{"id":10909,"date":"2012-03-01T13:44:05","date_gmt":"2012-03-01T11:44:05","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=10909"},"modified":"2012-03-01T13:45:53","modified_gmt":"2012-03-01T11:45:53","slug":"dreapta-ce-crede-stanga-ca-este-dreapta-si-ce-crede-dreapta-ca-este-ea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/dreapta-ce-crede-stanga-ca-este-dreapta-si-ce-crede-dreapta-ca-este-ea\/","title":{"rendered":"Dreapta: ce crede st\u00e2nga ca este dreapta si ce crede dreapta ca este ea"},"content":{"rendered":"

Recent, parcurg\u00e2nd cartea lui Ren\u00e9 R\u00e9mond, Les droits en France, ma oprisem asupra capitolului legat de posibilitatea de a generaliza dezbaterea franceza despre dreapta si st\u00e2nga la nivelul \u00eentregii lumi. \u00cen principiu, dupa Remond, exista trei forme de dreapta specifice secolului XIX francez : dreapta orleanista, bonapartista si legitimista, tradusa prin dreapta liberala, dreapta cezarista si dreapta contrarevolutionara. Adapt\u00e2nd discursul sau pentru epoca noastra, putem sesiza trei forme ale dreptei: liberala, nationalista si conservatoare.
\nPerspectiva st\u00e2ngii; c\u00e2teva prejudecati comune<\/strong>
\nToate plasate la dreapta, din perspectiva st\u00e2ngii, ele sintetizeaza o dreapta \u00een economie, o dreapta \u00een ceea ce priveste comunitatea si raportarea la etnicitate si una raportata la religie. Plas\u00e2ndu-ma la dreapta conservatoare, nu simt nici un fior nationalist sau nici macar patriotic, iar cu liberalismul economic ma \u00eenteleg p\u00e2na c\u00e2nd acesta va interfera cu libertatea mea religioasa. Interesant este ca dreapta economica se poate alia cu o conceptie de st\u00e2nga asupra familiei si asupra dreptului minoritatilor, cum este cazul ALDE \u00een UE. De altfel, nici dreapta nationalista nu a ezitat niciodata sa aplice politici de st\u00e2nga economice. Prin urmare, tipurile de dreapta nu sunt at\u00e2t de usor de coalizat \u00eentre ele.
\nDreapta pretinde ca stie foarte bine ce este st\u00e2nga si ce vrea ea, \u00een timp ce st\u00e2nga pretinde ca stie ce vrea dreapta mai bine dec\u00e2t dreapta \u00eensasi. Cei cu viziuni de st\u00e2nga au facut niste idoli din anumiti termeni care apar constant \u00een discursul advers si, prin urmare, reactioneaza aproape biologic la ei. \u00cemi propun, \u00een continuare, sa trec \u00een revista c\u00e2teva dintre miturile despre ce este dreapta.
\nOricine citeste un text de pe Criticatac despre capitalism si dreapta \u00eencepe sa creada ca ar fi vreo unitate indisolubila \u00eentre cele doua, ca mariajul \u00een biserica catolica. Or, nu-i deloc asa, esenta dreptei nu este capitalismul, ci este libertatea. Asumptia fundamentala a dreptei este nevoia de si dreptului natural al omului la libertate,\u00a0 prin urmare, voi apara tot ceea ce garanteaza libertatea de g\u00e2ndire (religioasa), de actiune (economica), de exprimare, si ma voi opune oricarei masuri care o limiteaza, fie ca masura vine din partea statului, sau vine din partea minoritatilor\/majoritatilor, deranjate de optiunea mea. Daca se \u00eent\u00e2mpla ca o forma a capitalismului sa \u00eemi creeze conditii economice care sa avantajeze libera initiativa si, prin urmare, posibilitatea de a urma libertatea si creativitatea, o voi sustine; daca \u00eensa capitalismul respectiv se va uni cu statul \u00een exploatarea cetateanului (cazul rom\u00e2nesc fiind prototipul unei astfel de uniuni neconsimtite de cetateni), ma voi opune unui astfel de capitalism.
