{"id":10933,"date":"2012-03-01T14:02:15","date_gmt":"2012-03-01T12:02:15","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=10933"},"modified":"2012-03-01T14:03:00","modified_gmt":"2012-03-01T12:03:00","slug":"de-la-vechi-motive-decorative-la-vasile-gorduz","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/de-la-vechi-motive-decorative-la-vasile-gorduz\/","title":{"rendered":"De la vechi motive  decorative la Vasile Gorduz"},"content":{"rendered":"<p><strong>\u201eVechi motive decorative rom\u00e2nesti\u201c<\/strong><br \/>\nAlbumul \u201eVechi motive decorative rom\u00e2nesti\u201c este republicat la aproape o suta de ani de la prima aparitie, intr-o editie critica ingrijita de Ionel Oprisan; cartea contine studiul bilingv (in rom\u00e2na si franceza) al Margaritei Miller-Verghi si planse cu modele copiate de pe obiecte uzuale taranesti. Este un album poate inactual; pe cine mai intereseaza, s-ar putea intreba cu melancolie cineva, motivele decorative rom\u00e2nesti, astazi, c\u00e2nd vechiul covor a fost inlocuit de bucati mari de gresie, cu sau fara forme in relief, ori de covorul turcesc de serie!<br \/>\nMargarita Miller-Verghi, autoare dramatica, traducatoare si scriitoare, se apropia cu mult timp in urma de un tar\u00e2m deloc lesne de explorat. Pe urmele Reginei Maria, ale lui Dimitrie Comsa de la Sibiu, cel care colectiona si cerceta stampe tesute de taranii din Transilvania, ale Minervei Cosma, autoarea albumului despre tesaturile rom\u00e2nesti, ale Elenei Cornescu, ale Elizei Marghiloman, ori ale domnului Luncan, toti colectionari pasionati de arta traditionala rom\u00e2neasca, a incercat sa gaseasca un raspuns echilibrat si realist la intrebarea: Avem o arta decorativa rom\u00e2neasca?<br \/>\nCu multa minutie, cerceteaza colectiile Muzeului de etnografie din Bucuresti. Statistic, examineaza motivele caracteristice artei decorative din Rom\u00e2nia, concluzia fiind ca definitorie ar fi pentru noi doar predominanta anumitor motive, culori sau procedee. Colectia Margaritei Miller-Verghi a premers scrierii cartii. Atentia este indreptata spre ornamentele de pe covoarele rom\u00e2nesti, de pe manuscrise, de pe oua incondeiate sau de pe elemente de arhitectura si sculptura. Colectia cuprinde 110 modele copiate de pe obiecte taranesti.<br \/>\n\u201eCaracterul etnic al unui popor este ad\u00e2nc intiparit pe orice lucrare decorativa iesita din m\u00e2inile sale, pe orice fragment de obiect tesut sau sapat.\u201c Un obiect mestesugit de m\u00e2inile taranului poate sa indice provenienta lui. Si totusi, circulatia motivelor decorative face ca diferentele sa se estompeze chiar de la o regiune la alta, de la un sat la altul, de la o perioada la alta (alterari ale formei initiale), cu at\u00e2t mai mult de la o tara la alta.<br \/>\n\u201eLa tarancile noastre se poate admira dibacia cu care modifica sau micsoreaza un motiv de broderie, dupa cum are de impodobit latimea altitei sau ingusta f\u00e2sia din jurul g\u00e2tului.\u201c Materialul sau unealta pot deforma motivul.<br \/>\nIn privinta istoriei artei decorative din Rom\u00e2nia, Margarita Miller-Verghi sustine ca nu sunt indicii clare care sa ateste inceputurile. Sunt mentionate o serie de documente publicate de Nicolae Iorga in volumul \u201eChipuri si icoane\u201c; din ele reiese ca in anul 1543, Petru Voda a trimis \u201ede la Suceava porunca in privinta a 100 de bucati de postav rosu\u201c, iar mai t\u00e2rziu, apar diferite \u201elegiuiri\u201c, datate 1700, 1812, \u201eintocmite de principii nostri pentru ocrotirea fabricelor indigene de tesaturi (anume de marame)\u201c. Autoarea mentioneaza dovezi ale existentei covoarelor in folclorul nostru popular, fara sa se cunoasca insa provenienta lor: \u201eG\u00e2dele ii apuca\/ Un covor le asternea\/ In genunchi ii tot punea\u201c (Radu Calomfirescu).