<\/p>\n
Revenind la \u201eMiscarea rom\u00e2nilor din Basarabia\u201c, din 6 iulie 1905, constatam ca aducea neobisnuit de multe informatii, a caror sursa nu putea fi dec\u00e2t din s\u00e2nul zemstvei basarabene. Or, \u00een momentul respectiv, se stie, C. Stere era \u00een contact cu institutia din Chisinau, \u00eentruc\u00e2t la \u00eenceputul lunii iulie 1905 \u00eesi asumase sarcina de a o reprezenta, \u00eempreuna cu avocatul si deputatul conservator Vasile Sculy, pentru o remuneratie destul de mare (12 000 de ruble, adica peste 32 000 de lei, salariul unui profesor universitar fiind atunci de cca. 1 000 de lei!), \u00een asa-numita \u201eafacere Calmutki (Calmuski)\u201c. (Asupra acestei \u201eafaceri\u201c s-a oprit pe larg Z. Ornea. Sunt necesare si aici, totusi, o seama de completari, din care c\u00e2teva le vom face la momentul potrivit.)
\nGratie, deci, contactelor avute cu fruntasii zemstvei din Basarabia \u00eenca \u00eenainte de 1 iulie 1905, C. Stere era printre putinii, daca nu singurul din Regat, \u00een masura sa stie mai multe despre demersurile dezvaluite de articolul din \u201eSecolul\u201c.
\nIar ziarul liberal informa, \u00een 15 iulie, despre o noua \u00eentrunire a \u201enobilimii rom\u00e2ne din Basarabia\u201c, consacrata discutiei \u201easupra actiunei ce ar trebui sa \u00eentreprinda \u00een interesul rom\u00e2nilor basarabeni\u201c, iar \u00een 17 iulie dadea la iveala articolul nesemnat \u201eRaze de speranta\u201c, \u00een care dupa o introductiva \u00eentrebare retorica \u201eMai este oare o Basarabie rom\u00e2neasca?\u201c, pe care \u201emulti si de multe ori si-o pun cu ochii sufletului \u00eentorsi spre Prut\u201c, se saluta, odata cu \u201eRusia de m\u00e2ine\u201c, si \u201eredesteptarea fratilor nostri basarabeni la viata culturala nationala, fara de care viata individuala nu e dec\u00e2t vegetatie stearpa, nimanuia folositoare si tuturor jignitoare\u201c. Si, \u00een sf\u00e2rsit, \u00een 19 iulie, \u00eentr-o notita strecurata la rubrica de \u201eultime informatiuni\u201c se aducea precizarea ca \u201eFruntasii rom\u00e2ni din Basarabia, \u00eentruniti \u00een numar de 37 la Chisinau, au subscris o suma de 30 000 ruble pentru \u00eenfiintarea unei tipografii si a unei reviste saptam\u00e2nale. Prin o petitie, pe care o va remite ministrului de interne o delegatie de sase membri, ei cer autorizarea legala pentru \u00eenfiintarea tipografiei si a revistei. Se crede ca revista va apare la 1 octombrie\u201c.
\nPe c\u00e2t am putut controla, \u201eSecolul\u201c este singurul cotidian din Rom\u00e2nia care da aceste informatii. \u00cen chip curios, \u00eensa, \u00eenrudit de aproape (\u00een idei si sentimente) cu articolul \u201eRaze de speranta\u201c este editorialul nesemnat al \u201eUniversului\u201c din aceeasi zi, 17 iulie 1905 (nr. 193), intitulat \u201eRom\u00e2nii basarabeni\u201c11), fara sa fi avut \u201eantecedentele\u201c aceluia, fara sa se bazeze pe ceva concret comunicat mai \u00eenainte cititorilor, precum se \u00eent\u00e2mpla \u00een cazul ziarului liberal. De o simpla raliere a \u201eUniversului\u201c la campania \u201eAdevarului\u201c ori la cea a \u201eSecolului\u201c nu poate fi vorba. Mai verosimil pare ca autorul articolelor din \u201eSecolul\u201c (\u00een care, repetam, \u00eel banuim pe C. Stere) sa-si fi extins campania recurg\u00e2nd si la ziarul \u201ede informatii\u201c cu cel mai mare tiraj \u00een epoca.
