Desigur, putinele premii care se mai acorda muzeografilor, pe plan national (amintesc, aici, doar Premiul Comitetului National Rom\u00e2n ICOM si Premiul \u201eMargareta Sterian\u201c) sunt importante. Primul dintre ele este deschis competitiei doar pentru membrii Consiliului International al Muzeelor, ceea ce face ca nu oricine sa poata participa, pentru simplul motiv ca nu oricare director de muzeu din Rom\u00e2nia \u00eentelege valoarea extraordinara pe care o confera apartenenta la cea mai importanta organizatie mondiala a specialistilor din muzee. \u00cen mod evident, nu legitimatia de membru, care permite accesul gratuit \u00een marile muzee ale lumii este cel mai important beneficiu! Posibilitatea de a participa la conferinte stiintifice, de a relationa cu cei mai buni specialisti \u00een domeniu, accesul la baze de date si posibilitatea de a organiza evenimente de succes sunt, de fapt, marile avantaje ale apartenentei la ICOM \u2013 lucru mai greu de \u00eenteles, poate, de cei care nu sunt capabili sa se exprime \u00eentr-o limba straina sau care au ajuns sa conduca muzee pentru ca se aflau \u00een partidul aflat la putere sau erau rude cu feudalii judetelor\u2026 Premiile \u201eMargareta Sterian\u201c nu sunt conditionate de apartenenta la vreo organizatie nationala sau internationala, dar sunt limitate, \u00een fapt, la expozitiile de arta (oficial, sunt acordate pentru \u201ecreatie muzeografica si plastica\u201c).
\n\u201eOferta? de premii si distinctii este, \u00eensa, cu mult mai tentanta, pe plan international, mai ales, european. Probabil ca cel mai prestigios premiu ram\u00e2ne cel oferit de Consiliul Europei, mai exact de Adunarea sa Parlamentara. Juriul, format din membrii Comitetului Forumului Muzeului European, propune Comisiei pentru cultura si educatie a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei doua muzee, dintre cele care iau parte la competitia organizata, anual, de Forum. Comisia alege unul dintre cele doua muzee drept c\u00e2stigator. Conditia esentiala este aceea ca muzeul sa contribuie la o mai buna \u00eentelegere a bogatei diversitati a culturii europene. C\u00e2stigatorul este anuntat, din 1977 \u00eencoace, de c\u00e2nd a fost instituit Premiul, \u00een fiecare an, \u00een luna februarie, iar premiul este \u00eenm\u00e2nat \u00een aprilie, la Strasbourg, \u00een cadrul unei ceremonii impresionante. Pentru un an de zile, muzeul c\u00e2stigator are dreptul sa expuna trofeul transmisibil \u2013 o sculptura mica a lui Joan Mir\u00f3, La femme aux beaux seins, realizata de artistul catalan \u00een 1969 si donata Consiliului Europei, cu acest scop. Din pacate, dupa ce Rom\u00e2nia a aderat, \u00een 1994, la organizatia pan-europeana, nici un muzeu din tara noastra nu a reusit sa obtina aceasta distinctie.
\nUna dintre organizatiile neguvernamentale de mare prestigiu este Europa Nostra. Dedicata punerii \u00een valoare a patrimoniului cultural european (initial, cu prioritate, a monumentelor istorice), av\u00e2nd c\u00e2te o \u201efiliala\u201c \u00een fiecare stat membru al Uniunii si chiar si \u00een multe dintre statele nemembre, organizatia a fost \u00eenfiintata \u00eenca din 1963, dar de abia \u00een 2002 Uniunea Europeana s-a asociat acesteia, \u00een vederea instituirii unui Premiu pentru Patrimoniul Cultural. De fapt, se acorda mai multe premii, pentru mai multe categorii, precum si distinctii de mai mica valoare. Merita mentionat faptul ca, pentru prima oara, Rom\u00e2nia a obtinut Marele Premiu, \u00eenca din 2005, pentru restaurarea Bisericii din Deal din Sighisoara, dupa proiectul arhitectului rom\u00e2no-german Christoph Machat. Apoi, \u00een 2006, Mihai Eminescu Trust, o organizatie neguvernamentala rom\u00e2no-britanica a primit unul dintre marile premii, iar, \u00een 2008, Rom\u00e2nia a fost onorata de obtinerea unei medalii, de catre Sherban G. Cantacuzino, at\u00e2t pentru activitatea sa desfasurata \u00een Regatul Unit, c\u00e2t si pentru ceea ce a facut \u00een Rom\u00e2nia, ca presedinte al organizatiei Pro Patrimonio, dar si prin acordarea Marelui Premiu catre Centrul International pentru Conservarea Patrimoniului Construit, care \u00eesi desfasoara activitatea la Castelul\u00a0 B\u00e1nffy din Bontida. Anul 2010 a adus o medalie Muzeului National Brukenthal, pentru programul educational Descoperind muzeul, iar, \u00een 2011, un alt om dedicat cauzei patrimoniului cultural din Rom\u00e2nia, inginerul rom\u00e2no \u2013 elvetian Hans \u2013 Christian Habermann a primit, de asemenea, o medalie.
