{"id":11202,"date":"2012-03-22T15:19:44","date_gmt":"2012-03-22T13:19:44","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=11202"},"modified":"2012-03-22T15:19:59","modified_gmt":"2012-03-22T13:19:59","slug":"%e2%80%9ede-atata-ceata-nu-se-mai-vede-nimic%e2%80%9c","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/%e2%80%9ede-atata-ceata-nu-se-mai-vede-nimic%e2%80%9c\/","title":{"rendered":"\u201eDe atata ceata nu se mai vede nimic!\u201c"},"content":{"rendered":"

Cosmin Perta, \u201eFara titlu\u201c<\/em>, Editura Paralela 45, Pitesti, 2011.<\/strong><\/p>\n

 <\/p><\/blockquote>\n

S-ar putea ca impasul cel mai mare al lui Cosmin Perta sa provina din tendinta criticii ultimilor ani de a-l situa mereu l\u00e2nga numele puternice ale generatiei douamiiste. \u00centre Stefan Manasia, Dan Sociu si Claudiu Komartin e destul de greu ca autorul volumelor \u201eZorovavel\u201c sau \u201eSantinela de lut\u201c sa devina un reprezentat emblematic al poeziei ultimului deceniu. Desi bine cotat de la debut p\u00e2na astazi, Cosmin Perta \u00eesi dezvaluie prin volumul \u201eFara titlu\u201c limitele poetice, printr-un lirism nascut \u00een mare masura din memorialiastica mistificata artificial si discursul impregnat cu imagini-soc fara substanta.<\/strong><\/em>
\n\u00centre mistica si realism brutal<\/strong>
\n\u00centrebarea legitima care se pune \u00een legatura cu poezia lui Cosmin Perta este daca nu cumva permanentele alunecari spre misticism si metodele suprarealiste de a construi imagini la granita dintre amintire si vis pot deveni usor puncte slabe \u00een eficienta dialogului poetic. Pornind cu o biografie socanta (\u00eenchipuita sau nu, \u00eentr-un joc asemanator cu cel din \u201eImprovisation in Beijing\u201c de Allen Ginsberg), Cosmin Perta justifica fortat inconsecventa sentimentala si lamentarile din poemele finale: \u201eViata a fost lina la \u00eenceput, \u00eentr-un mic sat de munte, l\u00e2nga Ucraina,\/acolo unde petrolului i se spune uraniu\/ si gazului lemn, unde ceata se-ntinde c\u00e2t vezi cu ochii\/ca o binecuv\u00e2ntare pentru ceea ce ar putea fi,\/acolo unde se bea de dimineata p\u00e2na seara,\/si seara te nevoiesc altii sa bei.s\u2026t Mama a zabovit mult \u00een mintea mea, desi ea please \u00eenca de c\u00e2nd \/m-a nascut,\/tata era o poveste cu \u00eenstrainati,\/cu fragi si ciuperci salbatice, cu ierburi de sticla,\/pe care o spuneam uneori si numai pentru a ma \u00eencuraja,s\u2026t Viata mea numara douazeci si cinci de ani si jumatate,\/am vazut mult din ce era de vazut si ce-a mai ramas nu are mult sens\u201c. Alternanta constanta \u00eentre imagini bine construite si momente patetice pare a fi mecanismul din care iau nastere poemele din \u201eFara titlu\u201c. Poemul \u201e11\u201c muta cadrul \u00eentr-un prezent deznadajduit si chinuitor, unde scrisul e mai mult sau mai putin o piedica \u00een calea fericirii, dar \u00een acelasi timp un miraj imposibil de depasit: \u201eViata mea de acum se \u00eemparte \u00eentre familie si singuratate,\/\u00eentre m\u00e2ndretea de fata pe care o astept si cartile mele,\/\u00eentre zilele petrecute cu streangul \u00een jurul ochilor,\/ca un orb sp\u00e2nzurat,\/si noptile petrecute \u00een fata calculatorului,\/sau \u00een calculator, indecis, ca un virus t\u00e2nars\u2026tSa mi se ierte tristetea si ne\u00eendem\u00e2narea,\/ melancolia si lamentatia, sunt doar un om gols\u2026t\u00eentre familie si singuratate cum se \u00eemparte la macelar\/carnea macra de carnea cu zg\u00e2rciuri,\/carnea rosie de cea violeta statuta la soare.\u201c. Decisiva \u00een mentinerea fluxului tensionat al volumului este reluarea acestor motive \u00een final, ultimul poem al cartii culmin\u00e2nd, pe acelasi ton dramatic, printr-o reeditare modificata, cu acelasi nucleu al surselor tragicului: \u201eViata mea de acum se \u00eemparte \u00eentre familie si singuratate,\/ \u00eentre minunatiile de copii pe care \u00eei am si carti,\/ \u00eentre zilele petrecute cu spaima,s\u2026t si noptile petrecute \u00een fata \u00eentunericului din tavans\u2026t \u00eentre familie si singuratate cum se \u00eemparte la macelar\/carnea macra de carnea cu zg\u00e2rciuri,\/carnea rosie de cea violeta statuta la soare.\u201c. Alaturi de alte c\u00e2teva laitmotive folosite (\u201ema uit la vecinii mei cu interesul unui chirurg\u201c), repetarile si reluarile dau volumului coerenta interna, \u00eensa comparatiile sterse nu reusesc sa creeze atmosfera unei poezii sigure pe ea. Astfel, \u201eFara titlu\u201c este doar o compozitie orchestrata atent care \u00eesi trage substanta din logistica evenimentiala. Nu e de mirare ca demersul lui Cosmin Perta poate fi categorisit usor drept o tentativa neclara de a scrie poezie \u00eentre mistica si realism brutal. Fara a presupune vreo premeditare auctoriala, se poate intui ca volumul se vrea un demers dramatic mai mult prin constructie si doze mici de soc, cu speranta ca totalitatea textelor bate (desi poate \u00een detrimentul rafinamentului stilistic si al atmosferei de poezie totala) micile inconsistente si aerul \u00eenchis \u00een care respira momentele poetice.