\nOricum, \u00een 19 iulie, \u201eSecolul\u201c si alte ziare, precum \u201eVointa nationala\u201c, \u201eLiberalul\u201c (din Iasi), \u201eL’Ind\u00e9pendance roumaine\u201c, \u201eUniversul\u201c s.a. (nu \u00eensa organele conservatoare si \u201eAdevarul\u201c) anunta la rubrica \u201eInformatiuni\u201c ca \u201e vineri s15 iuliet la ora 15 fostul deputat de Iasi C. Stere a fost primit \u00een audienta de M.S. Regele\u201c. Nu se comunica motivul pentru care fusese ceruta audienta, dar se poate presupune cu destul temei ca, \u00een cursul ei, profesorul de drept constitutional de la Universitatea ieseana nu-i va fi \u00eenm\u00e2nat Regelui Carol I memoriul pomenit de at\u00e2tea ori, ci \u00eei va fi prezentat chestiunea \u201eCalmutki\u201c \u00een corelatie str\u00e2nsa cu demersurile ce se \u00eentreprindeau la Chisinau de reprezentantii \u201enobilimii\u201c rom\u00e2ne, \u00een sensul ca autorizarea de catre guvernul rom\u00e2n a zemstvei basarabene de a primi donatia, const\u00e2nd \u00een doua mosii din judetul Dorohoi, era echivalenta unui sprijin important pentru materializarea proiectelor, \u00een conditiile \u00een care ele fagaduiau rezultate palpabile \u00een cadrul politic de ultima oara. (Rezist\u00e2nd asaltului revolutionar, regimul autocratic din Imperiul tarist trebuia sa faca totusi concesiuni majore, \u00een sensul democratizarii lui, a adoptarii unei constitutii c\u00e2t de c\u00e2t \u201eliberale\u201c. Presa de pretutindeni informase de mult despre asa-numitul \u201eproiect Bul\u00eeghin\u201c, precum si de cele prefigurate \u00een adunarile maresalilor nobilimii si ale zemstvelor.) Si e probabil ca aceasta prezentare facuta Regelui sa fi fost orala, cel primit \u00een audienta trebuind \u00een urma sa o astearna pe h\u00e2rtie sub forma unui memoriu bine articulat. (Asa s-a \u00eent\u00e2mplat, de pilda, \u00een 1913, c\u00e2nd C. Stere, rector al Universitatii iesene, a fost primit din nou \u00een audienta de Rege.)
\nInterventia lui C. Stere era necesara, \u00eentruc\u00e2t suveranul era singurul capabil sa accelereze acordarea de catre guvernul rom\u00e2n a autorizarii, care, date fiind prevederile interdictive din Constitutie, putea dura ani la r\u00e2nd. Si se poate spune ca \u201efostul deputat de Iasi\u201c a reusit \u00een \u00eentreprinderea sa, chiar daca nu tocmai \u00een linia asteptarilor sale, a rezolvarii imediate a \u201eafacerii Calmutki\u201c.
\nMai \u00eent\u00e2i, era necesar ca \u00eensusi Carol I, \u00eenainte de a face vreo recomandare primului sau ministru, sa studieze \u201edosarul\u201c. Iar doua saptam\u00e2ni dupa audienta acordata lui C. Stere, Regele a plecat \u00een strainatate (\u00een Germania), unde a ramas mai bine de o luna de zile. Si, \u00een fapt, plecat peste hotare a fost si premierul p\u00e2na \u00een jur de 15 septembrie. (De altfel, la un moment dat, \u00een tara se gaseau doar cinci ministri.)
