{"id":11008,"date":"2012-03-08T16:51:40","date_gmt":"2012-03-08T14:51:40","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=11008"},"modified":"2012-03-08T16:51:58","modified_gmt":"2012-03-08T14:51:58","slug":"alegeri-in-franta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/alegeri-in-franta\/","title":{"rendered":"Alegeri \u00een Franta"},"content":{"rendered":"

Patria este \u00een pericol! \u2013 avertizeaza electoral presedintele Nicolas Sarcozy care ataca un al doilea mandat la Elys\u00e9e.<\/strong><\/em>
\nSchimbare acum! \u2013 pretinde Fran\u00e7ois Hollande, candidatul socialistilor francezi care nu au mai reusit sa cucereasca Palatul Elys\u00e9e din 1995. Schimbare pentru redresare, justitie sociala si speranta. <\/strong><\/em>
\nSa reconstruim statul! \u2013 cere Dominique de Villepin, candidatul Republicii Solidare. Numai onoarea ne face liberi!, adauga el.<\/strong><\/em>
\nReferendum pentru o societate morala! \u2013 promite Fran\u00e7ois Bayrou, liderul Miscarii Democratice.
\nLimbajului disputelor electorale este mult mai bogat, mult mai variat. De la intrarea oficiala \u00een competitie a presedintelui Sarkozy s-a observat o \u00eenasprire a acestuia. Cea mai mica greseala a competitorilor este taxata dur si neiertator. Violenta de limbaj i-a cucerit bine pe politicienii de pe malul Senei. Nu-i vedeam capabili de atacuri \u00een registru de periferie tintind persoana, nu ideea. Cineva califica noul limbaj electoral ca unul ,,al frazelor ucigase\u201c. Nu stiu daca s-a urmarit cu premeditare divizarea societatii franceze, dar se pare ca s-a reusit. Programele candidatilor (doisprezece, deocamdata) sunt mai bine articulate dec\u00e2t am \u00eencercat sa sugerez prin sloganurile electorale selectate mai sus. Francezii \u00eencearca acum sa ,,citeasca\u201c printre r\u00e2nduri c\u00e2t sunt de realiste. Aceasta conteaza la urne.
\nAlegerile din Franta, ca si cele de la anul din Germania, sunt importante pentru cursul Europei. Natura rezultatelor acestora transgreseaza frontierele celor doua mari state europene. Alegatorii vor trebui sa hotarasca soarta continuarii guvernarii partidelor de dreapta si eventuala necesitate a schimbarii regimului politic spre st\u00e2nga. Daca anul acesta Franta, si \u00een 2013 Germania, schimba regimul de putere, este posibil ca efectele sa aiba ecou \u00een Europa. Dupa cum se stie, de un deceniu, \u00een majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene se afla la putere partide de dreapta. \u00cen unele cazuri la guvernare sunt asociate formatiuni de extrema-drepta (Finlanda, Olanda, Ungaria etc.). \u00cent\u00e2mplare sau nu, \u00een aceasta perioada Europa a intrat \u00een cea mai profunda criza postbelica. Desigur, poate fi sustinuta ipoteza ca nu doctrina liberala sau neo-liberala este cauza crizei. Sunt \u00eensa greu de gasit argumente valabile pentru contracararea acuzatiilor potrivit carora, \u00een aceasta perioada de dominare politica, dreapta nu a gasit solutii la degradarea mediului social (accentuarea saraciei), a celui economico-financiar (extinderea coruptiei la cercurile de v\u00e2rf ale puterii) si la iesirea din criza (lipsa de eficienta a planurilor de austeritate). Toate acestea sunt asimilate tot mai mult cu proasta guvernare (situatiile din Grecia, Italia sunt elocvente) si au impus adoptarea unor masuri care exced Tratatul de la Lisabona si alte norme ale Uniunii Europene (Planul de stabilitate, Acordul pentru disciplina financiara, chiar si tentativa Germaniei de a pune Grecia sub tutela). O interpretare mai atenta poate conduce la concluzia \u2013 extrem de importanta pentru electorat \u2013, ca pentru neputinta de a fi evitat aceste derapaje cineva trebuie sa plateasca. Aceasta ar \u00eensemna schimbare.