\nPericolul melodramaticului<\/strong>
\nDupa ce ne ofera un discurs poetic transant, rece, cu viziuni aproape biologice asupra mortii, diluat de confesiuni melancolice, Cosmin Perta \u00eencepe sa compuna \u00een maniera simbolistica imagini care se vor at\u00e2t de pline de semnificatie, \u00eenc\u00e2t tind sa nu mai spuna nimic: \u201e\u00cen tavan, un om mic c\u00e2t o viespe citea Evanghelia lui Marcu. O apa mare a iesit atunci din gura si din inima mea si s-a revarsat pe podeas\u2026tTrei femei se uita la tine pe geam asa cum ma uitam si eu \u00eenainte la tine, \u00een spate noaptea se scurge peste un bec conic uzat. Un om c\u00e2t o viespe mi se strecoara afara din carne, da din brate ca un apucat, se chinuie cum stie mai bine, se agata de p\u00e2ntec, de haine, de barba, de g\u00e2t, mi se urca pe umar si citeste din Evanghelia lui Marcu\u201c. Se \u00eentelege ca poetul vrea sa plaseze calculat (\u00een toata febra existentialista pe care o impune volumul) momentele de traire duhovniceasca, remuscare si revelatie, \u00eensa comparatiile inconsistente sunt la ele acasa aici. Punctele cele mai vulnerabile ale poemelor lui Cosmin Perta sunt simbolistica inutila si fantezia mitologica religioasa care ajung sa consume pasaje \u00eentregi. Probabil ca poetul mizeaza pe o aura mistica autentica prin versuri precum: \u201eTu, Sulamita, te \u00eembraci \u00een fasa de giulgiu\/Si eu cu dintii mei te dezbrac,\/Tu, Sulamita, te \u00eembraci \u00een c\u00e2nepa frumos mirositoare\/Si eu, cu m\u00e2inile mele, te desfac.\u201c, \u00eensa singurul efect concret ram\u00e2ne acela de a-l buimaci pe cititor prin mistificarea atmosferei tensionate initial. Problema, de fapt, este introducerea improprie a tematicii religioase sau a aluziei biblice (deprinsa probabil de la Paul Celan) \u00eentr-un context general care sufera astfel mutatii radicale. \u00cemi asum riscul de a afirma ca astazi poezia nu mai poate comunica eficient prin simboluri mistice (deja \u00eencarcate cu o doza puternica de \u201epoezie\u201c), iar sansele ca cititorii sa plaseze confesiunile si lamentarile \u00een sfera melodramaticului sunt foarte mari. Desi transferul unei biografii monocrome dar traumatizante pe domeniile misticii a parut la un moment dat o solutie viabila \u00een poezie, faptul ca un reprezentant destul de vizibil al celei mai recente generatii literare rom\u00e2nesti apeleaza la astfel de metode rasfolosite nu poate fi dec\u00e2t semn de slabiciune.
\nIata cum reuseste Cosmin Perta (si nu numai) sa nu atinga nivelul poeziei colegilor de generatie, desi nu lipsesc din \u201eFara titlu\u201c poeme de efect artistic autentic: \u201epieptul bunicii mele\/gaurit de pietre nu e un poem.\/A \u00eenceput prin 1999\/eram un t\u00e2nar numai bun de crescut,s\u2026tcam cum poate fi apa unui izvor cu uraniu din maramures.\u201c, \u201elinistea asta ca o vita de vie crescuta din lac\u201c, \u201echiar de la etajul patru al blocului \u00een care locuiesc\/nu se mai vede p\u00e2na departe \u00een zare\u201c. Tot mecanismul poetic se blocheaza \u00eensa \u00een momentele de fantezie, culmea, aproape eminesciana, care rupe total tonul realismului brutal: \u201eSi atunci: \u00een patul meu dorm eu acoperit cu frunze de sicomor,\/v\u00e2ntul lenes ma adulmeca dintr-o parte\/si eu, cu o palma ascunsa \u00eentre genunchi,\/ma \u00eentorc\u201c. Cosmin Perta se pare ca s-a deprins (probabil involuntar) si cu stilul pastelurilor lui Vasile
\nAlecsandri: \u201eo papadie \u00eesi sufla sam\u00e2nta\/\u00een rotocoale de puf\u201c. Aproape inexplicabil, discursul initial degajat si natural al lui Cosmin Perta sufera pe parcursul volumului transformari din cele mai nefaste. Nu putem dec\u00e2t sa rastalmacim ultimul vers al volumului si sa \u00eei dam o nota neserioasa: \u201eDe at\u00e2ta ceata nu se mai vede nimic!\u201c.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cosmin Perta, \u201eFara titlu\u201c, Editura Paralela 45, Pitesti, 2011.   S-ar putea ca impasul cel mai mare al lui Cosmin Perta sa provina din tendinta criticii ultimilor ani de a-l situa mereu l\u00e2nga numele puternice ale generatiei douamiiste. \u00centre Stefan Manasia, Dan Sociu si Claudiu Komartin e destul de greu ca autorul volumelor \u201eZorovavel\u201c sau… Cite\u0219te mai mult »\u201eDe atata ceata nu se mai vede nimic!\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[7475,6891,5660,4656],"class_list":["post-11202","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-fara-titlu","tag-cosmin-perta","tag-poeti-romani-de-azi","tag-poezie-actuala"],"views":3481,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11202","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11202"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11202\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11202"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11202"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11202"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}