{"id":11151,"date":"2012-03-15T16:06:06","date_gmt":"2012-03-15T14:06:06","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=11151"},"modified":"2012-03-15T16:06:22","modified_gmt":"2012-03-15T14:06:22","slug":"muzeul-altfel-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/muzeul-altfel-ii\/","title":{"rendered":"Muzeul altfel (II)"},"content":{"rendered":"<p>Asadar, la initiativa meritorie a Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, \u00een fiecare an, de acum \u00eenainte, timp de cinci zile, elevii vor avea parte de un program special, intitulat \u201eScoala altfel\u201c. \u00cen 2012, programul va fi organizat \u00een intervalul 2 \u2013 6 aprilie. Muzeele au experienta organizarii celebrei Nopti Europene a Muzeelor, deja, de opt ani, pentru a sti ce se \u00eent\u00e2mpla cu acea ocazie, c\u00e2nd vizitatorii se bulucesc la portile institutiilor muzeale, c\u00e2te 20.000, \u00een doar sase \u2013 sapte ore: serviciul de supraveghere este excedat, \u00eencerc\u00e2nd sa \u00eei urmareasca si pe vizitatorii care, de regula, nu prea vin la muzee, sa nu atinga obiectele aflate \u00een expunere libera, spatiile \u00een care nu este permis accesul publicului trebuie securizate cu atentie, \u00eentregul personal trebuie sa fie extrem de atent la tot ce se \u00eent\u00e2mpla \u00een muzeu, iar muzeografii sunt cautati de toata lumea, pentru a oferi ghidaje sau informatii. Numai ca asteptarile publicului din acea Noapte nu sunt, totusi, foarte ridicate. Desigur, vizitatorii ar fi foarte multumiti sa aiba parte de un tur ghidat sau de un spectacol, \u00eensa, \u00een ultima instanta se multumesc si cu simpla trecere \u00een revista a expozitiilor, \u00een destul de mare viteza, pentru a prinde deschise si alte muzee. Nu acesta va fi cazul tinerilor care vor calca pragurile muzeelor \u00een cele cinci zile de la \u00eenceput de aprilie. Ei vor veni cu dorinta expresa (a profesorilor, cel putin) de a avea parte de programe bine asezate, dedicate lor. Pentru a face acest lucru, muzeele au nevoie de resurse de care, \u00een opinia mea, nu dispun, \u00een momentul de fata.<br \/>\n\u00cen primul r\u00e2nd, este vorba despre expozitii permanente noi si interesante. Las\u00e2nd la o parte exceptiile semnalate \u00een paginile revistei \u201eCultura\u201c, de genul Muzeului National de Istorie Naturala \u201eGrigore Antipa\u201c, dar si unele muzee mai mici, din Iasi, de exemplu, majoritatea muzeelor rom\u00e2nesti au expozitii permanente deschise, \u00een cel mai bun caz, \u00een urma cu un deceniu. Este foarte posibil, evident, ca tinerii vizitatori, mai ales, cei care vor merge \u00een alte localitati dec\u00e2t \u00een cele de resedinta, sa nu le fi vazut, \u00eenca. Ram\u00e2ne de observat, \u00eensa, \u00een ce masura aceste expozitii mai pot sa fie pe gustul unui public dornic de experiente de genul filmelor \u00een 3D, pe care le poate vedea la salile cinematografelor din mall-uri. Lipsite de monitoare interactive si, \u00een general, de aportul tehnologiei, muzeele care au ramas la nivelul de expresie de la \u00eenceputul secolului (ma refer, evident, la secolul XXI, nu la cel trecut) vor \u00eentari preconceptia elevilor cu privire la faptul ca toate muzeele sunt plictisitoare, ca orice este legat de lucrurile vechi. Din pacate, din diverse motive (av\u00e2nd de a face, de regula, de lucrari de restaurare si consolidare a cladirilor), unele mari muzee, cum este cazul, de exemplu, al Muzeului National de Istorie a Rom\u00e2niei, Muzeului National de Istorie a Transilvaniei sau Complexului National Muzeal \u201eMoldova\u201c (la sediul din Palatul Culturii) nici nu au expozitii permanente. Expozitiile temporare pot fi, oric\u00e2nd, interesante, dar nu au cum sa aiba nici forta si nici amploarea angajate \u00een expozitiile permanente.<br \/>\nA doua resursa care, cu greu, se gaseste \u00een muzeele noastre o constituie spatiile pentru activitati alternative. Toate muzeele care se construiesc astazi, \u00een lume, sunt proiectate cu sali dedicate activitatilor educative, at\u00e2t pentru copii, c\u00e2t si pentru publicul adult sau pentru v\u00e2rstnici. De regula, \u00een Rom\u00e2nia, aceste activitati se desfasoara tot \u00een spatiile expozitionale obisnuite. Situatiile de la Muzeul National al Taranului Rom\u00e2n sau de la sectia de etnografie a Muzeului Olteniei, de exemplu, sunt, \u00eenca, exceptii (si chiar si la aceste muzee, \u00eencaperile \u00een cauza sunt prea mici pentru necesitatile publicului de a avea parte de activitati educative \u00een muzee).