\nSe vorbeste enorm despre capitalism, dar de care capitalism vorbim? \u00cen UE, avem un capitalism dictat de Bruxelle, care afecteaza at\u00e2t libertatea pescarului din Sicilia, c\u00e2t si pe cea a furnizorului de programe de calculator, \u00eempreuna cu cea a suveranitatii statelor membre. Vorbim despre planuri economice de salvare a UE de criza, dar criza este datorata si interventiei statelor \u00een economie, bancile sunt salvate de state, care se amesteca puternic \u00een economie, si ceea ce era un rau mic, somajul angajatilor la banci, s-a transformat, prin grija si protectionismul statului, \u00eentr-un mare rau am\u00e2nat. Cultural, \u00eemi e imposibil sa g\u00e2ndesc \u00een afara spatiului public european, dar parca nu simt nevoia sa ma protejez de statul al carui cetatean sunt, invent\u00e2nd un supra-stat, mai mare, mai bine organizat si, prin urmare, mai eficient \u00een a aplica politici de uniformizare.
\nMila si compasiunea <\/strong>
\n\u2013 o diviziune a muncii<\/strong>
\nSt\u00e2nga vorbeste foarte mult despre preferinta ei pentru cei saraci, pentru umilitii si obiditii sortii si, prin urmare, apare drept salvatoarea lor. Dreapta apare aliata cu bogatii acestei lumi \u2013 de unde o astfel de diviziune a muncii? Un liberal care vrea un stat minimal se g\u00e2ndeste si la muncitorul zilier care ar ram\u00e2ne cu 40 la suta mai multi bani \u00een mana daca nu i-ar darui statului \u00een speranta unor servicii pe care acesta nu e \u00een stare sa i le asigure. Fiind femeie (fara sa fiu feminista), sunt \u00een mod natural \u00eenclinata catre protejarea vietii, mai ales \u00een acele forme care, prin natura, sunt mai putin adaptate supravietuirii, copiii, batr\u00e2nii, bolnavii, doar ca nu vreau sa arunc \u00een gradina statului datoria de a avea grija de ei. Libertatea presupune \u00een primul r\u00e2nd responsabilitate, si aceasta responsabilitate ma obliga sa fac ceva pentru ei, mai mult dec\u00e2t a plati impozitele si a astepta de la un sistem impersonal rezolvarea problemelor celorlalti.
\nDreapta nu e \u00eempotriva sindicatelor, nu crede ca muncitorii nu au dreptul sa se uneasca. Crez\u00e2nd \u00een libertatea mea, sunt obligata, pentru coerenta sistemului meu de g\u00e2ndire, sa cred ca toti suntem liberi \u00een mod egal si sa valorizez libertatea celui de l\u00e2nga mine, ca si pe a mea. \u00cen plus, cred ca unii au libertatea de a \u00eesi uni libertatile, la fel cum si altii au libertatea de a si-o trai mai izolati, refuz\u00e2nd sindicatul sau scoala de stat (zic mai izolati, dar nu izolati de tot, pentru ca sunt obligati sa participe la comunitatea politica pentru a-si proteja libertatea).
\nDreapta nu e lipsita de mila, compasiune si de dorinta de a ajuta aproapele doar pentru ca nu vrea sa o faca prin intermediul statului sau al sindicatului. Nu e nevoie sa deleg statul pentru a ajuta, prin servicii sociale, vecinul de la trei sau colegul de facultate; daca \u00eemi pasa de ei, o pot face chiar eu, si daca nu pot sa o fac singur, ma pot alia cu altii pentru asta!
\nMi-ar placea ca statul sa nu existe \u00een forma lui nationala de azi, dar e imposibil sa renunti la el ca forma de manifestare a politicului. Nu putem sa renuntam la el nici invent\u00e2nd ceva \u00een sus, UE, nici ceva \u00een jos, comunitatea de baza care se autogestioneaza. Prima \u00eeti consuma resursele de libertate, cea de a doua poate parea o optiune mai rezonabila din perspectiva libertariana, doar ca, niciodata \u00een istorie, comunitatile care si-au declarat autonomia \u00een fata unui stat national nu au facut-o pe motive economice, ci doar pe motive etnic-nationaliste.
