{"id":11138,"date":"2012-03-15T15:57:14","date_gmt":"2012-03-15T13:57:14","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=11138"},"modified":"2012-03-15T15:57:28","modified_gmt":"2012-03-15T13:57:28","slug":"despre-care-romanie-vorbim","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/despre-care-romanie-vorbim\/","title":{"rendered":"Despre care Romanie vorbim?"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Nu putini sunt rom\u00e2nii din dispora care mi-au povestit ca, \u00een primul sfert de ora, dimineata, \u00eenainte de a-si \u00eencepe lucrul, oriunde ar fi ei pe glob, deschid internetul sa vada \u201estirile de acasa\u201c.\u00a0 Eu, pentru o informatie fulger, deschid agentia Hotnews. Pe ecran, sunt anuntate c\u00e2teva sectiuni: actualitati, sport, cultura, stiri internationale, etc. De cur\u00e2nd au mai aparut doua rubrici: diaspora si studenti rom\u00e2ni \u00een strainatate. Afisate una sub alta, te imbie sa le deschizi paginile. Nu exista anunturi mai fundamental deosebite dec\u00e2t stirile care apar pe aceste pagini. Despre care Rom\u00e2nie e vorba la rubrica studentilor \u00een strainatate? Despre care Rom\u00e2nie e vorba \u00een paginile despre diaspora? Si cum de am ajuns noi sa avem asemenea diferentieri \u00eentre oamenii nascuti \u00eentre aceleasi frontiere? Si mai ales, de ce?<\/strong><\/em><\/p>\n<p>Sociologii specializati \u00een emigratie sustin ca \u00een ultimele decenii continutul conceptului de diaspora sufera transformari radicale. Diaspora \u00een epoca globalizarii a devenit mult mai fluida: nu \u00eenseamna doar emigrarea definitiva de undeva in spre alta parte, ci \u00eenseamna si o plecare temporara si o stabilire \u00een alta tara si \u00een alta cultura doar pentru c\u00e2tiva ani, sau plecarea ciclica si revenirea ciclica \u00een cadrul unor contracte de munca, sau sejurul prelungit, fara a \u00eensemna renuntarea la domiciliul stabil din tara de origine. Si tot asa. Daca acceptam aceasta opinie, atunci tinerii care studiaza \u00een strainatate fac si ei parte din diaspora rom\u00e2neasca. Dupa cum si muncitorii cu contracte de munca de care se ocupa paginile de internet cu titlul Diaspora apartin aceluiasi segment social.<br \/>\n<strong>Ce aflam despre unii? <\/strong><br \/>\n<strong>Ce aflam despre ceilalti?<\/strong><br \/>\nNi se spune ca 50 000 (!) de tineri rom\u00e2ni studiaza la facultati \u00een strainatate. Dintre care 39% cu burse oferite de respectivele facultati, 24% \u00eesi platesc studiile muncind \u00een strainatate, 19% cu bani de la parinti si 15% din economiile anterioare plecarii. Tendinta de a trage deci concluzia ca acesti tineri apartin toti unei clase privilegiate \u00een tara, este de la bun \u00eenceput contrazisa. Iar marturiile individuale ale tinerilor \u00eentaresc si ele aceasta convingere. Am avut curiozitatea sa citesc c\u00e2teva: ale unui baiat din Sighisoara, ale unei fete din Sibiu, ale altuia din Bucuresti. Cu c\u00e2t citesti mai multe asemenea marturii ajungi la concluzia ca de fapt nu este vorba despre\u00a0 \u201eai nostri tineri, la Paris\u2026\u201c etc., ci ca avem de-a face pur si simplu cu niste oameni studiosi, care, pe unde se duc, fac minuni. Din scrisorile lor aflam cum si-au gasit un loc \u00een lume; si, av\u00e2nd \u00een vedere si numarul mare al reusitilor, la care, de la sine \u00eenteles trebuie sa-l adaugam pe al celor care tocmai acum sunt \u00een cautari, dintr-o data ai senzatia unei mase uriase de oameni tineri, aplecati pe computere cu \u00eenfrigurare, frunzarind site-urile universitatilor lumii, gasindu-si studiile dorite, \u00eentocmind dosare, trimit\u00e2nd aplicatii; o preocupare personala sau o industrie\u00a0 a celor care s-au constituit \u00een centre si asociatii de \u00eendrumare.