<br \/>\nMotivele fiziomorfe, cele care denumesc fenomenele cosmice (spre exemplu, zigzagul reprezenta fulgerul), se int\u00e2lnesc frecvent in arta decorativa din Rom\u00e2nia. Motivele filomorfe, desenate cel mai adesea pe ouale rosii (forma foii de artar \u2013 un fel de m\u00e2na cu trei degete, fara nici o nervura \u2013 forma bradului, o frunza rotunjita) se regasesc si ele intr-o masura mai mare dec\u00e2t motivele zoomorfe, reduse cel mai adesea la un fragment dintr-un animal: cornul berbecului, laba pisicii, copita calului; lupul, sub forma a doua falci cascate, g\u00e2ndacul, ca romb, broasca, ca reprezentare cu picioarele dinapoi, paianjenul, o cruce greaca. Ceea ce domina in mod evident este antropomorful si filomorful.<br \/>\nCuloarea dominanta este auriul, iar frecventa combinare a culorilor este in formula de doi: rosu cu negru; albul este folosit cu cumpatare, verdele este palid, la fel si albastrul. \u201eCuloarea cea mai putin intrebuintata in broderiile noastre vechi este trandafiriul. Nu l-am int\u00e2lnit figur\u00e2nd din belsug dec\u00e2t in acele salbe de margele mici din Bucovina. Se serveau mult insa de verdele Nil, de albastru palid si de trandafiriul palid.\u201c<br \/>\nMotivele geometrice care abunda in manuscrise, pe covoare ori pe straiele taranesti sunt crucea gammata, steaua si patratul.<br \/>\nMargarita Miller-Verghi a studiat tot ce i-a fost accesibil la acea vreme, la inceputul anilor 1900: colectii, \u201e izvoade stramosesti\u201c, tratate de istorie si de arta. Dincolo de acestea, cititorul descopera un spirit rafinat, scormonitor, aplecat spre frumusetea profunda a creatiilor rom\u00e2nesti, iar meritul de a o fi redescoperit complet, acum, ii revine doar editorului, marsaluitor neobosit prin manuscrise.<br \/>\n<strong>\u201eDe la idee la aratare. <\/strong><br \/>\n<strong>7 lectii de a face arta\u201c<\/strong><br \/>\nAlbumul ofera prilejul rarisim de a asista la bogatia unei int\u00e2lniri in trei. O int\u00e2lnire nestingherita a artistilor prieteni de-o viata, Sorin si Doina Dumitrescu, prin grafica si comentariu, cu sculptorul Vasile Gorduz.<br \/>\nEste greu sa privesti intr-o carte opera unui artist sculptor. Solutia salvatoare este un discurs indreptat spre insemnarile ramase de la Vasile Gorduz, pe \u201ebiletele\u201c, insotite de un \u201ecomentariu vizual paralel, prin diverse suprapuneri lineare de axe\u201c, insemnari si desene lamuritoare, marca Sorin Dumitrescu, lucrarile artistului, din diferite perioade, fiind prezentate sub forma \u201eexpozitiei de album\u201c. Fotografiile mari, panoramice, intinz\u00e2ndu-se pe doua pagini, sunt o alta solutie.<br \/>\nCititorul are in fata \u201e7 lectii de a face arta\u201c in care nu este deloc deranjat de aratatorul maestrului sau de cel al comentatorului. Liber, el descopera g\u00e2ndul lui Vasile Gorduz si felul in care, miraculos, pneumatologic, acest g\u00e2nd prinde contur. \u201eImpostatia profesionala, pozitionarea in raport cu forma sculpturala\u201c a artistului este esentiala pentru ca o \u201ebuna asezare tine de intelect si de formele lui specifice\u201c. G\u00e2ndul, in aceasta ecuatie, inseamna sam\u00e2nta a intelectului racordata la ceea ce este ii este superior si de nepatruns. Bunaoara, in portret, forma cea mai apropiata si cea mai cautata de sculptor, g\u00e2ndul este insotit de o vibratie venita pe mai multe unde. De aici, provocarea: \u201esa surprinzi stari speciale care iti inlesnesc sa gasesti adevarata, inconfundabila expresie a unui chip\u201c.