2ndu-ne prin forta de expresie obtinuta cu maximum de economie.
\nEvident, \u201ecultivarea\u201c talentului a dus-o pe Iulia Hasdeu nu numai catre perfectionarea formei, ci si la rafinarea gustului, la ad\u00e2ncirea \u00eentelegerii realitatii si, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, la parcimonia alegerii temelor. Ea vede, dupa 1886, altfel lumea. Ochii ei strabat dincolo de aparente, catre ceea ce nu se lasa perceput dec\u00e2t de cei \u00eenzestrati. O comparare a vechilor crochiuri si studii de expresie cu liniile si expresivitatea schitelor de dupa aceasta data indica clar o incredibila \u00eenaltare si spiritualizare a banalului, a obisnuitului. Din pacate, ca si \u00een poezie, trebuie sa ne multumim cu ce ne-a ramas, zagazuind \u00een suflet regretul ne\u00eemplinirilor banuite, promise de proiectele dezvaluite chiar de autoare.
\n*
\nFoarte interesante pentru cunoasterea mai \u00een profunzime a autoarei prin intermediul desenelor ni se par nu numai temetica abordata de ea, ci si statutul si v\u00e2rsta personajelor.
\nAparent, Iulia Hasdeu retine toate aspectele vietii. Toate reprezinta pentru ea modele ale realitatii, conturate prin vointa divina. De la fiecare are ceva de \u00eenvatat si toate pot transmite mai departe, prin adaos de suflet si g\u00e2ndire, altceva dec\u00e2t \u00een stare nativa. Fiecare fiinta si obiect capata, sub pana ei, o \u00eencarcatura semnificativa si un fior \u00een masura sa-i vorbeasca fiecaruia dupa puterea de \u00eentelegere si simtire. La o mai atenta privire, \u00eensa, nu putem sa nu observam ca din Tot, autoarea selecteaza cu precadere nu modele \u00een sine, ci modelele formative sau pe cele \u00een care se regaseste, cu care rezoneaza \u00een vreun fel. \u00cen primul r\u00e2nd, ea are o predilectie speciala pentru chipurile feminine, mai ales din trecut, iar c\u00e2nd se opreste asupra unor barbati \u2013 fie nu-i reusesc, fie \u00eei efemineaza involuntar (cazul portretului lui M. Eminescu, de pilda). O atrag \u00eendeosebi acele figuri care au influentat \u00een mod hotar\u00e2t cursul istoriei prin inteligenta, dar si prin frumusetea lor \u2013 \u00een r\u00e2ndul carora se visa ea \u00eensasi. De aceea, a schitat asa de multe curtezane regale, cam de v\u00e2rsta ei, care, nebagate \u00een seama de istorie, au \u00eenr\u00e2urit-o totusi.
\nCu at\u00e2t mai mult le-a iubit pe participantele directe la mari evenimente, moarte tinere, precum Ioana d’Arc sau Charlotte Corday, \u00een care vedea o \u00eentrupare anterioara a ei. De asemenea, a fost fascinata de femeile de litere, \u00eencep\u00e2nd cu Marie de France, p\u00e2na la Madame de S\u00e9vign\u00e9 si Carmen Sylva. Dar cel mai mult a simtit o deosebita chemare catre lumea teatrului, catre marile interprete ale personajelor \u00eendragite \u2013 de la Champmesl\u00e9 p\u00e2na la cele din epoca sa: Adelina Patti, Sarah Bernhard, L\u00e9a Caristie-Martel etc., pe care le-a vazut pe scena si le-a schitat figurile pe viu, la spectacole. Le simpatiza cu at\u00e2t mai mult, cu c\u00e2t avea si ea \u00een proiect at\u00e2tea lucrari dramatice si visa sa devina o mare actrita si c\u00e2ntareata. \u00cen sensul strict plastic al cuv\u00e2ntului, \u00eensa, modele i-au fost multe dintre persoanele alaturi de care a trait \u2013 familia, prietenii, colegii si colegele \u2013 ale caror figuri le-a schitat pe furis sau din aducere aminte, dar pe care astazi nu le mai putem identifica, lu\u00e2ndu-le schitele de portret drept simple studii de expresie. \u00cen sf\u00e2rsit, nu putem sa nu observam ca cel mai frecvent \u2013 evident involuntar \u2013 creionat portret este al autoarei \u00eensasi, ce se multiplica at\u00e2t \u00een crochiurile experimentale, c\u00e2t si \u00een ilustratiile la diverse lucrari dramatice sau literare.\u00a0 Or, faptul acesta reconfirma, dintr-o perspectiva neluata \u00een seama p\u00e2na acum, ca Iulia aduce, \u00een creatia sa un bogat filon autobiografic, infiltrat imprevizibil \u00een toate lucrarile ei, ce trebuie avut \u00een vedere ori de c\u00e2te ori \u00eei judecam opera.
