{"id":11178,"date":"2012-03-22T15:04:42","date_gmt":"2012-03-22T13:04:42","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=11178"},"modified":"2012-03-22T15:05:48","modified_gmt":"2012-03-22T13:05:48","slug":"anatomia-demistificarii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/anatomia-demistificarii\/","title":{"rendered":"Anatomia demistificarii"},"content":{"rendered":"

Ioana Diaconescu, \u201eScriitori \u00een arhiva C.N.S.A.S.: intelectuali urmariti informativ, arestati, condamnati, ucisi \u00een detentie (1946-1989)\u201c<\/em>, Bucuresti, Fundatia Academia Civica, 2012, 426 p.<\/strong><\/p>\n

 <\/p><\/blockquote>\n

Cercetarile Ioanei Diaconescu abordeaza cu maxima eficienta materialele pastrate de C.N.S.A.S. Nuantarile, distantarile, circumspectia si aproximarile, combinate cu r\u00e2vna cautarii, absenta resentimentelor, devotamentul fata de temele alese si chiar prejudecatile afective transforma serialul \u00eentr-un reper al istoriografiei bazate pe relatiei scriitorilor cu Puterea comunista. Premisa studiilor, unele publicate \u00een \u201eRom\u00e2nia literara\u201c, altele citite \u00een cadrul emisiunii \u201eRevista literara radio\u201c (gazduita de Radio Rom\u00e2nia Cultural), consta \u00een relevarea faptului ca, acolo unde cantitatea permite, dosarele de Securitate sunt indispensabile pentru bibliografia intelectualilor. Aceasta dimensiune nu trebuie ocultata, indiferent daca ne raportam la victime, calai sau la ipostaze bivalente. Articolele despre Lucian Blaga, Constant Tonegaru, Vladimir Streinu,
\nV. Voiculescu, Dinu Pillat, N. Steinhardt, Sandu Tudor, Alexandru Marcu, Mircea Vulcanescu, Ion Petrovici, Petre Pandrea, Ernest Bernea, Nicolae Carandino, Stefan Baciu, Mircea Eliade, E. Cioran, A. E. Baconsky, Marin Preda, Alexandru Ivasiuc si Dan Desliu devin exemplare pentru viitoarele monografii exhaustive. \u00cen permanenta, Ioana Diaconescu arata cea mai potrivita cale de acces. Documentele asteapta sa fie gasite, apoi sa fie interpretate corespunzator. Obtinerea unei acreditari de acces la C.N.S.A.S. nu \u00eenseamna automat si descoperirea adevarului. \u00cen multe situatii, ne confruntam cu Adevarul prescris de ofiterii M.A.I. Este vorba despre limba de lemn din notele informative batute la masina \u00een urma \u00eent\u00e2lnirilor \u00eentre un agent si superiorul sau, din rapoartele oficiale de caracterizare a surselor recrutate si a persoanelor puse sub supraveghere sau din scenariile urzite at\u00e2t pentru \u00eencarcerarea \u201eobiectivelor\u201c dupa criterii politice (subsumate propagandei vehiculate prin ceea ce Eugen Negrici a desemnat ca \u201emitul patriei primejduite\u201c), c\u00e2t si pentru deschiderea unor dosare de urmarire informativa.
\nIoana Diaconescu dovedeste o cunoastere amanuntita a domeniului. Probitatea lucrarii reiese din evidentierea piedicilor ridicate de confruntarea cu probe care, \u00een aparenta, ar fi adus clarificari. \u00censa asteptarile oricarui cercetator sau petent nu se confirma din pricina lacunelor. Unele, de ordin general, au fost semnalate si de Gabriel Andreescu. Altele decurg din parcurgerea cazurilor particulare si din durata neprevazuta a unei analize amanuntite: \u201easteptarea \u00eendelungata a sosirii dosarelor solicitate; lipsa unor documente (dosare incomplete); dezordinea cronologica \u00een care sunt \u00eendosariate documentele (provenite \u00een aceasta stare din Arhiva Serviciului Rom\u00e2n de Informatii); scoaterea, de catre arhivele care au detinut dosarele \u00eenainte ca acestea sa fie preluate de C.N.S.A.S., a unor documente din dosare, fapt care priveaza de continuitate studiul \u00een integralitatea lui; conditiile precare de lucru ale unui \u00eentreg aparat de cercetare, investigatii, relatii cu publicul, arhiva, administratie etc., datorate repartizarii iresponsabile a unor cladiri inadecvate depozitarii documentelor, \u00een care nu pot fi respectate regulile de medicina a muncii; personalul insuficient, depasit, adesea, de multiplele atributii ce-i revin, supus stresului inerent cerintelor ce sporesc de la o zi la alta\u201c (p. 9). \u00cen ciuda afirmatiilor sceptice si descurajante, se deprind si doua concluzii pozitive. Pe de o parte, exceptiile si absentele nu infirma existenta unor reguli. Pe de alta parte, beneficiem de privilegiul citirii unor acte care, \u00een alte conditii, ar fi ajuns publice abia dupa cinci decenii.