\nO am\u00e2nare a luarii deciziei au impus-o apoi, pe de o parte, izbucnirea unui nou val revolutionar \u00een Imperiul Tarilor, \u00een cadrul caruia vin stiri despre o a doua \u201emiscare\u201c \u00een Basarabia, ai carei actanti erau altii dec\u00e2t \u201enobilii\u201c din zemstva, si, pe de alta parte, o neasteptata interventie \u00een presa rom\u00e2neasca \u00eempotriva \u201eafacerii Calmutki\u201c.
\nLa 4 august 1905 (nr. 1 815), \u201eSecolul\u201c dadea printre alte \u201einformatiuni\u201c (p. 3) stirea urmatoare: \u201eDupa o telegrama din Chisinau, \u00een judetele Soroca si Orhei, satele Rezina, Soldanesti si toate celelalte din apropiere, unde domina locuitorii de origina moldoveana, sunt \u00een plina revolutie. Rom\u00e2nii cer introducerea limbii rom\u00e2ne \u00een scoli, biserici si institutiuni publice \u00een Basarabia. Mai cer sa se puie capat razboiului din Extremul Orient si reprezentarea populatiunii moldovenesti \u00een viitoarea adunare nationala. Noul guvernator al Basarabiei, d. Haruzin a plecat la Soldanesti si a dat ordin sa se trimita \u00een regiunile rasculate un batalion de infanterie si mai multe escadroane de cavalerie.\u201c
\nZiarul numit revenea la 12 august (nr. 1.820), prelu\u00e2nd din vienezul \u201eNeue Freie Presse\u201c si din parizianul \u201eLe Temps\u201c o \u201etelegrama\u201c despre acelasi eveniment, fara sa faca nicio aluzie la faptul ca \u00eesi informase deja cititorii despre el. \u201eTelegrama\u201c aducea ce-i drept c\u00e2teva fapte noi, de pilda ca \u00een Soldanesti taranii au pus stap\u00e2nire pe biserica si scoli si ca \u201epe preotii, \u00eenvatatorii si slujbasii care s-au aratat ca tin cu rusii i-au batut\u201c, ca \u201eguvernatorul Haruzin se sileste fara folos a \u00eenvinge rascoala, caci \u00eei lipsesc ostile trebuitoare, afl\u00e2ndu-se mai toate la granita dinspre Rom\u00e2nia, pe unde se fac multe dezertari si pe unde trec multe persoane compromise din Rusia \u00een afara\u201c.
\n\u201eTelegrama\u201c fusese reprodusa o zi mai \u00eenainte de \u201eVointa nationala\u201c si, o zi mai t\u00e2rziu, o va relua \u201eLiberalul\u201c din Iasi. Ziarul condus de Ioan Nadejde observa diferente \u00eentre \u201etelegrama\u201c din \u201eLe Temps\u201c si cea din \u201eNeue Freie Presse\u201c, conchiz\u00e2nd ca fiecare avusese propria lui sursa, ceea ce \u00eensemna o confirmare reciproca. Totusi, comentariul se \u00eencheia sub semnul precautiei: \u201eCe este adevarat \u00een aceste stiri nu putem sti, desi ar fi de dorit sa stim. \u00cen orice caz, nu sunt luate din v\u00e2nt.\u201c
