Spuneam, saptam\u00e2na trecuta, ca Forumul Muzeului European, organizatie foarte bine cunoscuta, inclusiv, in Rom\u00e2nia, a fost afectat, in ultimii ani, de un conflict alimentat de orgoliile diversilor membri ai Comitetului si, respectiv, ai Consiliului de Administratie al organizatiei, dar si de stilurile diferite de lucru. Dupa ce Forumul a fost parasit de cei care fusesera, de fapt, cei mai apropiati de fondatorul organizatiei, Kenneth Hudson (decedat in 1999), intre care Wim van der Weiden, Massimo Negri si Ann Nicholls, acesta s-a apropiat ceva mai mult de ICOM, intr-o incercare de a recupera ceva din prestigiul pierdut odata cu plecarea din organizatie a unora dintre fondatori. Pe de alta parte, grupul disident, bucur\u00e2ndu-se, in continuare, de increderea Fundatiei Luigi Micheletti, dar si a unor cercuri politice si culturale europene (sprijinul discret al Reginei Fabiola, a belgienilor, nu poate fi neglijat), a pus bazele unei alte organizatii, al carui nume, exclusiv in engleza, European Museum Academy (pe scurt, EMA), s-ar putea traduce prin Academia Muzeala Europeana. EMA jurizeaza, incep\u00e2nd de anul trecut, pentru Fundatia Luigi Micheletti, muzeele inscrise in competitia anuala finantata de aceasta organizatie. Premiul este acordat, anual, din 1996 incoace, si este destinat, exclusiv, muzeelor de istorie a stiintei, tehnicii si industriei. Ideea infiintarii Premiului i-a apartinut aceluiasi Kennethh Hudson, care l-a convins pe industriasul italian Luigi Micheletti, deopotriva, interesat de cultura, sa finanteze un asemenea premiu european. Se stie ca Hudson a fost unul dintre fondatorii arheologiei industriale mondiale, fapt care explica interesul sau pentru muzeele de istorie a industriei si tehnicii.
\nDin pacate, nici un muzeu din Rom\u00e2nia nu a obtinut, vreodata, acest prestigios premiu. De altfel, interesul rom\u00e2nilor pentru acest tip de muzee si, in general, pentru patrimoniul industrial, e extrem de scazut. Vechi mori, instalatii de epurare a apelor, forje, fabrici de toate soiurile, de la cele de bere la cele de pielarie, conserve si tractoare, linii ferate dezafectate, tramvaie, automobile, ambarcatiuni si avioane au fost distruse, fara mila, in ultimii 75 de ani, in Rom\u00e2nia. Daca regimul comunist le-a distrus pentru ca dorea sa rupa orice legatura cu trecutul, sa dezradacineze natiunea rom\u00e2na, introduc\u00e2nd tehnologie sovietica (cel putin, p\u00e2na in 1964), democratia ne-a adus un dezinteres major, ca sa nu spun dispret, pentru tot ceea ce este \u201evechi si perimat\u201c. De la industria considerata un morman de fiare vechi si agricultura despre care nu se spunea dec\u00e2t ca impiedica afirmarea taranimii (ceea ce era, in parte adevarat), guvernele post-decembriste nu au facut dec\u00e2t sa transforme Rom\u00e2nia intre-un cumparator de produse de pe piata lumii intregi si, eventual, intr-o fabrica de lohn. Poate ca nici asta nu ar fi fost rau, daca flota comerciala si combinatele siderurgice, locomotivele si automobilele de epoca, yachturile si locombilele nu ar fi fost v\u00e2ndute la kilogram si transportate prin tari straine, de farmec pline, unde inc\u00e2nta si acum privirile turistilor si, mai ales, buzunarele investitorilor. Poate ca va veni vremea, nu peste mult timp, sa discutam, mai pe indelete, si despre istoria (era sa spun \u201emarirea si decaderea\u201c) unuia dintre cele mai interesante muzee din Rom\u00e2nia, cazut in desuetudine si, mai ales, in lipsa de interes din partea proprietarului (ENEL): Muzeul National Tehnic \u201eProf. Ing. Dimitrie Leonida\u201c. Asadar, despre acest muzeu, despre patrimoniul industrial din Rom\u00e2nia si despre sperantele noastre de a obtine, intr-un viitor oarecare, o recunoastere internationala pentru muzeele rom\u00e2nesti de profil, promit sa revin.
