{"id":10993,"date":"2012-03-08T16:37:35","date_gmt":"2012-03-08T14:37:35","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=10993"},"modified":"2012-03-08T16:39:30","modified_gmt":"2012-03-08T14:39:30","slug":"despre-loialitate-de-ce-casa-regala-e-un-model-necesar","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/despre-loialitate-de-ce-casa-regala-e-un-model-necesar\/","title":{"rendered":"Despre loialitate. De ce Casa Regala e un model necesar"},"content":{"rendered":"

Lumea rom\u00e2neasca a anilor 2012 are raspunderea istorica de a adapta pragmatismul si interesul lumii euro-atlantice (NATO si UE) la specificul nostru ca natiune, ca istorie, ca geografie, ca traditie si ca aspiratie. Sub semnul loialitatii. Rom\u00e2nia este a saptea tara din Uniunea Europeana, judec\u00e2nd dupa suprafata si populatie. Pentru a deveni o putere economica pe masura si pentru a \u00eembina prosperitatea cu statornicia, tara noastra are nevoie de oameni influenti, loiali si generosi.<\/strong><\/em>
\nFenomenele globalizarii se accentueaza \u00een Europa \u00eentreaga, nu numai \u00een partea numita Uniunea Europeana. Iar noi avem capacitatea de a ne adapta momentului, integr\u00e2ndu-ne inteligent si suplu, chiar si \u00een conditii de criza economica. De asemenea, putem gasi feluri convenabile de a armoniza caracteristicile nationale cu strategiile continentale de securitate si aparare, de politica externa si economice etc. Pentru aceasta este nevoie, \u00eensa, \u00een spectrul puterii, de valori precum competenta, etica, loialitatea si generozitatea.
\n\u00cen societatea rom\u00e2neasca exista institutii traditionale precum Casa Regala, Academia Rom\u00e2na sau Biserica, pe care nu vrem si nu stim sa le cultivam \u00een interesul viitorului si al stabilitatii, nici \u00een interesul libertatilor si democratiei. Dintre institutiile statului, armata si diplomatia sunt doua domenii care se bazeaza \u00een principal pe profesionalism, continuitate, autoritatea valorii, memorie institutionala, simt al datoriei si iubire de tara. Casa Regala are o legatura naturala cu diplomatia si cu institutia apararii, precum si cu societatea civila. Legatura aceasta nu ar trebui alterata niciodata de calea politica.<\/p>\n

Casa Regala nu a fost fondata ca sa tina timpul pe loc ci, dimpotriva, pentru a duce tara mai departe. Ea se bazeaza pe traditie, continuitate, memorie si pastrare a ceea ce s-a dovedit bun \u00een ultimele sute de ani. Ea este, prin structura si menire, o oglindire a rom\u00e2nilor. Ea genereaza statornicie, se bazeaza pe continuitate si \u00eencurajeaza formarea elitelor.
\nContributia Coroanei la devenirea rom\u00e2neasca \u00een noul secol european, mai democratic si mai liber ca niciodata \u00een istorie, are motive sa fie \u00eencurajata de oamenii influenti ai Rom\u00e2niei de astazi. Aceasta cu conditia ca oamenii cu putere sa \u00eenteleaga importanta pentru viitor a Institutiei Regale. Mai ales acum, c\u00e2nd societatea rom\u00e2neasca dovedeste un procentaj at\u00e2t de ridicat de \u00eencredere, simpatie si admiratie fata de Rege si Familia Regala. Lipsa de \u00eentelegere, din pacate, nu vine doar din ambiguitatea institutionala a prezentului, ci si din lipsa de \u00eencredere \u00een propriul nostru trecut.
\nGarant\u00e2nd, prin Coroana, neutralitatea reprezentativitatii statale, instrumentul democratiei poate sa se extinda si sa se aprofundeze, cu rezultate binefacatoare, fara sa riste efecte nedorite. Institutiile perene nu lucreaza \u00een suprapunere cu instrumentul democratic, ci \u00een complementaritate cu el. Democratia poate fi perfect asociata traditiei si continuitatii. Imaginea de stabilitate vine de la institutia respectata, nu de la persoana trecatoare.<\/p>\n