\nNu la fel proceda \u201eSecolul\u201c. \u00cen 13 august (nr. 1.822, p. 1) el publica articolul nesemnat \u201eSpre cultura rom\u00e2neasca \u00een Basarabia\u201c, \u00een care, dupa ce se aminteau luptele pentru nationalitate ale arom\u00e2nilor macedoneni si ale transilvanenilor, se constata: \u201e… iata ca, acum, si rom\u00e2nii cei mai napastuiti \u00eentre toti \u2013 si cei mai parasiti de noi toti -, rom\u00e2nii, zicem, de peste Prut, din Basarabia, \u00eencep si d\u00e2nsii a da semne barbatesti de viata. Nici ei nu vor sa piara, nefericitii aceia moldoveni, cari, \u00een urma noastra cu o suta si seapte s?t ani amari, fura, printr-o \u00eendoita tradare, la faptuirea careia, din fericire, niciun rom\u00e2n nu lua parte, smulsi de la s\u00e2nul fratilor lor si expusi, astfel, sa fie risipiti de v\u00e2nturile stepelor p\u00e2na \u00een Caucaz, p\u00e2na \u00een tundrele siberiene\u2026
\nNu vor sa piara nici ei, rom\u00e2nasii lui Dragos-Voda, ci, cu \u00eentelepciunea ostasilor de odinioara ai lui Stefan cel Mare, ei stiu sa se foloseasca de toate prilejurile spre a-si cuceri drepturile lor la un trai omenesc dupa datinile nationale.\u201c Mai departe, se reluau observatiile referitoare la minima rusificare a poporului de jos si la dezinteresarea manifestata \u00een Regat (\u201eNoi \u00eei cam nesocotim pe rom\u00e2nii de dincoace de Nistru si parca ne-am fi sfiind macar sa amintim despre d\u00e2nsii, ca si cum ei ar fi niste strigoi: oare numai \u00een vinele lor s\u00e2ngele apa sa nu se fi fac\u00e2nd? Zic unii \u2013 \u00eenchipuindu-si ca sunt subtiri diplomati: \u201eCe sa ne punem noi cu Rusia! Ce am putea sa capatam noi pentru basarabeni? Donquijotade! Nebunie nationalista!\u201c\u201e), la ultima remarc\u00e2ndu-se ca \u201ese uita doua lucruri: \u00eent\u00e2i, ca Rusia nu judeca tot astfel, ci tare \u00eei mai e teama de vecinatatea noastra pentru rom\u00e2nii ei; al doilea, ca rom\u00e2nii acestia nu ne uita ei pe noi\u2026 Ei nu vor sa tina seama nici de pravoslavnicia rusilor, nici de \u00eenr\u00e2uririle slave care i-au patruns mai ad\u00e2nc dec\u00e2t pe ceilalti moldoveni, ci sufletul lor ne cheama.\u201c
\n\u00cen acest context, se insista asupra modului deceptionant \u00een care se \u201eraspundea\u201c la chemare. \u201eSunt mai multe zile \u2013 relata gazetarul \u2013 de c\u00e2nd prin ziarele noastre s-a strecurat o stire de peste Prut, ca \u201erom\u00e2nii, folosindu-se de miscarea celorlalte popoare din Rusia, cer si ei introducerea limbii lor \u00een scoalele, bisericile si administratiunile publice din Basarabia; ca \u00eembie pe guvernul rusesc sa \u00eencheie pace si sa \u00eenlesneasca intrarea deputatilor rom\u00e2ni \u00een Duma\u201c\u2026 Hei bine, organele noastre de publicitate, datoare, mai \u00eenainte de toate, politica nationala sa practice, s-au marginit a trece \u00eensemnata veste c\u00e2t pe aci la rubrica \u201eStirilor din strainatate\u201c, fara comentarii, nici macar at\u00e2ta c\u00e2t s-ar adaoge la urma uneia sosite din Klondyke, de pilda\u2026 Si vecinica ei pomenire!
