{"id":11029,"date":"2012-03-08T18:02:45","date_gmt":"2012-03-08T16:02:45","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=11029"},"modified":"2012-03-08T18:03:45","modified_gmt":"2012-03-08T16:03:45","slug":"gaguri-scriitoricesti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/gaguri-scriitoricesti\/","title":{"rendered":"Gaguri scriitoricesti"},"content":{"rendered":"

Ciprian Macesaru, \u201eSuperhero\u201c<\/em>, Colectia \u201eProza\u201c, Editura Cartea Rom\u00e2neasca, Bucuresti, 2012, 160 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Romanul de debut al lui Ciprian Macesaru are doar 150 de pagini. Ferit de jocuri narative arborescente, lipsit de burti eseistice, construit din planuri epice clar delimitate \u00een care evolueaza mai putin de zece personaje, beneficiind de dialoguri extinse, \u201eSuperhero\u201c poate fi citit \u00een trei-patru ore. Timpul de lectura se prelungeste \u00eensa considerabil daca se doreste o evaluare estetica a prozei. Caci numeroase fragmente \u2013 vag psihologizante, facil tensionate epic, plate stilistic \u2013 se cer recitite pentru a stabili cui ar trebui imputate: personajului-narator sau autorului \u00eensusi?
\nUn prozator kitsch<\/strong>
\nLa un prim nivel, \u201evina\u201c \u00eei apartine protagonistului, Paul Vasilescu, un scriitor \u00eenchipuit care, p\u00e2na la v\u00e2rsta de treizeci de ani, reuseste sa ofere doar un roman obscur ori plagiate din opere celebre. Desi se prezinta drept un cititor bulimic, proprietar al unei biblioteci \u00een continua expansiune, Paul \u00eei rasfoieste mai degraba cartile lui Updike, pe Pynchon \u00eel foloseste pentru a agata literate blonde \u00een metrou si recunoaste sictirit ca \u00eel irita \u201ecaramizi precum \u00abMuntele vrajit\u00bb, \u00abRazboi si pace\u00bb ori \u00abOmul fara \u00eensusiri\u00bb\u201c. Previzibil, el \u00eesi justifica toate ratarile sociale si sentimentale \u2013 de la nesf\u00e2rsitele corigente din timpul scolii, la absenta unor prieteni apropiati, la casnicia de convenienta si frustrarile sexuale, p\u00e2na la alcoolismul tot mai accentuat \u2013 prin firea sa de artist. Mai mult, inclusiv slujba de editor \u00eel dezechilibreaza suplimentar. Prost platit, este exclus din lumea Alinei, sotia-avocat. Afl\u00e2ndu-se si la serviciu doar \u00een proximitatea cartilor, Paul pare sortit sa fie martorul tacut si complexat al succesului altor scriitori. De aici, trecerile sale bulversante prin tot felul de stari contrarii: el anatemizeaza obsesia Alinei pentru aparentele sociale, dar se proiecteaza adeseori drept un romancier de faima internationala; zilelor de apatie si deznadejde li se opun momente de febrilitate creatoare neconcretizata sau defulari bahice degradante; excesiva retractilitate casnica genereaza bufeuri sexuale \u00een public.
\nDe parca nu ar fi acumulat destule \u00eensemne-cliseu ale scriitorului ratat, personajul lui Macesaru \u00eesi explica labilitatile psihice si emotionale prin apelul la traumele din copilarie cauzate, cum altfel, de un tata tiranic, alcoolic si violent. Bine\u00eenteles, frustrarile oedipiene ar putea fi contrabalansate de conceperea marii opere care sa-i demonstreze tatalui ca pasiunea pentru literatura nu este lipsita de consecinte sociale. Cum scrisul paliativ nu vine sau, c\u00e2nd vine, este mediocru, Paul identifica surogatul potrivit \u00eentr-o scrisoare doldora de acuze, de \u00eentrebari retorice malitioase si de formulari sablonarde.
\nPrin urmare, nu ar trebui sa surprinda faptul ca scenele erotice din \u201eSuperhero\u201c sunt configurate at\u00e2t de calp (\u201e\u2026ma prabuseam \u00een mine \u00eensumi, ram\u00e2nea doar placerea, dispaream, uitam ca exist. s\u2026t p\u00e2na am murit \u00een lumina alba ce ne-a orbit creierele, abandon\u00e2ndu-ne trupurile \u00een morm\u00e2ntul de feromoni, de aer fierbinte si umed al patului nostru ravasit\u201c), ca bucuria datorata publicarii primului roman pare de sorginte pasoptista (\u201eEmotiile dadeau navala, pieptul \u00eemi ardea, ochii \u00eemi lacrimau\u2026\u201c) ori ca anumite pagini denota conformism marcat fata de tiparele prozei recente (implicarea sexualitatii deviante ori a amintirilor \u201eroz\u201c din comunism).