\nSa revenim la batalia pentru fotoliul de Elys\u00e9e. P\u00e2na la 22 aprilie nu mai este mult. Marturisesc, cunosc multe trucuri electorale de extractie populista \u2013 le consumam curent \u00een Rom\u00e2nia, nu trebuie sa ne uitam \u00een gradina altora \u2013, dar ca un presedinte \u00een functiune al unui stat sa strige ,,Patria este \u00een pericol!\u201c nu m-am asteptat. Daca sloganul era lansat de opozitie ar fi fost oarecum de \u00eenteles. El este folosit de un sef de stat la sf\u00e2rsitul propriului mandat. Alegatorii se pot \u00eentreba ce a facut acesta de le-a adus Patria \u00een pericol? Sloganul are, \u00een plus, o evidenta nocivitate politica pentru ca ,,pericolul\u201c este pus pe seama strainilor, a imigrantilor ilegali. Nu vine de la amenintarile bulversarii geostrategice prin care trece lumea, reale si mari, nici macar de la criza \u00een care a intrat oarecum toata omenirea. Tema imigratiei este recurenta \u00een Franta iar \u00een primul mandat Sarkozy a transformat-o \u00een obiectiv politic. \u00cen 2010 a avut un discurs fulminant, la Toulouse, \u00eempotriva tiganilor, acum l-a extins la toti imigrantii ilegali. Responsabilitatea solutiilor este aruncata \u00een c\u00e2rca francezilor chemati sa se pronunte, prin referendum, \u00een privinta somajului si a imigratiei ilegale. Ma \u00eentreb daca pe timp de criza se gasesc multi francezi generosi cu strainii! Mai ales daca sunt si someri. Clamarea pericolului pentru Patrie si initiativa referendumului poate sa se transforme \u00eentr-un atu pentru un al doilea mandat al lui Sarkozy. Strategic, ideea referendumului nu este lansata pentru clarificarea optiunilor francezilor fata de imigranti, legali sau ilegali, ci pentru atragerea electoratului Frontului National al doamnei Marine Le Pen, at\u00e2t de sensibil, ca sa nu spun alergic, la prezenta strainilor \u00een Franta. Campania este dusa sub deviza ,,O Franta puternica!\u201c. Pe unde se duce, Sarkozy flutura drapelul gaullist al valorilor franceze si repeta obsedant ,,am fost mereu drept si sunt sincer\u201c. Si-a construit demersul electoral pe ideea nevoii de aparare si de securitate a Frantei. Unii ziaristi au remarcat americanizarea stilului sau chiar mai mult dec\u00e2t \u00een campania precedenta. Cu alte teme, specifice doctrinei liberale (fiscalitate, descentralizare etc.) intra \u00een competitie Dominique de Villepin, seful partidului Republica Solidara. Desi gaullist, de Villepin este un anti-sarkozist declarat. Pentru ca dreapta sa ram\u00e2na la guvernare \u00een continuare, protagonistii partidelor de centru-dreapta vor fi obligati sa-si str\u00e2nga electoratul \u00een turul doi, din 6 mai, \u00een jurul unui singur candidat. Acela va fi, dupa cum spun observatorii, Nicolas Sarkozy.