\nParantezele ghetoului<\/strong>
\nDincolo de publicarea unui numar masiv de facsimile si a unei liste de titluri confiscate de Securitate, ambele \u00eensum\u00e2nd peste un sfert din volum (p. 302-422), meritul incontestabil al Ioanei Diaconescu este de a lumina, \u00een mare masura, parantezele biografice reprezentate de \u00eencarcerari. P\u00e2na \u00een 1989, nicio istorie literara sau dictionar nu primea avizul sa mentioneze informatii referitoare la detentia intelectualilor. Interdictia nu \u00eensemna neaparat ascunderea unei realitati tragice (distrugerea unei societati prin uciderea treptata a intelighentiei sau prin racolarea acesteia), ci, \u00eenainte de orice, demonstrarea situatiei contrare, anume ca respectiva persoana nu a avut niciodata un conflict cu autoritatile comuniste. Reabilitat sau nu \u00een urma rejudecarii proceselor trucate, orice scriitor era socotit, \u00een mod oficial, un element devotat regimului. Ioana Diaconescu reconfigureaza etapele torturii, concur\u00e2nd cu maestrii genului: N. Steinhardt si Ion Ioanid. Fiecare mandat, fisa si nota umple golurile neacoperite de memoria fostilor condamnati: \u201eDe altfel, Dinu Pillat trimite manuscrisul (\u00abAstept\u00e2nd ceasul de apoi\u00bb) \u00een Franta prin Andrei Scrima. Este nevoit s-o marturiseasca, \u00een ancheta anchetatorului penal de Securitate. Una dintre \u201emetodele\u201c ce i se aplicau era introducerea victimei \u00eentr-un sac care era apoi legat la gura, dupa care urmau lovituri cu obiecte contondente p\u00e2na c\u00e2nd victima \u00eesi pierdea cunostinta si era scoasa din sac. \u00cens\u00e2ngerata si cu dintii zdrobiti…\u201c (p. 75).
\nSigur, unele precizari utile gasim \u00een amplul dictionar alcatuit de Cicerone Ionitoiu (\u201eVictimele terorii comuniste: arestati, torturati, ucisi\u201c) si revizuit de Mihaela Andreiovici, Filip Lucian Iorga, Ecaterina Radoi, Domnita Stefanescu si Florin Stefanescu. Diferenta provine din prezentarea dovezilor. Viata \u00een puscarie ram\u00e2ne totusi restr\u00e2nsa, ca si cum s-ar vedea printre zabrele, deoarece fondul este specializat: ordine de arestare, de mutare din celula, adeverinte clinice. Dar tocmai scriptele reduse, \u00een care arestatul reprezinta un numar de inventar (lucru stiut deja din \u201eCel mai iubit dintre pam\u00e2nteni\u201c), devin fundamentale pentru perspectiva Ioanei Diaconescu. Frigul, inanitia si bataile sunt coordonate binecunoscute. \u00cen umbra a ramas colaborarea cadrelor medicale cu ofiterii la distrugerea vietilor, asa cum s-a \u00eent\u00e2mplat cu Vasile Voiculescu, eliberat din penitenciar doar ca sa moara cu lum\u00e2nare la capat\u00e2i: \u201eDar sa revenim la modul \u00een care a fost completat formularul certificatului medical despre care vorbeam mai sus. El este suspect, din pricina celor doua grafii diferite, una a medicului \u00eenchisorii, care completeaza doar r\u00e2ndul de sus al formularului cu un scris \u00eengrijit, si alta, primitiva, cu care este \u00eenregistrat diagnosticul care ar fi trebuit scris \u00een formular de catre medic\u201c (p. 67).
\nInformatorii, ofiterii si cenzorii<\/strong>
\nAsemenea procedee, care atesta coalizarea scolitilor cu analfabetii, a salvatorilor prin excelenta cu asasinii simbriasi, ilustreaza ca treptele vinovatiei necesita reconsiderari. Acelasi tratament se cuvine aplicat si agentilor care au refuzat sa execute sarcinile trasate, cu toate ca asupra lor planeaza \u00eenca numeroase suspiciuni, fiind folositi \u00een diverse actiuni. Eleganta, atenta si pertinenta se \u00eenfatiseaza dezbaterea privitoare la dubla ipostaza, de informator persecutat, a lui Vladimir Streinu \u201eobligat, la 23 mai 1960, la semnarea unui angajament ce era pus \u00eendeobste \u00een fata detinutilor politici ca un act ce le-ar fi garantat eliberarea din \u00eenchisoare. Acest angajament, prin care Vladimir Streinu ar fi urmat sa informeze Securitatea\u00a0 despre lumea culturala, nu a fost \u00abonorat\u00bb nici \u00een timpul detentiei, nici dupa punerea \u00een libertate\u201c (p. 52). Un singur detaliu i-a scapat cercetatoarei ca sa faca demersul ireprosabil. Nu a publicat\/ citat documentul mentionat anterior. Astfel, nu aflam ce nume de cod a primit criticul sau daca a refuzat pseudonimul impus, iscalind h\u00e2rtia cu numele din certificatul de nastere (Nicolae Iordache) ori cu pseudonimul literar. O lamurire posibila se desprinde din dosarul R 874 (vol. 1, f. 103), unde \u201eAndrei Golfin\u201c (Stefan Aug. Doinas) primea si misiunea ca \u00een perioada calatoriei efectuate \u00een Franta la sf\u00e2rsitul lui aprilie 1968 \u201esa supravegheze comportamentul numitilor VL. STRAINU (sic!), fost condamnat (informatorul nostru \u201ePOPESCU\u00a0 GHEORGHE\u201c) si SERBAN\u00a0 CIOCULESCU\u201c.
