{"id":1107,"date":"2010-01-20T23:41:13","date_gmt":"2010-01-20T21:41:13","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=1107"},"modified":"2010-01-19T19:45:47","modified_gmt":"2010-01-19T17:45:47","slug":"informatorilor-securitatii-cu-netarmurita-consideratie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/informatorilor-securitatii-cu-netarmurita-consideratie\/","title":{"rendered":"Informatorilor securitatii, cu netarmurita consideratie"},"content":{"rendered":"

Pe blogul personal, Ioan T. Morar \u00eesi scrie opiniile radicale despre informatorii securitatii. \u00cen viziunea domniei sale, \u201eturnatorii au fost mai periculosi si, ca atare, sunt mai vinovati dec\u00e2t fostii ofiteri\u201c de securitate. <\/strong><\/em><\/p><\/blockquote>\n

Noul conformism moral<\/strong>
\n\u00cen primul r\u00e2nd, trebuie sa remarcam perenitatea subiectului comunismului (institute de cercetare, o comisie prezidentiala a condamnat crimele totalitarismului autohton etc.). Ca o ironie, \u00een schimb, cei care au profitat \u00een acele vremuri tulburi, ale instinctului gregar, fie ei informatori sau fosti securisti, se simt confortabil si \u00een democratie (arta camuflarii si a adoptarii culorii politice a mediului imediat este o tehnica \u00eenvatata ireprosabil \u00een patria oamenilor descurcareti). \u00cen al doilea r\u00e2nd, trebuie sesizata actualitatea spuselor profesorului Daniel Barbu, conform caruia \u00een Rom\u00e2nia postdecembrista exista un comod anticomunism postcomunist sau, ca sa \u00eel citam pe autorul \u201eRepublicii absente\u201c, \u201eRom\u00e2nia\u2026 este dominata de un nou conformism moral si politic, ce se exprima \u00een forma unui patos stereotip si conventional al denuntarii trecutului totalitar\u201c (Daniel Barbu, \u201eRepublica absenta. Politica si societate \u00een Rom\u00e2nia postcomunista\u201c, Editura Nemira, Bucuresti, 1999).
\nDe ce crede Ioan T. Morar ca cei care au informat sunt mai vinovati dec\u00e2t cei care au torturat, au anchetat, \u00een definitiv au instituit teroarea? Pentru ca exista o diferenta esentiala, crede publicistul de la Academia Catavencu, \u201eofiterii de Securitate si-au asumat, pe fata, rolul\u201c, \u00een timp ce \u201eturnatorul avea o viata dubla\u201c, prin urmare, \u201edaca stiai ca ai de-a face cu un ofiter de Securitate nu spuneai nimic din ceea ce ti-ar fi putut face rau\u201c, iar \u201ede turnatori nu puteai sa te feresti, mai ales daca erau abili\u201c. Trebuie sa recunoastem modul original de a compara fetele raului. Adica acei rom\u00e2nii ce-si rosteau nemultumirea fata de un regim, \u00een opinia lor, criminal (spun asta, \u00eentruc\u00e2t au existat si exista rom\u00e2ni carora comunismul nu le-a produs nici un fel de spleen existential, si nu ma refer aici neaparat la fostii aparatciki) si erau p\u00e2r\u00e2ti, apoi, \u00een baza acelor marturii, erau anchetati, batjocoriti, umiliti, \u00eencarcerati sau chiar omor\u00e2ti, ar trebui sa fie \u00eengaduitori cu calaii (ei erau depozitarii raului, erau palpabili, \u00eei recunosteai ca atare) si nemilosi cu delatorii (aflati pretutindeni, ei nu puteau fi evitati, camuflarea fiind esenta sarcinii lor)?
\nCeausescu, Rautu, Chisinevschi<\/strong>
\nUn asemenea mod de a privi lucrurile nu este singular \u00een societatea rom\u00e2neasca de dupa schimbarea de regim din 1989. Dimpotriva. Daca ar fi fost altfel, modus operandi pus \u00een practica de CNSAS ni s-ar fi parut cel putin dubios. Numai ca ceea ce se \u00eent\u00e2mpla la Institutul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii reprezinta regula si nu exceptia dupa care se ghideaza societatea rom\u00e2neasca prin cei trimisi de ea acolo sa regleze relatiile cu trecutul comunist. Si CNSAS-ul, asemenea lui Ioan T. Morar, gaseste de cuviinta ca responsabili pentru relele trecutului sunt informatorii defunctei securitatii (practicile malefice ale acesteia se regasesc si \u00een vremurile democratice, \u00eentr-un mod mai soft, sa recunoastem), doar ei fiind cei chemati sa plateasca, \u00eentr-o maniera simbolica, ce-i drept (supusi oprobriului public), pentru aproape 50 de ani de comunism.
