{"id":11132,"date":"2012-03-15T15:51:50","date_gmt":"2012-03-15T13:51:50","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=11132"},"modified":"2012-03-15T15:52:07","modified_gmt":"2012-03-15T13:52:07","slug":"g-calinescu-fata-cu-totalitarismele-iv","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/g-calinescu-fata-cu-totalitarismele-iv\/","title":{"rendered":"G. Calinescu fata cu totalitarismele (IV)"},"content":{"rendered":"<p>Eseul \u201eTestul de paternitate\u201c din volumul \u201eG. Calinescu fata cu totalitarismul\u201c, istoricul literar si editorul Nicolae Mecu \u00eencepe cu o concluzie: \u201eStrabaterea la pas a publicisticii lui G. Calinescu ne pune \u00een chip spontan \u00een fata unei evidente. Marea obsesie a criticului t\u00e2nar este E. Lovinescu\u201c. Autorul precizeaza imediat ca are \u00een vedere frecventa, cantitatea\/ numarul textelor lui Calinescu ce \u00eel vizeaza pe Lovinescu. Mai trebuie precizat \u00eensa, tot imediat, ca vocabula obsesie cu referire la Calinescu este folosita de Lovinescu \u00eensusi (\u201eobsesiune\u201c) \u00een \u201eAgende\u201c. Cercetatorul constata ca G. Calinescu nu a scris despre nici un alt critic sau ideolog literar at\u00e2t de mult, at\u00e2t de contradictoriu si de deconcertant \u2013 \u201ecu treceri aiuritoare de la o judecata la alta, adesea total opusa precedentei\u201c si observa ca nu avem de-a face cu \u201etrecatoare polemici\u201c, de felul celor sustinute de Calinescu cu multi alti literatori si g\u00e2nditori interbelici, ci de reactii si comentarii de o anvergura incomparabila cu acelea. Deci nu e vorba numai de cantitate. Nicolae Mecu urmareste \u201ela pas\u201c meandrele atitudinii lui Calinescu, repetatele \u201erevizuiri\u201c privindu-l pe \u201ebatr\u00e2nul critic\u201c si afirma ca \u201e\u00een \u00eentregul lor\u201c raporturile Lovinescu \u2013 Calinescu \u201esunt guvernate, \u00een ce-l priveste pe Calinescu, de \u00eencercarea, ratata, de a-si gasi un parinte spiritual\u201c (subl. N.M.). Totodata, el anticipeaza: \u201eSe poate replica: dar \u00eel gasise deja, \u00een persoana lui Ramiro Ortiz si \u00een cea a lui Vasile P\u00e2rvan. Totusi nu acolo era miza; nu spre domeniile lor de cercetare tindea foarte t\u00e2narul Calinescu\u201c.<br \/>\nUn parinte spiritual trebuie sa fie neaparat din acelasi domeniu de cercetare la care aspira un t\u00e2nar?! E adevarat, se stie, ca, \u00eentors de la Scoala Rom\u00e2na din Roma, Calinescu declarase ca nu-l intereseaza dec\u00e2t parerea a doi oameni din Rom\u00e2nia: G. Ibraileanu si<br \/>\nE. Lovinescu. \u00cenc\u00e2t Nicolae Mecu este \u00eendreptatit p\u00e2na la un punct sa considere ca \u201eDe la Lovinescu \u2013 Criticul \u2013 astepta t\u00e2narul Calinescu recunoasterea si omologarea sa \u00een elita literaturii rom\u00e2ne; si el intra mai bine dec\u00e2t ceilalti \u00een imaginea lui paterna\u201c. Ideea esentiala din analiza \u201erelatiei at\u00e2t de speciale cu Lovinescu\u201c ar fi aceea ca \u201etrairile t\u00e2narului fata de Lovinescu se suprapun peste (sic!) trairile fata de tatal natural (Tache Capitanescu) care nu-l recunoscuse\u201c, motiv de suferinta si de umilinta pentru cel care \u00eesi arsese certificatul de nastere, \u00eentruc\u00e2t la rubrica unde trebuia \u00eenscris numele tatalui se specifica: necunoscut. Tema devine incitanta si ea se preteaza mai mult sau mai putin la speculatii ce pot fi, si ele, foarte interesante. Nicolae Mecu vede \u00een portretul pe care Calinescu i-l face marelui critic \u00een \u201eMasca apoloniana\u201c: \u201eun Lovinescu-statuie, o faptura fabuloasa, aproape o imagine arhetipala a tatalui-sef de clan, patriarh biblic, \u00eentemeietor de stirpe. Un tata mitic, care \u00eensa si-a dezmostenit fiul\u201c. E foarte frumos, dar e