\u00cen zilele noastre, din cauza excesivei politizari a vietii rom\u00e2nesti si europene, prin efectele nefaste ale legaturii politicului cu natiunea prin intermediul televiziunii, rolul modelelor a fost aproape exclusiv atribuit clasei politice. Aceast fapt poate avea, la nivel european, efecte devastatoare \u00een r\u00e2ndurile tinerei generatii. Pe termen lung, efectele \u00eengustarii si caricaturizarii notiunii de c\u00e2rmuire pot afecta fibra natiunilor care locuiesc pe acest continent, bogat \u00een culturi si aspiratii?
\nPrezenta Casei Regale pe harta societatii rom\u00e2nesti de astazi are o influenta benefica, \u00een perspectiva continentala si globala. Casa Regala are avantajul de a nu fragmenta mersul politic. Dimpotriva, prezenta ei dinamica amortizeaza efectele secundare ale schimbarilor politice de la fiecare patru ani. Numai \u00een ultimele doua decenii, din 1997 \u00eencoace, Casa Regala a conlucrat cu opt guvernari diferite. Iar aceasta conlucrare nu a facut dec\u00e2t sa sublinieze rolul specific Casei Regale si efectul benefic al complementaritatii mijloacelor politice si regale \u00een slujba natiunii. Casa Regala se bucura democratic de existenta partidelor de la putere, \u00een alternanta lor, si nu se simte stinghera sa \u00eencurajeze o initiativa a puterii, daca ea slujeste interesului national.<\/p>\n