\nA trebuit sa se ocupe de marele acesta eveniment un ziar strein, \u201eLe Temps\u201c, carele sa spuna cititorilor sai din cele Doua-Lumi ca: \u201eopiniunea publica din Rom\u00e2nia se intereseaza mult de mersul acestor evenimente \u00een Basarabia, iar ca guvernul a luat masuri spre a supraveghea mai de aproape hotarele dinspre Rusia\u201c \u2013 ca sa fereasca, se \u00eentelege, pe Rusia de primejdia vreunei apropieri sufletesti \u00eentre rom\u00e2ni si rom\u00e2ni\u2026 Informatiunea, precum se vede, e pe jumatate mincinoasa. Ce pretind, \u00eensa, bietii rom\u00e2ni din Basarabia? Introducerea limbii lor \u00een scoalele, biserica si administratiunile publice. Sa fie oare aceasta o grozavie din punctul nostru de vedere? Dar ei mai vor sa aiba si reprezentanti \u00een Duma\u2026 D-apoi, aceasta o reclama nu numai rusii, ci si \u00cemparatul lor\u2026 Dar: \u201e\u00een districtele Soroki si Orgheief o revolta ar fi izbucnit \u00eentre taranii rom\u00e2ni\u201c si ca: \u201etrupele insuficiente la numar nu pot restabili ordinea\u201c. Lucrul e, \u00een adevar, grav si at\u00e2ta mai rau pentru\u2026 insuficientele trupe. Bine se purcede sprocede(aza)t ca i se supravegheaza Rusiei granita\u2026 E \u00eenca un servitiu militaresc ce Rom\u00e2nia face puternicei sale vecine la cumplita nevoie. De aceea, nu s-ar cadea sa lipseasca guvernul nostru a cere \u00een schimb de la cel rusesc libertatea limbii rom\u00e2nesti cel putin \u00een scoalele si \u00een bisericile rom\u00e2nilor din Basarabia. Sa bata fierul p\u00e2na-i cald\u2026\u201c
\nIdeile, stilul (mai putin c\u00e2teva muntenisme, care ar putea apartine vreunui redactor al ziarului ori tipografilor) se vor regasi \u00een articolele si discursurile lui C. Stere, \u00eenc\u00e2t nici de aceasta data nu se poate ocoli g\u00e2ndul ca el e autorul. Mai ales ca si acest articol este reprodus \u00een \u201eLiberalul\u201c iesean. Aceste texte din \u201eSecolul\u201c si din \u201eUniversul\u201c sunt \u2013 foarte probabil, credem \u2013 cele pomenite de C. Stere \u00een \u201eDocumentari si lamuriri politice…\u201c, prin care el ar fi \u00eencercat, dupa redactarea memoriului, \u201esa lamureasca opinia publica rom\u00e2neasca\u201c. La deplina certitudine \u00een aceasta privinta, din pacate, nu putem ajunge deocamdata.
\nDespre rascoalele din Basarabia nici \u201eSecolul\u201c, nici \u201eVointa nationala\u201c nu mai spun nimic zilele urmatoare, \u00een schimb, o va face \u201eTara\u201c \u2013 ziar \u201ede informatii\u201c (sub titlu se indica: \u201ecele din urma stiri telegrafice\u201c), dar, vadit, guvernamental (sustinea aripa conservatoare a lui Take Ionescu). Prima pagina a numarului 801, din 23 august 1905, titreaza cu litere mari: \u201e\u00cenabusirea rascoalei moldovenilor din Basarabia\u201c. \u201eCorespondenta originala\u201c (se subliniaza), datata \u201eChisinau, 17 august\u201c, articolul informa ca \u201edupa o saptam\u00e2na de asediu si represalii s\u00e2ngeroase, satele Oliscani si Soldanesti s-au supus\u201c. Trupele implicate \u00een represiune, conduse de \u00eensusi guvernatorul Basarabiei A.N. Haruzin, ar fi arestat 76 de sateni rasculati, printre care si pe cel ce fusese \u00een fruntea lor, Filimon Barcari. Acesta ar fi fost interogat \u00eendelung de Haruzin \u00een persoana, care voia sa stie \u201edaca rascoala nu e cumva provocata de agentii Rom\u00e2niei\u201c ssubl. n.t
\n\u00cen 24 august, oficiosul \u201eConservatorul\u201c (nr. 184, p. 3) strecura la \u201eInformatiuni\u201c notita urmatoare: \u201eUn ziar de dimineata a publicat deunazi un lung articol de informatiuni prin care se afirma ca de c\u00e2tva timp s-a \u00eentreprins o campanie de persecutiuni contra rom\u00e2nilor moldoveni din Basarabia. Informatiunile noastre ne permit a da acestor stiri o dezmintire formala si a afirma ca articolul de informatiune \u00een chestiune este o curata nascocire.\u201c
\n\u00cen chip surprinzator, o atitudine mai transanta iau ziarele opozitiei, \u201eVointa nationala\u201c si \u00eendeosebi \u201eSecolul\u201c, care, dupa ce daduse, primul, stirea rascoalelor, dupa ce reprodusese \u201etelegrama\u201c periodicelor occidentale, gazduise si \u00eenflacaratul articol intitulat \u201eSpre cultura rom\u00e2neasca \u00een Basarabia\u201c. La 25 august 1905 (nr. 1.831), el insereaza \u00een pagina 3 articolasul \u201eCestiunea Basarabiei\u201c, cu urmatoarele \u201esubcapitole\u201c: \u201eO specula tendentioasa \u2013 Reproducerea si senzationalizarea speculei \u2013 Dezmintirile \u2013 Situatia rom\u00e2nilor din Basarabia\u201c.