<br \/>\nG\u00e2ndul prinde forma in atelierul pe care, din prea multe prejudecati, il asociem unui spatiu invaluit de aburul boemei. In cazul Gorduz, atelierul, cea de a doua lectie impartasita, este un spatiu al ascezei mintii si al legaturilor nebanuite, pe care doar el le poate gasi, cel mai adesea prin apel la comuniunea cu toate lucrarile asezate aici: \u201eSculpturile angrenate spatial si in grupuri compacte se raporteaza intre ele de-a v-ati ascunselea: ca sa existe, se ascund fie unele de altele, fie unele pe altele, fie, in timp, unele dupa altele, pentru ca impreuna sa-si poata fiecare pastra la adapost vazduhul meritoriu\u201c.<br \/>\nSfaturile din lectiile urmatoare sunt foarte practice: portretul trebuie sa inceapa cu reproducerea de la ureche spre v\u00e2rful nasului, din perspectiva urechii, iar asemanarea cu modelul nu este exclusiv bazata pe corecta reproducere a detaliilor anatomice, ci prin ceva tainic, nenumit.<br \/>\nPentru Vasile Gorduz, amanuntul este un relief \u201ecare ascunde energiile de dedesubt\u201c, care recapituleaza \u201eun moment hotar\u00e2tor, dar perfect integrat curgerii materiei formei\u201c.<br \/>\nUltima lectie este lectia nudului si a corpului imbracat. \u201eOfranda lui Traian\u201c, sculptura in bronz asezata in fata Accademia di Romania, si \u201eEminescu\u201c arata deosebirea dintre un trup dezbracat si un nud. Nudul loveste ochiul pentru ca se preda in totalitate vederii. Traian este nud, cu lupoaica pe m\u00e2ini pentru ca este la \u201efrontierele formarii neamului rom\u00e2nesc\u201c, in timp ce Eminescu va fi gol, iar in final invesm\u00e2ntat, pentru ca mantia lui este \u201ecutia de rezonanta a vesniciei lui Apollon\u201c, mantia pomenita de poet in \u201eOda in metru antic\u201c.<br \/>\nAlbumul se incheie cu doua \u201eexercitii vizuale de simtire a vazduhului unui chip\u201c (CD-ul de la sf\u00e2rsitul albumului).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u201eVechi motive decorative rom\u00e2nesti\u201c Albumul \u201eVechi motive decorative rom\u00e2nesti\u201c este republicat la aproape o suta de ani de la prima aparitie, intr-o editie critica ingrijita de Ionel Oprisan; cartea contine studiul bilingv (in rom\u00e2na si franceza) al Margaritei Miller-Verghi si planse cu modele copiate de pe obiecte uzuale taranesti. Este un album poate inactual; pe&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/de-la-vechi-motive-decorative-la-vasile-gorduz\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">De la vechi motive  decorative la Vasile Gorduz<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[66],"tags":[7339,7340],"class_list":["post-10933","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-vechi-motive-decorative-romanesti","tag-album"],"views":2533,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10933","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10933"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10933\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10933"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10933"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10933"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}