\nG\u00e2ndita ca o conferinta anuala a celor care au primit diverse premii nationale si internationale, Best in Heritage \u2013 o reuniune care doreste a str\u00e2nge laolalta \u201epremiantii\u201c Europei, din 2002 \u00eencoace \u2013 s-a bucurat mai putin de atentia institutiilor rom\u00e2nesti, Datorita medaliei obtinute din partea Uniunii Europene, doar muzeul sibian a intrat \u00een acest \u201eclub al meritului?, pornit de la ideea unui cunoscut muzeolog croat, Tomislav \u0160ola.
\nProbabil, \u00eensa, ca cel mai cunoscut premiu european, pentru muzeele rom\u00e2nesti, este Premiul Muzeului European al Anului. Acordat de Forumul Muzeului European, o organizatie, de fapt, britanica, \u00eenfiintata de marele g\u00e2nditor \u00een domeniul muzeologiei mondiale, Kenneth Hudson, \u00een 1976, acest premiu, \u00eensotit, \u00een fiecare an, de alte c\u00e2teva mentiuni si premii speciale, rasplateste nu neaparat cel mai bun muzeu european, ci muzeul care vine cu o nota de originalitate, dintre cele \u00eenscrise \u00een concurs, fireste. De altfel, \u00een competitie nu sunt acceptate dec\u00e2t muzee inaugurate cu cel mult doi ani \u00een urma. Rasplatit cu un trofeu transmisibil, The Egg, o sculptura mica realizata de Henry Moore si daruita, de catre autor, vechiului sau prieten, Kenneth Hudson, muzeul c\u00e2stigator devine o adevarata vedeta, pe plan european. \u00cencep\u00e2nd din 1992, mai multe muzee rom\u00e2nesti au participat la aceasta competitie: Complexul National Muzeal \u201eASTRA\u201c (de doua ori), Muzeul National Cotroceni, Muzeul Satului, Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne din Iasi, Muzeul de Arta din Cluj-Napoca, Muzeul de Istorie din Roman (aflat, actualmente, \u00een componenta Complexului Muzeal Judetean Neamt), Muzeul Taranului Rom\u00e2n, Muzeul Agriculturii, Muzeul National de Arta al Rom\u00e2niei, Muzeul de Etnografie Brasov, Muzeul Maramuresului, Casa Memoriala \u201eNikolaus Lenau\u201c si Muzeul National Brukenthal. Multe dintre aceste muzee au primit nominalizari, dar laurii premiilor au fost obtinuti doar de Corneliu Bucur (distinctie personala), \u00een 1993, \u00een calitatea sa de director al muzeului ASTRA, Muzeul National Cotroceni (mentiune, \u00een 1994) si Muzeul Taranului Rom\u00e2n, care, \u00een 1996 a reusit sa devina primul muzeu dintr-o fosta tara socialista care obtinea chiar Premiul Muzeului European al Anului. Din pacate, din 1996 \u00eencoace, nici o participare rom\u00e2neasca nu a mai fost \u00eensotita de un asemenea succes. Exista o explicatie foarte limpede pentru aceasta situatie, asupra careia voi starui ceva mai \u00eencolo.
\nDin nefericire, un conflict aparut la nivelul conducerii Forumului Muzeului European a dus la pierderea patronajului Reginei Fabiola a Belgiei (patronaj personal, dar extrem de prestigios), precum si la pierderea dreptului de a juriza acordarea Premiului Micheletti. Forumul (aflat, \u00een continuare, sub auspiciile Consiliului Europei) a suplinit aceasta pierdere, prin \u00eenfiintarea a doua noi premii: Premiul Kenneth Hudson, acordat nu de catre juriul organizatiei, ci, \u00een fapt, arbitrar, de catre consiliul sau de administratie, fara sa existe, trebuie sa spun, conditia \u00eenscrierii \u00een vreo competitie, dar nici vreun criteriu verificabil, precum si Premiul Stilletto, acordat pentru muzeul care implica, \u00een cea mai mare masura, comunitatea locala \u00een acitivitatile sale, mai ales, prin actiuni de voluntariat.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Desigur, putinele premii care se mai acorda muzeografilor, pe plan national (amintesc, aici, doar Premiul Comitetului National Rom\u00e2n ICOM si Premiul \u201eMargareta Sterian\u201c) sunt importante. Primul dintre ele este deschis competitiei doar pentru membrii Consiliului International al Muzeelor, ceea ce face ca nu oricine sa poata participa, pentru simplul motiv ca nu oricare director de… Cite\u0219te mai mult »Despre premii (II)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-10887","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":1678,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10887","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10887"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10887\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10887"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10887"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10887"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}