\nUn alt premiu, instituit de EMA, anul trecut, poarta chiar numele Academiei. Premiul se confera muzeelor \u201eacademice\u201c \u2013 acelor muzee care au un pronuntat caracter stiintific. Trofeul este o sculptura mica de Etienne Kr\u00e4henbuch, artist elvetian. In fine, incep\u00e2nd chiar din acest an, in cooperare cu organizatia Hands On!, EMA a mai lansat un premiu, rezervat muzeelor pentru copii. Fundatia Hands On! International, activa incep\u00e2nd din 1994, este preocupata de educatia copiilor sub 14 ani, iar juriul EMA, cel care analizeaza si muzeele aflate in competitie pentru celelalte doua premii, deja amintite, va decide si in legatura cu muzeul sau expozitia dedicata copiilor, care va primi premiul cuvenit (primul eveniment va fi anuntat la sf\u00e2rsitul lunii martie 2012, cu prilejul T\u00e2rgului de Carte pentru copii de la Bologna).
\nDesigur, mai exista, in Europa, foarte multe alte premii dedicate muzeelor, dar ele nu sunt accesibile si institutiilor din Rom\u00e2nia, fiind exclusiv nationale.
\nCa si in cazul activitatii din cadrul ICOM, prezenta muzeelor rom\u00e2nesti in concursuri internationale organizate de Forumul Muzeului European, de Europa Nostra sau de European Museum Academy este extrem de importanta nu pentru ca muzeele rom\u00e2nesti ar avea sanse sa obtina premii (nu prea mai au), ci pentru ca specialistilor din muzeele noastre li se ofera ocazia de a stabili legaturi extrem de utile cu colegii din intreaga Europa.
\nNu cred ca trebuie sa trecem prea usor pentru faptul ca, de la o vreme, dupa micul boom de la inceputul anilor ’90, muzeele rom\u00e2nesti nu mai st\u00e2rnesc interesul specialistilor europeni. Exista o explicatie foarte limpede pentru acest fenomen: lipsa finantarilor adecvate. Poate ca n-ar strica, pentru stiinta ministrilor, a presedintilor de consilii judetene si locale, sa se afle ca un muzeu nou, interesant, care sa fie compatibil, din punct de vedere intelectual si al tehnicii muzeologice, cu ceea ce se produce azi, in domeniu, in Europa, costa de la 30 de milioane de euro in sus. Evident, nu vorbim despre muzeele mari. Acolo, costurile depasesc, cu mult 120 – 130 de milioane de euro. Cu alte cuvinte, daca domnii administratori ai banului public sunt avizi sa se m\u00e2ndreasca in fata electoratului cu realizari si in domeniul culturii, trebuie sa inteleaga un lucru foarte clar: cultura costa! E foarte adevarat ca ea reprezinta, in acelasi timp, o investitie in viitor, care se va intoarce in bugetele publice, dar, evident, nu pe timpul mandatului comanditarului. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, banii nu sunt suficienti. Este nevoie de multa cunoastere, iar aceasta se obtine prin instruirea permanenta a personalului, in tara si in strainatate. Cum ar spune functionarii din Ministerul Finantelor Public, c\u00e2nt\u00e2nd in struna parlamentarilor populisti, \u201ealti bani, alta distractie\u201c. Bani, da. De distractie au parte doar beneficiarii investitiilor in cultura, cei care vor veni in Rom\u00e2nia, nu pentru turism sexual si pentru bai de soare la scumpele terase de pe litoralul rom\u00e2nesc, ci pentru a intelege ceva din cultura si civilizatia noastra.
\nAh! Si mai e ceva: premiile internationale nu se primesc pe baza de sprituri si cadouri, ci doar drept recompensa pentru munca intensa, facuta profesionist si platita corespunzator. Greu, nu-i asa?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Spuneam, saptam\u00e2na trecuta, ca Forumul Muzeului European, organizatie foarte bine cunoscuta, inclusiv, in Rom\u00e2nia, a fost afectat, in ultimii ani, de un conflict alimentat de orgoliile diversilor membri ai Comitetului si, respectiv, ai Consiliului de Administratie al organizatiei, dar si de stilurile diferite de lucru. Dupa ce Forumul a fost parasit de cei care fusesera,… Cite\u0219te mai mult »Despre premii (III)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[2794,7354,4897,3553],"class_list":["post-10967","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-muzee","tag-muzee-europene","tag-muzee-romanesti","tag-premii"],"views":2043,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10967","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10967"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10967\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10967"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10967"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10967"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}