\nAparatul de partid, membrii securitatii, toti cei care au facut sa se propage si sa se perpetueze \u00eentreg raul generat de comunism nu au fost deranjati \u00een nici un fel (ne g\u00e2ndim aici doar la tenebrosul Nicolae Plesita, a carui soarta lina i-a permis sa-si consume linistit pensia solida, platita si de urmasii celor carora le-a produs suferinta, p\u00e2na la ad\u00e2nci batr\u00e2neti). Protestele vizavi de o asemenea maniera de a ne raporta la comunism au fost sporadice si nesemnificative. \u00centr-un raspuns la postarea lui Ioan T. Morar, Vladimir Tismaneanu scrie despre corectitudinea unui asemenea diagnostic, adaug\u00e2nd \u00eensa, absolut necesar, ca \u201einformatorii au fost abjecta plastilina, masa unei vermine adeseori voluntare, dar arhitectii angrenajului diabolic, the masterminds s-au numit Dej, Draghici, Ceausescu, Rautu, Chisinevschi, Nikolski, Sepeanu, Pintilie-Pantiusa, Plesita, Vincze, Paul Niculescu-Mizil, Ion Stanescu, Emil Bobu, Postelnicu, Iulian Vlad\u201c.
\nInformatorii fac reforma<\/strong>
\nAcum, la 20 de ani de la caderea comunismului, nici stigmatul de a fi fost informator nu pare sa mai aiba efecte nocive pentru cei \u00een cauza. Daca \u201enimeni nu a fost \u00eempiedicat p\u00e2na acum de legaturile sale cu Partidul Comunist sa faca o cariera publica \u00een Rom\u00e2nia postcomunista\u201c (Daniel Barbu, op. cit.), este la fel de improbabil sa se produca un asemenea demers \u00een ceea ce priveste delatorii sistemului. Spun\u00e2nd asta ma g\u00e2ndesc la doua exemple semnificative. \u00cenversunarea depusa \u00een apararea celui ce fusese un informator din vremea studiilor liceale, si ma refer aici la Sorin Antohi, a fost un semnal al reconsiderarii opiniilor \u00een ceea ce priveste subiectul sensibil al turnatorului de profesie si a celui care facea asta part-time (turnatorii nostri sunt scuzabili comparativ cu turnatorii lor, o zicere evidenta \u00een masura \u00een care au curs valuri de cerneala pentru a o valida).
\nPe de alta parte, o fosta turnatoare (delatiuni marunte, retributii modice), pe numele de cod Alexandra Stefanescu, fosta jurista la o fabrica de confectii din Drobeta Turnu-Severin, a fost aleasa \u00een functia de presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Numele ei nu este important. Important este ca la doua decenii de la revolutie, \u00een semn de reconciliere pasnica, alaturi de membrii fostului Partid Comunist si ai Securitatii, acum este chemata sa faca reforma si tagma mult hulita a informatorilor securitatii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pe blogul personal, Ioan T. Morar \u00eesi scrie opiniile radicale despre informatorii securitatii. \u00cen viziunea domniei sale, \u201eturnatorii au fost mai periculosi si, ca atare, sunt mai vinovati dec\u00e2t fostii ofiteri\u201c de securitate. Noul conformism moral \u00cen primul r\u00e2nd, trebuie sa remarcam perenitatea subiectului comunismului (institute de cercetare, o comisie prezidentiala a condamnat crimele totalitarismului… Cite\u0219te mai mult »Informatorilor securitatii, cu netarmurita consideratie<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[655,654,653,652,542],"class_list":["post-1107","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-republica-absenta-politica-si-societate-in-romania-postcomunista","tag-academia-catavencu","tag-daniel-barbu","tag-ioan-t-morar","tag-securitate"],"views":2579,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1107","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1107"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1107\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1107"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1107"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1107"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}