\n\u00cenca un punct forte al cartii rezulta din evidentierea cooperarii \u00eentre Securitate si institutiile cenzurii, \u00een special dupa desfiintarea Comitetului pentru Presa si Tiparituri (1977) si preluarea atributiilor sale de catre Directia literaturii a Consiliului Culturii si Educatiei Socialiste. Cel putin manuscrisele scriitorilor sibilinici, protestatari \u00een discursuri, recalcitranti \u00een discutiile cu redactorii editurilor treceau si prin lectura ofiterilor M.A.I.: \u201eMotivele represiunii sunt fabricate pentru ca volume aflate sub tipar sunt deja intrate \u00een circuit erau, sub multiple si diferite forme, marginalizate. O lista de carti urmarite si \u201eapreciate\u201c de Securitate gasim \u00een Anexa 1, D. S. nr. D.\/ 0072.293 din 13 octombrie 1986, volumul 7, al Dosarului Documentar 120 \u00abArta-Cultura\u00bb\u201c (p. 279). Iar daca textele contineau aluzii transparente ori apartineau unor \u201eelemente dusmanoase\u201c, atunci deveneau probe \u00een dosarele de urmarire. \u00cen acest sens, cele mai spectaculoase convertiri de la statutul de condeieri supusi la cel de adversari ai resurectiei realismului socialist si al psalmilor pentru Nicolae Ceausescu sunt A. E. Baconsky si Dan Desliu, cel din urma aflat, dupa c\u00e2te se pare, \u00een atentia serviciilor secrete si dupa 1990: \u201eAstfel, \u00een volumul 1 din D.U.I. 6195, \u00eentre fila 110, antepenultima, ce reprezinta o nota din 25 februarie 1959 (anul \u00eenceperii urmaririi informative a lui Dan Desliu) si fila 112, este inserat la fila 111 un exemplar din ziarul \u00abEvenimentul zilei\u00bb (anul I, luni 7 septembrie 1992), \u00een care este anuntata disparitia lui Dan Desliu \u00een largul marii, \u00een ziua de 4 septembrie 1992, la ora 17,30, \u00een dreptul statiunii Neptun\u201c (p. 265).
\nImpresionanta prin documentare, valoroasa prin calitatea interpretarilor (desi uneori se instaleaza senzatia ca Ioana Diaconescu nu a vrut sa sondeze evenimentele p\u00e2na la capat), lucrarea se impune ca o cercetare exceptionala. Acuratetea si rabdarea expunerilor fac din \u201eScriitori \u00een arhiva C.N.S.A.S.\u201c un \u00eendrumar de neocolit \u00een decodarea adecvata a limbii de lemn \u00eentrebuintate de Securitate si a dezumanizarii provocate de totalitarism. Micile scapari (editia Constant Tonegaru, \u201eSteaua Venerii\u201c, nu Venerei, \u00eengrijita de Barbu Cioculescu, a aparut \u00een 1969, nu \u00een 1968) reies abia dupa citirea microscopica. Fara \u00eendoiala, \u00eencepem sa avem o scoala de istoriografie literara care sa atace altfel dec\u00e2t senzationalist si tabloid tematica dosarelor de Securitate.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ioana Diaconescu, \u201eScriitori \u00een arhiva C.N.S.A.S.: intelectuali urmariti informativ, arestati, condamnati, ucisi \u00een detentie (1946-1989)\u201c, Bucuresti, Fundatia Academia Civica, 2012, 426 p.   Cercetarile Ioanei Diaconescu abordeaza cu maxima eficienta materialele pastrate de C.N.S.A.S. Nuantarile, distantarile, circumspectia si aproximarile, combinate cu r\u00e2vna cautarii, absenta resentimentelor, devotamentul fata de temele alese si chiar prejudecatile afective transforma… Cite\u0219te mai mult »Anatomia demistificarii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[7457,7456,3435,915,7458,4379],"class_list":["post-11178","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-constant-tonegaru","tag-informatori","tag-ioana-diaconescu","tag-lucian-blaga","tag-scriitori-in-arhiva-c-n-s-a-s","tag-vladimir-streinu"],"views":1830,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11178","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11178"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11178\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11178"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11178"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11178"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}