\nSa fim onesti, si dreapta, si st\u00e2nga \u00eesi doresc sa traiasca mai bine, pentru ca traiul mai dulce \u00eenseamna si mai multa libertate, si mai multa egalitate. E o chestiune de eficienta, si atunci, care este solutia care va duce la cresterea nivelului de viata? (Stiu ca expresia e nivel de trai, dar asta parca presupune o viziune prea materialista asupra lucrurilor, un\u00a0 nivel de viata mai bun presupune si mai multa educatie, si mai multa independenta \u00een acte si g\u00e2ndire, nu doar mai mult unt.) \u00cen plus, daca eu nu am ocazia sa merg la universitate din cauza saraciei, va fi putin probabil sa pun m\u00e2na sa ma solidarizez cu oamenii din lumea a treia, din simplul motiv ca nu am ce sa le ofer.
\nCine e societatea civila? <\/strong>
\nSt\u00e2nga critica consumismul si propune ca alternativ\u00e3 o redistribuire a resurselor.
\nDar consumismul \u00eenseamna productie, \u00eenseamna locuri de munca si, deci, cresterea nivelului de trai al muncitorului care a produs acel obiect considerat, poate, de lux de unii. Veti spune ca nu e adevarat, ca \u00eentreprinderile preiau tot profitul si se muta \u00een tari din ce \u00een ce mai sarace, ca sa nu plateasca mai mult m\u00e2na de lucru. Dar daca ei se muta din Italia \u00een Rom\u00e2nia, vor creste nivelul de viata al rom\u00e2nilor, si daca se muta din Rom\u00e2nia \u00een Cambodgia, e si pentru a creste nivelul de viata al cambodgienilor. Ce fac somerii rom\u00e2ni sau francezi? Se reinventeaza, \u00eenvata eventual o noua meserie. Aici, e adevarat, o pot face la 30, la 40 de ani, poate si mai t\u00e2rziu, dar exista un moment \u00een care oamenii nu mai au energia sa tina pasul cu cerintele timpului, si nu vreau sa ne ucidem batr\u00e2nii, ci sa gasim un sistem pentru a-i proteja.
\n\u00cen final trebuie subliniat ca dreapta autentica nu se poate coagula \u00een afara unei societati civile. Hegel vorbeste despre trei forme de manifestare ale spiritului \u00een istorie: familia, ce reprezinta spatiul privat, statul, ce reprezinta spatiul public, si societatea civila, plasata \u00eentre ele, care face medierea \u00eentre interesul privat si cel public. Iar societatea civila nu \u00eenseamna \u00een primul r\u00e2nd ONG-urile, cum am fost educati sa credem azi, ci \u00een primul r\u00e2nd corporatii economice si grupuri sociale cu interese comune, asadar aici ar intra at\u00e2t patronatele, c\u00e2t si sindicatele, si bisericile si asociatiile de binefacere. Si acelasi Hegel, acuzat de at\u00e2t de multe voci de totalitarism, are pagini foarte frumoase \u00een care arata cum statul nu trebuie sa fie gelos pe societatea civila si pe autonomia ei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Recent, parcurg\u00e2nd cartea lui Ren\u00e9 R\u00e9mond, Les droits en France, ma oprisem asupra capitolului legat de posibilitatea de a generaliza dezbaterea franceza despre dreapta si st\u00e2nga la nivelul \u00eentregii lumi. \u00cen principiu, dupa Remond, exista trei forme de dreapta specifice secolului XIX francez : dreapta orleanista, bonapartista si legitimista, tradusa prin dreapta liberala, dreapta cezarista… Cite\u0219te mai mult »Dreapta: ce crede st\u00e2nga ca este dreapta si ce crede dreapta ca este ea<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[7321,7323,7325,7324,7322,2903],"class_list":["post-10909","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-cartea-lui-rene-remond","tag-cazul-alde","tag-dreapta-si-stanga","tag-ideologii-politice","tag-les-droits-en-france","tag-societatea-civila"],"views":1464,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10909","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10909"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10909\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10909"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10909"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10909"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}