<br \/>\nLiga Studentilor \u00een Strainatate, mai prezinta si o alta cifra, care ar trebui sa puna pe g\u00e2nduri. Cercetarile arata ca dintre cei aproximativ 50 000, numai 24% intentioneaza sa se mai \u00eentoarca \u00een tara. Marturiile individuale ale celor intervievati sunt o lectura folositoare. Afli \u00eentr-un fel cum s-a schimbat mentalitatea acestui popor \u00een ultimii 20 de ani. Scrisorile lor au sinceritatea si spontaneitatea tineretii, plus raportarea la lume a omului inteligent. \u201eColegii mei sunt de pe tot globul\u201c, ne spune un doctorand de la o universitate tehnica din Massachusetts. Si o masteranda din Coreea de Sud, de la Dongguk University: \u201eNu exista culturi gresite, ci doar ignoranta noastra, care ne \u00eendeamna sa judecam si ne \u00eempiedica sa empatizam\u201c.<br \/>\n\u201eTraiesc o experienta care largeste orizonturi si modeleaza minti\u201c, spune o t\u00e2nara care studiaza stiinte economice \u00een Germania. Si un doctorand la Princeton, povestind cu m\u00e2ndrie despre un coleg care vorbeste perfect germana, turca si farsi, marturiseste: \u201ePrefer sa cunosc oamenii prin prisma modului \u00een care interactionam si nu prin prisma faptului ca vin dintr-o parte a lumii mai mult sau mai putin favorizata\u201c.<br \/>\n\u201eDoream sa studiez \u00eentr-un sistem mai corect \u2013 spune unul dintre acesti studenti \u2013, \u00een care nu conteaza banii din contul parintilor si \u00een care sa am sansa sa fac o cariera prin munca proprie\u201c. Iar un masterand \u00een astronomie din Helsinki povesteste despre transparenta sistemului educational, despre portalurile online in care se posteaza si cursurile si lucrarile studentilor si calificativele luate la examene. \u201eCosturile facultatii sunt zero\u201c, ne spune el, dar viata e tare scumpa. Traieste socotindu-si banutul zilnic, dar, relateaza tot el (si ce bine ca exista si locuri unde se pot \u00eenvata asemenea lucruri!):\u00a0 este impresionat de egalitarismul strazii, de faptul ca este o rusine sa afisezi un ceas scump sau o masina scumpa \u2013 deci la o universitate care se numara printre cele din Top World 100!<\/p>\n<p>Desigur ca proportia de 24% dintre acesti tineri care se vor mai \u00eentoarce \u00een Rom\u00e2nia are darul sa \u00eentristeze. Si totusi\u2026 oric\u00e2t de mic, acest detasament nu va mai fi format numai din tipi gen \u201edomnul Goe\u201c. El nu va mai putea fi manipulat de fel de fel de ignoranti, fiindca va avea forta pe care ti-o confera profesia. Apoi, oamenii astia nu vor mai putea fi\u00a0 antrenati \u00een conflicte parohiale, de provincie trista, fiindca ei stiu ca lumea e mare si de multe feluri. Nu vor mai \u00eengrosa r\u00e2ndurile parvenitilor, fiindca au vazut ca printre intelectualii de top ai lumii nu marca masinii sau a ceasului sunt decisive. Si mai stiu si ca rezultatele muncii tale trebuie postate online, fiind \u00een acelasi timp obligat sa dai raspuns la orice \u00eentrebare, din orice parte a lumii ar veni ea, dar av\u00e2nd de-a face cu subiectul tau, \u00eentr-un termen scurt.