\nAcesta debuta astfel: \u201eRar, foarte rar ne vin stiri autentice despre rom\u00e2nii din Basarabia si aceasta numai din cauza regimului prea sever la care este supusa aceasta provincie at\u00e2t de scumpa sufletului rom\u00e2nesc. Acum \u00eensa, cu prilejul tulburarilor interne din Rusia, at\u00e2t unele ziare din Viena, c\u00e2t si un ziar din Bucuresti, care v\u00e2neaza zilnic la senzatii, s-au ocupat des de Basarabia si nu stim \u00een ce scop au dat un caracter general si national rom\u00e2nesc unor miscari agrare izolate si unor excese antisemite din Chisinau\u201c.
\nNu ar fi fost vorba numai de o \u00eencalcare a deontologiei jurnalismului, ci de ceva mai grav. \u201eAcele corespondente tendentioase \u2013 se spunea mai departe \u2013 par a insinua ca din Rom\u00e2nia se alimenteaza o oarecare miscare revolutionara \u00een Basarabia. Si de aici c\u00e2tiva oameni rai, poate chiar spionii faimoasei sectiunii a treia din Petersburg, informeaza pe baze false pe stap\u00e2nii lor, pe urma carora fruntasii rom\u00e2ni din Basarabia sunt banuiti, urmariti si supusi la un regim de paza extravexatoare.\u201c
\n\u00cen acest sens, se adauga, \u201eavem informatii pozitive ca consulii nostri din Chisinau, Ismail si Odessa au aratat ministerului de externe ca acele corespondente particulare tendentioase si false din \u201eTara\u201c produc un rau imens rom\u00e2nilor din Basarabia si ca p\u00e2na si consulatele rom\u00e2ne, adica personalul lor este supus la o discreta, dar vexatoare supraveghere.\u201c Urmarea ar fi fost publicarea \u00een ziarul \u201eConservatorul\u201c a notitei mentionate mai sus, prezentata aici ca un cam tardiv, dar binevenit \u201ecomunicat al ministerului de externe dezmintind \u00een mod categoric toate informatiunile date de ziarul guvernamental s\u00abTara\u00bbt\u201c. Articolul din \u201eSecolul\u201c se \u00eencheia astfel: \u201eDar c\u00e2nd este vorba ca cestiunea Basarabiei sa fie agitata \u00een public, atunci strainii de sufletul rom\u00e2nesc, aceia cari prin bizantinisme si-au creat situatii nemeritate \u00een presa si \u00een viata noastra publica sa se dea \u00een laturi! Nu este permis niciunuia dintr-\u00eensii ca, pentru interese comerciale, sa speculeze o parte a sufletului rom\u00e2nesc si sa expuna o lume \u00eentreaga de rom\u00e2ni necajiti din Basarabia la urgiile politiei rusesti\u201c.
\nAcuzatia aluziva din pasaj e reluata mai limpede \u00een alte notite si \u201einformatiuni\u201c \u2013 \u201eTara\u201c, al carei director si proprietar era deputatul M. Panaitopulos (nascut \u00een Grecia), n-ar fi facut dec\u00e2t o diversiune, introduc\u00e2nd un \u201esubiect de senzatie\u201c, pentru a distrage atentia opiniei publice de la \u201echestiunea\u201c macedoneana, \u00een speta razboiul purtat, \u00een provincia \u00eenca otomana, de catre \u201eantartii\u201c greci \u00eempotriva localnicilor arom\u00e2ni. Pe aceasta tema, \u201eVointa nationala\u201c este si mai vehementa.