\nOpozitia cere schimbarea. Nu numai Partidul Socialist, ci si alte forte de st\u00e2nga si de centru. \u00cen aceasta orientare functioneaza nemultumirile sociale, criza si, mai ales, dorinta socialistilor de a reveni la putere. Fran\u00e7ois Hollande vrea sa fie presedinte ,,\u00eentr-o tara care nu va mai cunoaste criza\u201c. Pe francezi, spune el, \u00eei intereseaza sa auda cum vor fi reduse efectele crizei, cu ce pret, prin ce metode. El ironizeaza sloganul ,,Patria este \u00een pericol\u201c repros\u00e2nd contracandidatului ca a ajuns un supus al cancelarului Angela Merkel. Sa mai precizez ca socialistii au refuzat sa voteze \u00een Adunarea Nationala Tratatul de stabilitate pus la punct de Sarkozy cu Merkel. Hollande se prezinta ca ,,om al vremurilor de pace\u201c si exploateaza sensibilitatea francezilor fata de antrenarea Frantei \u00een razboaiele din Afganistan si Libia. O vreme, el a avut un galop de sanatate, sondajele \u00eel aratau c\u00e2stigator sigur. Diferenta s-a redus simtitor de \u00eendata ce Sarkozy a intrat oficial \u00een competitie. Acum presedintele imprima ritmul campaniei. \u00cei sunt la \u00eendem\u00e2na p\u00e2rghiile administrative. Asta a si vrut \u00eent\u00e2rziind c\u00e2t a putut de mult anuntarea candidaturii sale. Nu exista naivi care sa creada altceva. De cum nu a mai putut \u00eent\u00e2rzia \u00een block-start, a demarat batalia pentru a recupera terenul pierdut. Si, p\u00e2na prin februarie, pierduse destul. Francezii \u00eei taxau cam de multisor lipsa de solutii la criza si excesul de putere.
\nTemele sociale intra abundent nu numai \u00een programele socialistilor, ci si ale centrului. Ele vor contribui mai mult ca sigur la atragerea, \u00een ultimul ceas, a nehotar\u00e2tilor. \u00cen al doilea tur de scrutin, socialistilor li se vor alatura nu numai comunistii (desi Hollande a spus ca nu mai exista comunisti \u00een Franta, ,,scapare\u201c amendata imediat cu ,,nu mai sunt multi\u201c) si trotkistii, c\u00e2ti or mai fi, ci si Verzii doamnei Eva Joly. Cumpana ar putea sa stea \u00een m\u00e2inile lui Fran\u00e7ois Bayrou. Dupa \u00eenfr\u00e2ngerea din 2007, acesta a reusit sa organizeze un partid de centru oarecum important, Miscarea Democratica-MoDem. Centristii au o alegere dificila: ori program social, deci de st\u00e2nga, ori program liberal, de dreapta. Liderul MoDem se erijeaza \u00een apostol al ,,moralitatii vietii publice\u201c si a lansat, \u00een contrapartida la referendumul lui Sarkozy, tema consultarii francezilor pentru o adevarata reforma a statului. La consolidarea pozitiei st\u00e2ngii ar putea contribui si efectele miscarii ,,indignatilor\u201c care, \u00een principiu, se opun starilor politice actuale. Franta are o traditie a marilor miscari de protest.
\nSa ne oprim putin la pledoaria lui Sarkozy pentru valorile franceze. \u00cen jurul acestei teme si-a construit generalul de Gaulle programul celei de a V-a Republici. Valorile franceze: libertate, egalitate, fraternitate, independenta, suveranitate, m\u00e2ndria de a fi francez au redat energie Frantei \u00eenvinse si, \u00een buna parte, distruse de razboi. Aceasta este esenta gaullismului. Francezii sunt \u00eenca \u00een interiorul celei de a V-a Republici. Pro-americanismul lui Sarkozy si reintegrarea Frantei \u00een structurile operationale ale NATO au fost considerate ca \u00eendepartare de la mostenirea gaullista. Cu toate aceste abateri, soarta Republicii gaulliste sub dreapta nu este \u00een discutie. Dar daca, sa presupunem, ar c\u00e2stiga Fran\u00e7ois Hollande, care ar fi viitorul? \u00cen 2007, socialista S\u00e9gol\u00e8ne Rayal a amintit, \u00een programul ei, de eventualitatea \u00eencheierii istoriei acesteia. O confesiune recenta a lui Hollande nu merge \u00een aceasta directie. Iat-o: ,,Marturisesc ca… (chiar