\nUn debut ratat<\/strong>
\nPe de alta parte, o serie de alte defecte ale cartii lui Ciprian Macesaru nu mai au cum sa fie considerate \u00eenvaluiri parodice sau conventii ale autentificarii anti-eroului ce se viseaza \u201esuperhero\u201c. Ele dau seama doar de posibilitatile tehnice, stilistice si imaginative \u00eenca limitate ale unui prozator debutant. Pe tot parcursul romanului, este usor sesizabil demersul acestuia de a conferi complexitate si ad\u00e2ncime personajelor ori situatiilor existentiale, \u00eensa respectivele strategii narative sunt at\u00e2t de fortate, \u00eenc\u00e2t par a se integra \u00eentr-o comedie umana bufa.
\nSimptomatice \u00een acest sens ram\u00e2n cele c\u00e2teva secvente ce o au \u00een prim-plan pe sotia lui Paul. Fanatica sustinatoare a cucerniciei, de aceea cuvioasa inclusiv \u00een patul conjugal (\u201eIisus nu-i dadea voie sa arate ca o curva, asa-mi spunea de femeile pe care le vedea tot timpul aranjate, coafate si machiate, \u00eemi spunea ca sunt curve, ca toate sunt curve\u201c; \u201eDe c\u00e2te ori ne aflam \u00een public vorbea despre c\u00e2t de fericiti suntem, despre casatoria noastra frumoasa ca un basm\u201c), Alina \u00eentretine relatii erotice cu cea mai buna prietena a ei, Ramona, \u00een timp ce sotul se joaca \u00een camera alaturata cu copilul Alexandru.
\nDar proba deplina a incapacitatii lui Ciprian Macesaru de a relativiza tipologiile caracterologice este data \u00een partea a doua a romanului unde personajul \u00eesi ispaseste vina de a obtine fraudulos succesul literar. Debusolat ca primul sau romanul este complet lipsit de receptare critica, Paul nu se multumeste cu a-si cumpara aproape \u00eentreg tirajul, ci se razbuna pe un octogenar care asteapta sa-i fie editate memoriile romantate din timpul razboiului. C\u00e2nd batr\u00e2nul moare, editorul impostor \u00eesi asuma manuscrisul si c\u00e2stiga mult dorita notorietate nationala, ba chiar internationala. Crima simbolica \u00eesi asteapta, \u00een consecinta, pedeapsa. Totusi, \u00een locul convertirii prin suferinta ori al introspectiilor terapeutice, Macesaru ofera zbuciumari psihologice burlesti. Astfel, suferintele t\u00e2narului plagiator se manifesta initial prin intermediul cosmarurilor \u00een care palmele se umplu de viermi, pam\u00e2ntul \u201ese casca brusc\u201c si-l conduce pe vinovat \u201epe fundul burdihanului lumii\u201c, iar batr\u00e2nul autor \u201ezace\u201c \u00een pat, l\u00e2nga Alina, \u201edrept, cu m\u00e2inile \u00eempreunate pe piept\u201c. Mai apoi, c\u00e2nd sentimentul pacatului invadeaza starea de trezie, expierea nu se \u00eemplineste din cauza unor obstacole demne de farse mediocre: \u00een drum spre casa raposatului prozator, unde s-ar fi putut petrece o \u00eent\u00e2lnire cu valente revelatorii, Paul e oprit de un echipaj de politie de care scapa prin daruirea unor carti cu autograf. Tot astfel, sexul \u00een parc cu o prostituata, menit sa consfinteasca decaderea completa a protagonistului, este stopat de interventia violenta a \u201epestelui\u201c care va fi dobor\u00e2t printr-o \u201ecot \u00een plex\u201c, \u201eun cap \u00een figura\u201c si \u201eupercut la ficat\u201c.
\nVr\u00e2nd sa demonstreze ca viziunea sa asupra moralitatii \u201epoate avea o nota de originalitate\u201c, ca \u201escrisul este radarul\u201c cu care se \u201edepisteaza fisurile de pe chipul nevinovatiei\u201c, ca respinge \u201eviziunile care separa totul \u00een bun si rau, \u00een alb si negru\u201c (cum afirma pe coperta a treia), Ciprian Macesaru apeleaza la asocieri contrastante cu adevarat surprinzatoare, dar care se dovedesc, din pacate, simple gaguri cu scriitori.
\n\u00centru totul, \u201eSuperhero\u201c ram\u00e2ne unul dintre cele mai perdante pariuri din ultima vreme ale \u201eCartii Rom\u00e2nesti\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ciprian Macesaru, \u201eSuperhero\u201c, Colectia \u201eProza\u201c, Editura Cartea Rom\u00e2neasca, Bucuresti, 2012, 160 p.   Romanul de debut al lui Ciprian Macesaru are doar 150 de pagini. Ferit de jocuri narative arborescente, lipsit de burti eseistice, construit din planuri epice clar delimitate \u00een care evolueaza mai putin de zece personaje, beneficiind de dialoguri extinse, \u201eSuperhero\u201c poate fi… Cite\u0219te mai mult »Gaguri scriitoricesti<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[7385,7384,7387,7386],"class_list":["post-11029","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-superhero","tag-ciprian-macesaru","tag-proza-actuala-romaneasca","tag-roman-de-debut"],"views":1840,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11029","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11029"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11029\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11029"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11029"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11029"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}