<br \/>\nEi vor \u00eensemna, printre multi altii ramasi \u00een diaspora si\u00a0 rasp\u00e2nditi pe glob pe unde nici nu-ti imaginezi si alaturi de cei din tara care manifesta aceleasi tendinte, o Rom\u00e2nie cu sanse.<\/p>\n<p>Si fiindca ma intereseaza de fapt diaspora, \u00eenchid paginile dedicate studentilor din strainatate si trec si la rubrica Hotnews cu acest titlu.<br \/>\nOare cine culege datele si despre ce fel de Rom\u00e2nie vor ele sa vorbeasca?<br \/>\n\u201eUn rom\u00e2n arestat la Roma pentru abuzuri grave\u201c; \u201eun furt de bancomate sav\u00e2rsit de doi rom\u00e2ni la Paris\u201c; \u201earestarea unor rom\u00e2ni \u00een statiile de parcari din Spania\u201c; \u201econdamnarea unui rom\u00e2n la \u00eenchisoare pe viata \u00een Germania\u201c;\u00a0 \u201eo rom\u00e2nca ucisa prin strangulare\u201c; \u201evizari \u00een rapoartele politiei\u201c; \u201eironizari pe posturile de televiziune\u201c\u2026, \u201eprostituata rom\u00e2nca\u2026\u201c.<br \/>\nNu stiu cine culege aceste date. Dar stiu sigur ca, din pacate, ele nu sunt false. Si ca, paradoxal, ele vorbesc despre aceeasi Rom\u00e2nie, unica, cea de la Gurile Dunarii. Iar faptele despre care se scrie sunt tot rezultatul schimbarilor de mentalitate din ultimii 20 de ani.<br \/>\nNu pot sa \u00eenteleg din ce pricina unii au luat-o asa, iar altii altfel. Ce au \u00een plus cei din prima categorie? Poate iubirea de carte? Dar nu a fost \u00eenvatam\u00e2ntul nostru obligatoriu p\u00e2na la v\u00e2rsta la care un copil poate sa discearna si singur ce vrea sa faca? Dar nu au fost p\u00e2na \u00een urma cu c\u00e2tiva ani cartile noastre la preturi la \u00eendem\u00e2na, daca ar fi sa le comparam cu cele din alte tari?<br \/>\nDesigur ca nu suntem caz izolat. Nu exista tari bune si tari rele, nu exista popoare destepte si popoare proaste, nu exista locuri pe glob unde traiesc numai egoistii si-n altele numai altruistii. Doar ca\u2026 atunci c\u00e2nd e vorba de-ai tai, te doare.<br \/>\nSi cu aceasta durere se confrunta, \u00een fiecare dimineata, \u00een primele zece minute, \u00eenainte de a-si \u00eencepe lucrul, aproape fiecare \u201ediasporean\u201c care deschide computerul sa mai vada ce mai fac cei \u201ede-acasa\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Nu putini sunt rom\u00e2nii din dispora care mi-au povestit ca, \u00een primul sfert de ora, dimineata, \u00eenainte de a-si \u00eencepe lucrul, oriunde ar fi ei pe glob, deschid internetul sa vada \u201estirile de acasa\u201c.\u00a0 Eu, pentru o informatie fulger, deschid agentia Hotnews. Pe ecran, sunt anuntate c\u00e2teva sectiuni: actualitati, sport, cultura, stiri internationale, etc. De&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/despre-care-romanie-vorbim\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Despre care Romanie vorbim?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[2386,7249,7433],"class_list":["post-11138","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-emigranti-romani","tag-romani-din-diaspora","tag-romani-in-strainatate"],"views":1479,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11138","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11138"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11138\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11138"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11138"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11138"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}