si discutabil. \u00cen paranteza fie zis, portretul lui Ibraileanu schitat de acelasi t\u00e2nar Calinescu este, daca mi se permite expresia, mult mai mitic: \u201eCu d-l Ibraileanu intram \u00een domeniul mitologiei, al lui Neptun veget\u00e2nd printre alge \u00een fundul Marii Egee, al lui Barbarossa care doarme secular \u00eentr-o pestera, al Batr\u00e2nului din Munte, vazut de Marco Polo, al duhurilor invizibile si totusi prezente, al numelor sonore \u00eenfricosatoare. Fiind nevazut nu-l putem lauda pentru \u00eensusiri pe care nu i le cunoastem. Dar \u00eei acuzam autoritatea oculta si reala care vine \u00een ecouri largi din Uralii \u00eendepartati ai \u00abVietii Rom\u00e2nesti\u00bb, de la o divinitate pentru noi de domeniul mitologiei\u2026\u201c.<br \/>\n\u00cen planul strict al \u201edomeniului de cercetare\u201c, ca sa-l urmez pe Nicolae Mecu, o observatie a sa este profunda si definitorie: \u201eAtitudinea lui Calinescu fata de Lovinescu sta pe o contradictio oppositorum, nu pe complementaritate sau pe coincidenta\u201c. C\u00e2t priveste \u00eensa complexul tatalui, pe care cu siguranta l-a trait dramatic \u201emarele neiubit\u201c, cu inspirata formula a lui Nicolae Mecu, \u00eenclin sa cred ca, cel putin \u00eentr-o anumita etapa a vietii sale, cea a primei tinereti, o \u201eimagine arhetipala\u201c, un \u201epatriarh biblic\u201c a fost Vasile P\u00e2rvan, atitudinea lui Calinescu fata de acesta, aparent paradoxal, fiind \u201euna de complementaritate\u201c si, \u00een consecinta, mult mai fecunda pentru aspirantul la constructii monumentale \u00een planul spiritului. Oricum, Vasile P\u00e2rvan a \u00eensemnat pentru Calinescu nu numai un mare model intelectual si moral, ci mult mai mult. \u00cen figura si personalitatea acelui Brand \u201ecalc\u00e2nd pe un ghetar\u201c, portretizat cum nu se poate mai viu si mai memorabil \u00een \u201eIstoria literaturii rom\u00e2ne de la origini p\u00e2na \u00een prezent\u201c, Calinescu pare sa-si fi proiectat imaginea parintelui tutelar, deci si a tatalui visat. \u201ePutini din rasa noastra \u2013 scria Calinescu \u00een numarul din 23 iunie al \u201eVietii literare\u201c \u2013 au dat o pilda mai monumentala de energie pusa \u00een slujba unei idealitati. C\u00e2nd se profeseaza pentru foloase nationale o filozofie etica a caracterului e prilejul sa spunem ca niciodata aceasta \u00eensusire, a acordului \u00eentre g\u00e2nd si fapta, n-a fost mai stralucit realizata. Si nu e vorba de \u00eencapat\u00e2narea oarba, de ambitia \u00eendaratnica si surda a omului visator de glorie, ci de nazuinta lucida a unei minti fericite care cauta \u00een constructie rezolvarea problemei vietii. Istoria ridicarii lui P\u00e2rvan \u00eenflacareaza ca o viata plutarchiana. Si e senil sufletul t\u00e2narului care cunosc\u00e2nd-o nu se simte \u00eempuns de dorinta de a fi, daca nu mare, cel putin mai putin marunt\u2026 Dar se poate ca z\u00e2mbetul \u00eendurerat al aceluia pe care Parca i-a taiat firul unui g\u00e2nd nedesav\u00e2rsit va st\u00e2rni \u00een sufletul vreunui t\u00e2nar vreo furtuna sublima, o hotar\u00e2re eroica, o nazuinta nobila catre monument, catre expresia permanenta si reabilitarea geniului, care este o cupola michelangiolesca, peste ziduri \u00eenalte si groase de truda si meditatie\u201c. Or, acel t\u00e2nar era chiar Calinescu!