<br \/>\nNici cu tehnica auxiliara, dupa cum spuneam, nu stam prea bine. Nu exista, \u00een Rom\u00e2nia, nici un muzeu care sa aiba o adevarata mediateca, pusa la dispozitia publicului. Din fericire, unele muzee beneficiaza de \u00eenregistrari audio si video interesante, dar si de publicatii electronice, de la filme si CD-uri, la audio-books sau alte \u00eenregistrari pe suport electronic. De ele nu au parte, \u00eensa, dec\u00e2t muzeografii. Prea putine sunt muzeele rom\u00e2nesti \u00een care se poate \u00eenchiria, macar, un audio ghid, care sa stea agatat la g\u00e2tul vizitatorului, pe parcursul \u00eentregii plimbari prin expozitia permanenta. Nici macar touch \u2013 screen-urile care sa ofere o informatie minimala privind muzeul nu constituie o prezenta obisnuita, ca sa nu mai vorbim de faptul ca, uneori, chiar si atunci c\u00e2nd ele exista, sunt tinute \u00eenchise, pentru a nu fi stricate de prea zurbagiii copii (!).<br \/>\nDe regula, depozitele muzeelor nu pot fi vizitate, din motive lesne de \u00eenteles, tin\u00e2nd de necesitatea conservarii optime a obiectelor. \u00cen unele cazuri (Muzeul National al Agriculturii din Rom\u00e2nia este o fericita exceptie, \u00een aceasta privinta), natura obiectelor permite vizitarea depozitelor, ceea ce face muzeele ceva mai interesante, mai ales, pentru publicul t\u00e2nar, interesat, evident, de tot ceea ce se afla \u201eascuns\u201c \u00een spatele scenei.<br \/>\nLipsesc, de asemenea, salile de spectacole, conferinte si proiectii cinematografice, pe care muzeele sa le poata utiliza la un nivel comparabil cu cel din Vestul Europei. De obicei, chiar si c\u00e2nd aceste sali exista, tehnica utilizata nu este tocmai noua, iar spatiile nu sunt foarte generoase. Exceptii, de genul elegantei sali Auditorium, de la Muzeul National de Arta al Rom\u00e2niei, \u00eentaresc, as spune, cele afirmate mai sus.<br \/>\nMuzeele nu dispun nici de autobuze special destinate copiilor, asa \u00eenc\u00e2t acestia vor trebui sa se descurce cu propriile mijloace. \u00cemi si imaginez un director de muzeu \u00eendraznind sa ceara autoritatii tutelare dotarea cu un autobuz (acest lucru nu este neobisnuit la marile muzee europene)! \u00cen Rom\u00e2nia ar fi privit nu doar ca o ciudatenie, dar ar fi si aproape imposibil de \u00eendeplinit, din cauza unor stupide restrictii impuse de Guvern, cu privire la achizitionarea de automobile de catre institutiile publice.<br \/>\nDincolo de vizita propriu-zisa \u00een expozitie, la sf\u00e2rsitul ei, copiii vor dori sa \u00eesi cumpere un suvenir. Din pacate, magazinele muzeelor, \u00een putinele cazuri \u00een care exista, scot la v\u00e2nzare doar banale carti postale, anuare cu articole stiintifice si, mult prea rar, c\u00e2teva replici dupa unele obiecte care fac faima institutiei, Degeaba vor cauta copiii jocuri pentru calculator, carti adresate exclusiv lor sau macar ascutitori frumos colorate: putine sanse sa gaseasca asa ceva!<br \/>\n\u00cen fine, dupa o vizita mai mult sau mai putin chinuitoare sau interesanta pentru copii, acestora li se va face sete si foame. Din nefericire, \u00een cel mai bun caz, \u00een majoritatea muzeelor, nu \u00eesi vor putea cumpara dec\u00e2t, eventual, o cafea, de la automatul din holul de la intrare. Despre snack-baruri, cofetarii sau chiar restaurante, nu prea putem vorbi \u00een muzeele noastre, cu c\u00e2teva exceptii notabile (de genul Complexului National Muzeal \u201eAstra\u201c sau al Muzeului National al Taranului Rom\u00e2n). C\u00e2t despre obligatoria trecere, pentru aproape oricine, pe la toaleta muzeului, cred ca, din nou, nu ar fi prea multe lucruri de spus, \u00een afara de faptul ca, de cele mai multe ori, acestea sunt putine, prost dotate, neluminate, nu foarte curate, iar, \u00een unele cazuri, nu beneficiaza nici de un jet normal de apa, nici de h\u00e2rtie igienica. O toaleta de muzeu, dupa ce a fost vizitata de un grup de 100 de copii, nu este un peisaj prea placut nici \u00een cazul \u00een care locul este bine \u00eentretinut si dotat cu tot ceea ce este necesar! C\u00e2t despre majoritatea toaletelor din muzeele noastre\u2026<br \/>\nDar, probabil, cea mai importanta resursa care lipseste muzeelor noastre este \u2026 omul.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Asadar, la initiativa meritorie a Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, \u00een fiecare an, de acum \u00eenainte, timp de cinci zile, elevii vor avea parte de un program special, intitulat \u201eScoala altfel\u201c. \u00cen 2012, programul va fi organizat \u00een intervalul 2 \u2013 6 aprilie. Muzeele au experienta organizarii celebrei Nopti Europene a Muzeelor, deja, de&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/muzeul-altfel-ii\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Muzeul altfel (II)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[2794],"class_list":["post-11151","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-muzee"],"views":1905,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11151","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11151"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11151\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11151"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11151"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11151"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}