\n\u201eAdevarul\u201c, al carui director era plecat \u00een strainatate, nu se face ecoul \u201edepeselor\u201c occidentale despre rascoalele basarabene, nici nu incrimineaza ziarul \u201eTara\u201c (aici explicatia fiind probabil simpatiile sale \u201etakiste\u201c). De retinut \u00eensa e un articol al sau \u2013 \u201ePrea multi dusmani\u201c (\u00een nr. 5.867, din 18 august) \u2013 ce dadea glas \u00eengrijorarii de a vedea adaug\u00e2ndu-se si Bulgaria la statele ostile Rom\u00e2niei \u2013 Rusia, \u201eUngaria\u201c, Grecia.
\n\u00cen absenta documentelor oficiale, precum si \u00een absenta presei chisinauene a vremii, nu putem spune dec\u00e2t ca e destul de probabil ca rascoalele despre care relatau \u201eSecolul\u201c, \u201eNeue Freie Presse\u201c si \u201eLe Temps\u201c si, dupa ele, si alte ziare rom\u00e2nesti sa fi avut loc, cum probabile sunt si sesizari ale consulatelor rom\u00e2nesti din Ismail, Reni, Odessa. Mai probabila dec\u00e2t cele din urma pare sa fie una pornita de la \u00eensisi \u201edvorenii\u201c moldoveni din zemstva, interesati sa nu trezeasca suspiciunile autoritatilor rusesti, sesizare transmisa la Bucuresti printr-o persoana cu care erau \u00een contact, \u00eensusi C. Stere.
\nOricum, \u00eendemnurile din \u201eVointa nationala\u201c si \u201eSecolul\u201c par sa fi fost luate \u00een seama: presa rom\u00e2neasca nu \u201ea mai agitat\u201c chestiunea Basarabiei un timp.<\/p>\n
<\/p>\n
Nota<\/strong>
\n\u00cen incipit, se saluta \u201emiscarea reformatoare\u201c (cea \u201epasnica\u201c, iar nu cea \u201ede teroare si de s\u00e2ngiuiri\u201c) din Rusia, care \u201ese \u00eendrepteaza din ce \u00een ce spre o tinta s\u2026t mai apropiata s\u2026t constitutia mult dorita\u201c. Se exprima apoi \u201emultamirea sufleteasca\u201c de a vedea \u201esi pe fratii nostri basarabeni lu\u00e2nd parte la aceasta miscare cu firestile si lealele lor revendicari de drepturi la viata nationala \u00een cadrul marelui imperiu\u201c, fapt ce constituie o proba a \u201evitalitatii\u201c lor si care \u201eva fi ssit pentru noi o asemenea largire si o asemenea afirmare a puterei noastre de viata cultural-nationala\u201c. Editorialul se \u00eencheie prin \u201ea ura fratilor nostri basarabeni barbatia pe care trebuie sa le-o dea \u00eencrederea \u00een dreptatea revendicarilor lor si partea de izb\u00e2nda ce trebuie sa le revina din marea victorie apropiata a nazuintilor de obsteasca emancipare a popoarelor din nord-ostul European\u201c.<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Revenind la \u201eMiscarea rom\u00e2nilor din Basarabia\u201c, din 6 iulie 1905, constatam ca aducea neobisnuit de multe informatii, a caror sursa nu putea fi dec\u00e2t din s\u00e2nul zemstvei basarabene. Or, \u00een momentul respectiv, se stie, C. Stere era \u00een contact cu institutia din Chisinau, \u00eentruc\u00e2t la \u00eenceputul lunii iulie 1905 \u00eesi asumase sarcina de a… Cite\u0219te mai mult »C. Stere si actiunea sa \u00een Basarabia anului 1906 (III)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[39,7236,7235],"class_list":["post-10946","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-basarabia","tag-c-stere","tag-z-ornea"],"views":1348,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10946","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10946"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10946\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10946"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10946"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10946"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}