Familia Regala de la noi nu \u00eenmagazineaza putere politica. Aceasta pozitie nu este o sursa de slabiciune, ci de putere. Astfel, rom\u00e2nul stie ca exista \u201eceva\u201c \u00een v\u00e2rful piramidei societatii care ram\u00e2ne neatins, neschimbat de luptele politice.
\nRegele Mihai are autoritate, fiind \u00een mod natural un model pentru \u00eentreaga natiune, asa cum nici un politician nu va putea fi vreodata. Regele Mihai a dovedit, \u00een acesti ultimi saizeci de ani, ca este loial, fara sa faca eforturi pentru a convinge, si nu din interes personal. La fel ca stramosul lui, Regele Carol I, el este dovada ca rabdarea poate fi singurul antidot la destramarea rom\u00e2neasca.
\nChiar si atunci c\u00e2nd a fost mecanic auto la Versoix sau fermier \u00een Anglia, Regele Mihai a continuat sa \u00eencarneze statalitatea rom\u00e2neasca. Acest lucru s-a \u00eent\u00e2mplat \u00eentre anii 1948 si 1989, dar mai ales dupa aceea. Nimic nu l-a \u00eempiedicat, din anul 1990 \u00eencoace, sa stea alaturi de cei legitimati democratic prin alegeri, fiindca legitimitatea lui era de alta natura. Fara sa faca nimic special, el a continuat sa \u201e\u00eencarneze\u201c ceva ce devenea tot mai incert, \u00een fata viitorului: identitatea si statalitatea.
\nTotodata, Casa Regala, deposedata de putere politica si economica, a operat cu valori care nu au legatura directa cu democratia sau libertatea. Ele sunt: puterea exemplului personal, generozitatea, loialitatea, rolul modelului, spiritul de raspundere. Acestea au dat, \u00een ani, Casei Regale un relief care a facut-o diferita de celelalte modele.
\nPreocuparea principala a Presedintelui rom\u00e2n de dupa 1989, ca repezentant suprem al Statului si garant al Constitutiei, este cum sa pastreze \u00eencrederea populatiei (perform\u00e2nd politic si ram\u00e2n\u00e2nd popular), dar, \u00een acelasi timp, presedintele ar trebui sa fie preocupat sa ram\u00e2na un simbol neutru al statalitatii si sa aiba un adevarat rol constitutional. Faptul ca Presedintele este supus criticilor si inclus \u00een luptele politice poate fi un argument pentru democratie, dar este o vulnerabilitate pentru stat. Institutia Presedintelui Rom\u00e2niei este chemata sa actioneze constitutional, nu politicianist. Regele Mihai, \u00een chinuita sa viata, ca om si ca sef de stat, \u00een fiecare epoca istorica si circumstanta politica, p\u00e2na si \u00een acei ani c\u00e2nd a fost absent din tara, a fost pastratorul unui ritualul statal datator de m\u00e2ndrie si de repere Rom\u00e2niei.
\n\u00censemnele statalitatii si identitatii noastre (precum drapelul, stema, imnul, moneda) si chiar \u00eent\u00e2lnirile oficiale au un caracter mai solemn, sunt mai m\u00e2ndre atunci c\u00e2nd Regele este de fata, iar acest lucru nu tine de faptul ca Majestatea Sa este un barbat \u00een v\u00e2rsta si impozant, ci de legitimitatea istorica a Casei Regale.
\nDaca tara nu ar fi la \u00eenceput de drum \u00een Uniunea Europeana si daca nu am avea vecini mari si puternici, sau mici si adaptabili, poate ca aceste lucruri ar conta mai putin. Dar, \u00een situatia data, \u00een conditiile unei clase politice aspru criticate de societate, prezenta Casei Regale e foarte importanta pentru Rom\u00e2nia. Clasa politica are nevoie sa deprinda adevarul ca democratia este un instrument \u00een m\u00e2na ei, nu un sistem la cheremul ei. De aceea, ea are nevoie de institutii care sa-i ofere modele complementare de c\u00e2rmuire.
\nApoi, societatea rom\u00e2neasca nu este formata numai din politicieni. C\u00e2nd vine vorba despre binele natiunii pe termen lung, ar trebui sa aiba un cuv\u00e2nt de spus si liderii altor parti din societate care, \u00een mod natural, sunt mai preocupate de viitor dec\u00e2t politicienii: societatea civila, Biserica, diplomatia, oamenii de afaceri, armata, intelectualii, tinerii.<\/p>\n

Rom\u00e2nul este suspicios la nou si la promisiuni. El vrea institutii si valori care sa-i dea, \u00een drumul global catre prosperitate, confort identitar si statornicie. Instrumentul democratiei este una, valorile din mintea si sufletul lui sunt alta.
\nPatriotismul si loialitatea nu sunt aspiratii prafuite cu tenta romantica sau nationalista. Loialitatea este un instrument de masura a securitatii nationale, si de ea a depins supravietuirea, ca natiune, \u00een multe momente de rascruce. Suntem \u00een anul 2012. Au trecut douazeci si doi de ani de c\u00e2nd am dat jos dictatura comunista. Putem, \u00een sf\u00e2rsit, sa ne asumam finalizarea modernizarii Rom\u00e2niei, \u00eenceputa la mijlocul secolului XIX. Avem, la v\u00e2rf, oameni influenti destul de loiali pentru a o face?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Lumea rom\u00e2neasca a anilor 2012 are raspunderea istorica de a adapta pragmatismul si interesul lumii euro-atlantice (NATO si UE) la specificul nostru ca natiune, ca istorie, ca geografie, ca traditie si ca aspiratie. Sub semnul loialitatii. Rom\u00e2nia este a saptea tara din Uniunea Europeana, judec\u00e2nd dupa suprafata si populatie. Pentru a deveni o putere economica… Cite\u0219te mai mult »Despre loialitate. De ce Casa Regala e un model necesar<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[6871,743,4426,795,6607,2431],"class_list":["post-10993","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-casa-regala","tag-europa","tag-familia-regala","tag-nato","tag-regele-mihai","tag-ue"],"views":3366,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10993","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10993"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10993\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10993"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10993"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10993"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}