<br \/>\nNu as \u00eencheia acest serial \u2013 care nu s-a vrut si nici nu este propriu-zis o cronica a cartii lui Nicolae Mecu, ci doar un comentariu dintre cele ce ar putea fi puse sub genericul \u201eMarginalii\u201c \u2013 fara a mentiona eseul \u201eExemplaritatea unui diptic exegetic\u201c, diptic format din Mircea Martin si Andrei Terian, care, alaturi de Nicolae Mecu \u00eensusi, sunt cei mai importanti exegeti ai operei critice a lui Calinescu si cei mai profunzi analisti ai calinescianismului. Nicolae Mecu identifica pe buna dreptate o \u201ecompatibilitate valorica\u201c \u00eentre eseul lui Mircea Martin \u2013 \u201eG. Calinescu si \u201ecomplexele\u201c literaturii rom\u00e2ne\u201c \u2013 si masivul studiu monografic \u201eG. Calinescu. A cincea esenta\u201c, fulminantul debut editorial al lui Andrei Terian, produs \u00een 2009, dupa aproape trei decenii de la aparitia primului. Cartea lui Andrei Terian aduce un aer proaspat privind receptarea operei si personalitatii proteice a lui Calinescu, potent\u00e2ndu-le posteritatea, mai ales ca \u2013 apreciaza corect Nicolae Mecu \u2013 ea \u201eapare \u00eentr-un moment foarte dificil pentru opera lui G. Calinescu\u201c. De fapt, momentul a luat proportiile unei \u00eentregi epoci, numita abuziv postrevolutionara, \u00een care genialul critic si vasta sa opera suporta \u201easalturi multiple\u201c. Nicolae Mecu releva cu discreta m\u00e2hnire: \u201e\u00centr-un fel, se repeta situatia de dupa aparitia \u00abIstoriei\u00bb, c\u00e2nd \u00een dezbatere s-au implicat si \u00aboameni de presa\u00bb, putin avizati \u00een materie de literatura; c\u00e2nd mai ales incriminarile si injuriile proferate s-au ivit pe un teren al confuziei valorilor si criteriilor de judecata; si c\u00e2nd aprecierea operei era (sub)minata de mai vechi sau mai noi resentimente\u201c. Pe acest fond a aparut monografia lui Andrei Terian, critic cu o viziune noua si \u00eennoitoare, neminata de resentimente si prejudecati, precum a celor, cum mai spuneam \u00een cursul acestor \u201emarginalii\u201c, \u00eembatr\u00e2niti nu numai biologic, dar si \u00een rele. \u00cen concluzie, Nicolae Mecu formuleaza o judecata de valoare si de situare: \u201e\u00cen 1932 G. Calinescu \u00eesi \u00eencepea cariera critica printr-o carte, \u00abViata lui Mihai Eminescu\u00bb, \u00een fata careia \u00abbatr\u00e2nul\u00bb Ibraileanu nu \u00eenceta sa se uimeasca pentru ca, totusi, a aparut, ca ea exista. Un mare scriitor \u00eesi gasise criticul pe masura. \u00cen mod similar, prin cartea lui Andrei Terian din 2009 G. Calinescu si-a gasit exegetul\u201c. Cu aceasta carte a lui Andrei Terian posteritatea marelui critic \u00een secolul XXI se afla sub bune auspicii. Iar monografia \u201eG.Calinescu. A cincea esenta\u201c \u2013 conchide reputatul istoric literar si editor Nicolae Mecu \u2013 \u201eanunta un destin critic de mare anvergura\u201c. Subscriu fara ezitare!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Eseul \u201eTestul de paternitate\u201c din volumul \u201eG. Calinescu fata cu totalitarismul\u201c, istoricul literar si editorul Nicolae Mecu \u00eencepe cu o concluzie: \u201eStrabaterea la pas a publicisticii lui G. Calinescu ne pune \u00een chip spontan \u00een fata unei evidente. Marea obsesie a criticului t\u00e2nar este E. Lovinescu\u201c. Autorul precizeaza imediat ca are \u00een vedere frecventa, cantitatea\/&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/g-calinescu-fata-cu-totalitarismele-iv\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">G. Calinescu fata cu totalitarismele (IV)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[7428,7427,6525],"class_list":["post-11132","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-g-calinescu-fata-cu-totalitarismul","tag-eseul-testul-de-paternitate","tag-nicolae-mecu"],"views":1409,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11132","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11132"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11132\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11132"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11132"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11132"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}