\n\u00cen ce priveste v\u00e2rsta, surprindem un admirabil paralelism \u00eentre vizualul (plastic) si imaginarul (literar). Desi Iulia nu ocoleste divesitatea existentei, \u00eenfatis\u00e2nd deopotriva zorii si apusul vietii, ea priveste cu precadere realitatea de la altitudinea anilor sai, creion\u00e2nd chipuri tinere, \u00een p\u00e2rga sau \u00een deplina \u00eenflorire. Dincolo de selectia si imaginarea involuntara a acestei stari, e sesizabila intentionalitatea prezentarii puritatii si inocentei ca atribute ale v\u00e2rstei de gratie suprema a existentei. Fiinta de maxima puritate ea \u00eensasi, autoarea nu putea \u00eenfatisa idealul uman dec\u00e2t \u00een ipostaza de neprihanire. De aici tendinta schitarii portretistice a figurilor istorice c\u00e2t mai aproape de v\u00e2rsta diafana.\u00a0 E un mesaj \u2013 de pastrare a ne\u00eentinarii sufletului \u2013 pe care trebuie sa-l retinem.
\n*
\nMultimea si diversitatea graficii, neordonata \u00een niciun fel de Iulia Hasdeu, nebagata dec\u00e2t \u00een mica masura \u00een seama de ea, cu g\u00e2ndul la marile proiecte, din pacate abia schitate uneori, ne-a ridicat foarte mari probleme la publicare. Am conchis, \u00een cele din urma, ca e necesara o \u00eempartire a desenelor \u00een doua mari categorii.
\n\u00cen prima, am inclus schitele, crochiurile, exercitiile dupa natura sau ilustr\u00e2nd persoane si personalitati reale, cu alte cuvinte: universul exterior, care i s-a \u00eenfatisat autoarei prin modelele lui (inclusiv cele mitologice, tipizate vizual dupa cca. 3 milenii de persistenta).
\n\u00cen a doua mare grupa, intitulata de noi: universul interior, am inclus creatiile propriu-zise ale autoarei: schite de mari lucrari, ilustratiile la diverse texte artistice; altfel spus, tot ce am considerat ca reprezinta o contributie originala a Iuliei Hasdeu.
\nDesigur, granita dintre cele doua grupe e discutabila, dar trebuia luata o hotar\u00e2re, care sa se sustina c\u00e2t de c\u00e2t, spre a da individualitate fiecarui volum.
\n\u00cen ordonarea portretelor, am utilizat, \u00een cadrul tuturor sectiunilor, criteriul cronologic al existentei istorice a \u201emodelelor\u201c.
\n\u00cen textul \u201elegendelor\u201c, am facut, ori de c\u00e2te ori a fost posibil, referinte la notatiile autoarei privitoare la personalitatile portretizate.
\nSperam ca albumul \u2013 ce reuneste desene reproduse dupa originalele aflate la Arhivele Nationale, Directia Arhivelor Istorice Centrale \u2013 sa \u00eentareasca ideea ca, prin stingerea timpurie din viata a Iuliei Hasdeu, am pierdut nu numai o poeta si scriitoare de valoare, ci si o artista plastica de mare \u00eenzestrare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Iulia Hasdeu nu e cunoscuta ca graficiana aproape deloc. Cele c\u00e2teva autoportrete sau schite, publicate \u00eent\u00e2mplator, scoase din context, nu sugereaza \u00een niciun fel dimensiunea imensa pe care chemarea catre sferele plasticii a avut-o \u00een cadrul operei sale si nu lasa nicio idee despre extraordinarul talent cu care a fost \u00eenzestrata \u00een acest sens de… Cite\u0219te mai mult »Lumea modelelor Iuliei Hasdeu<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[7483,7482],"class_list":["post-11214","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-jurnalul-fantezist","tag-iulia-hasdeu"],"views":1666,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11214","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11214"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11214\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11214"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11214"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11214"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}