daca) sunt de st\u00e2nga, l-am privit cu respect …pe generalul de Gaulle. El a fost omul care a ridicat Franta cazuta \u00een prapastie, presedintele care a visat o natiune reconciliata \u00een jurul m\u00e2ndriei, curajului, independentei, omul de stat care si-a identificat persoana cu destinul national. Mai mult dec\u00e2t st\u00e2nga, dreapta l-a \u00eenvins \u00een 1969. El stia ca grandoarea personala nu se potrivea intereselor lui. De atunci, mostenirea gaullista a fost furata. Ceea ce mai ramasese a fost aruncat peste bord \u00een 2007. Generalul iesise din Comandamentul militar integrat al NATO, acum (Franta) a reintrat. El vroia asociere, acum am uitat-o. Sustinuse ca politica Frantei nu se face de la balcon, (acum) am lasat sa triumfe piata financiara. Si, totusi, multi dintre francezi ram\u00e2n sensibili la sensul pe care el l-a dat onoarei. Amintirea lui ne este pretioasa \u00een aceste vremuri\u00a0 \u00een care numai vigilenta, efortul, (auto)depasirea pot sa ne ajute sa trecem de criza si sa ne eliberam de puterea ilegitima a finantelor\u201c. Este un repros facut lui Sarkozy pentru abandonul gaullismului, inteligent plasat \u00een campania electorala, este adevarat. Un repros pe care i-l face si Dominique de Villepin, gaullist din garda veche. \u00cen cartea-program electoral \u201eSeul le devoir nous rendra libre\u201c de Villepin \u00eel ataca pe presedinte ca se drapeaza \u00een virtutile ortodoxiei germane, ca a \u00eendatorat Franta si ca a slabit Republica. ,,Pentru datorii, sustine el, trebuie mai \u00eent\u00e2i sa atacam problema restaurarii suveranitatii noastre din interior\u201c. \u00cen 2002, pe c\u00e2nd era prim-ministru, de Villepin a lansat conceptul de ,,patriotism economic\u201c refuz\u00e2nd sa se alinieze unei masuri anti-protectioniste (Directiva OPA). Amintind aceste remarci, vreau sa spun ca chestiunea fidelitatii lui Sarkozy fata de gaullism poate fi exploatata \u00een alegeri din ambele parti: si din dreapta, si din st\u00e2nga.
\nVor conduce rezultatele alegerilor din aprilie-mai la sf\u00e2rsitul Republicii gauliste? Desi nu este o \u00eentrebare fundamentala, unul dintre raspunsuri ar fi: at\u00e2ta timp c\u00e2t la Elys\u00e9e se vor afla presedinti de dreapta, nu. Dar, dupa cum s-a vazut, socialistul Hollande este un admirator al generalului. Ca de altfel si Fran\u00e7ois Mitterrand care, ca si ceilalti cinci presedinti de dreapta, a servit institutiile Frantei asa cum le-a construit Charles de Gaulle cu o jumatate de secol \u00een urma. Sub nici unul Patria nu a fost \u00een pericol. De ce ar fi acum?!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Patria este \u00een pericol! \u2013 avertizeaza electoral presedintele Nicolas Sarcozy care ataca un al doilea mandat la Elys\u00e9e. Schimbare acum! \u2013 pretinde Fran\u00e7ois Hollande, candidatul socialistilor francezi care nu au mai reusit sa cucereasca Palatul Elys\u00e9e din 1995. Schimbare pentru redresare, justitie sociala si speranta. Sa reconstruim statul! \u2013 cere Dominique de Villepin, candidatul Republicii… Cite\u0219te mai mult »Alegeri \u00een Franta<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[4575,7372,7371,7370,4177],"class_list":["post-11008","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-alegeri-in-franta","tag-dominique-de-villepin","tag-francois-bayrou","tag-limbaj-electoral","tag-sarkozy"],"views":1551,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11008","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11008"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11008\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11008"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11008"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11008"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}