{"id":10865,"date":"2012-02-23T13:37:48","date_gmt":"2012-02-23T11:37:48","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=10865"},"modified":"2012-02-23T13:38:03","modified_gmt":"2012-02-23T11:38:03","slug":"poeta-poloneza-de-nobel-wislawa-szymborska","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/poeta-poloneza-de-nobel-wislawa-szymborska\/","title":{"rendered":"Poeta poloneza de Nobel: Wislawa Szymborska"},"content":{"rendered":"

O alta stea a liricii universale si-a curmat de cur\u00e2nd (1 februarie 2012, Cracovia) existenta terestra urc\u00e2ndu-se \u00een neantul albastru. Poeta poloneza Wislawa Szymborska s-a nascut la 2 iulie 1923 \u00een localitatea Bnin, \u00een apropiere de Poznan. Considerata cea mai buna poeta poloneza din ultimii ani, detine al cincilea Nobel pentru Literatura al Poloniei, obtinut \u00een 1996, dupa Isaac Bashevis Singer \u2013 scriitor evreu american nascut \u00een Polonia (1978) \u2013, Henryk Sienkiewicz (1905), Wladislaw Reymont (1924), Czeslaw Milosz (1980). <\/strong><\/em>
\nA fost absolventa de litere si sociologie la Universitatea Jagellona din Cracovia unde s-a stabilit din anul 1931 cu familia si unde a ramas p\u00e2na la sf\u00e2rsitul vietii. A debutat \u00een anul 1945 cu poemul \u201eSzukam slowa\u201c (\u201eCaut cuv\u00e2ntul\u201c), \u00eentr-un cotidian polonez. L-a avut ca model pentru activitatea sa poetica de \u00eenceput pe renumitul poet polonez, Cyeslaw Milosz, care o va aprecia \u00een mod deosebit. Va fi atrasa, ca si multi alti scriitori polonezi si nu numai, de mirajul ideologiei comuniste, \u00eenscriindu-se \u00een Partidul Muncitoresc Unit Polonez si public\u00e2nd poezii dedicate printre altele liderilor comunisti sovietici, Lenin si Stalin. A lucrat \u00een redactia hebdomadarului literar din Cracovia, \u201eZycie Literackie\u201c (\u201eViata literara\u201c), \u00eentre anii 1953-1981, fiind responsabila a unei rubrici de critica literara.
\nRezultatul acestei activitati s-a concretizat \u00een trei volume de eseuri editate sub titlul de \u201eLectury nadobowiazkowie\u201c (\u201eLecturi facultative\u201c), aparute \u00een 1973, 1981 si 1992.
\nDin 1957, convinsa de falsitatea idealurilor comuniste, \u00eesi va renega poezia propagandistica si activitatea colaborationista. Se va \u00eenscrie apoi \u00een miscarea Solidarnosc (Solidaritatea) \u00eempotriva guvernarii comuniste, iar din 1981, pentru eludarea legii martiale, va semna \u00een presa ilegala sub pseudonim articole \u00een care \u00eesi exprima fatis opozitia fata de regimul comunist, colabor\u00e2nd cu acest fel de scrieri si la revista \u201eKultura\u201c, editata la Paris.
\nA publicat douasprezece volume de poeme si altele de eseuri (si cele amintite mai sus), dar si traduceri din poezia clasica franceza, \u00een special.
\nOpera sa literara a fost apreciata si rasplatita cu mai multe premii, printre care: Premiul pentru Literatura al orasului Cracovia (1954), Premiul Ministerului Polonez al Culturii (1963), Premiul Goethe (1991), Premiul Herder (1995), Premiul PEN Clubului Polonez (1996) si bine\u00eenteles \u00eencununarea suprema cu Premiul Nobel pentru Literatura (1996).
\nPoezia Wislawei Szymborska este o poezie cerebrala, intelectualizata, desi transparenta, bine ancorata \u00een realitatea contemporana. Scrisul sau este elegant, cu accente ludice si ironice, fara \u00eencr\u00e2ncenare, cu o evidenta empatie fata de semeni, c\u00e2t si fata de vietatile \u00eenconjuratoare. Poemele sale sunt lungi, de obicei, epice si dramatice. Desi s-a distantat de politica de ani buni, totusi este constienta ca apartine epocii sale, care este politica, fac\u00e2nd parte integranta dintre \u201eDzieci epoki\u201c (\u201eCopiii epocii\u201c) \u2013 titlu de poem. Copiii care nu se pot desprinde de politica, pentru ca \u201e Toate ale tale, ale noastre, ale voastre \/ cele zilnice, cele de noapte \/ sunt politice. \/\/ Vrei nu vrei, \/ genele tale au trecut politic, \/ pielea, ten politic, \/ ochii aspect politic\u201c. Tot ceea ce vorbesti si ceea ce taci au rezonanta politica. Chiar si mersul prin desisul padurii are pasi politici, pe sol politic. Chiar si versurile apolitice \u00eei par poetei politice. P\u00e2na si materia anorganica: titeiul, nutretul, materia secundara, masa de sedinta, fie ea patrata sau rotunda, au esenta politica. Toate astea se \u00eent\u00e2mpla \u00een timp ce (finalul cade ca fierul unei ghilotine pe existenta tragica a lumii): \u201eDeocamdata piereau oameni, crapau animale, \/ ardeau case \/ si se salbaticeau c\u00e2mpiile \/ ca \u00een epoci apuse \/ si mai putin politice\u201c. Este vizibila forta ironiei justitiare.
\n\u00cen stil parodic si parabolic, Wislawa Szymborska \u00eenchina versuri \u00een onoarea asa-zisului om nou, poate chiar si conducator, care \u201el-a inventat pe zero \/ \u00eentr-o tara nesigura.\u201c \u00centreb\u00e2ndu-se ce fel de om e acesta, \u00eel depisteaza \u00een aparenta nimicnicie a lui, dar cu at\u00e2t mai recognoscibil: \u201ePrintr-o fisura dintr-un fapt si o nascocire. Rezistent \/ la orice destin. Se priveaza \/ de orice chip pe care i-l dau. \/ Linistea s-a \u00eenchis deasupra lui, fara nici o cicatrice \/ a vocii sale. \/ Absenta a capatat \u00eenfatisarea orizontului. \/ Zero se scrie singur\u201c (\u201eWiersz ku czci…\u201c \u2013 \u201eVersuri \u00een onoarea…\u201c). Finalurile sunt usor enigmatice, dar cu at\u00e2t mai surprinzatoare, atunci c\u00e2nd sunt percepute sensurile lor profunde.
\nPoezia sa e \u00eencarcata de interogatii, retorice \u00een cele mai multe cazuri, de dubitatii, de aluzii mai mult sau mai putin transparente, de raspunsuri am\u00e2nate. Este o poezie moderna si totusi scrisa \u00een tenta clasicizanta, simpla, dar cu ad\u00e2nci sensuri si \u00eentelesuri incubate. Versurile interogative sunt cuprinzatoare de posibile raspunsuri existentiale: de la nastere la moarte, de la iubire la dispret, de la respingere\u00a0 la acceptare. Iubirea fericita \u00eei apare poetei a fi ceva \u00een afara firescului. Retoric, desigur, se \u00eentreaba \u201ece poate avea lumea de la doi oameni \/ care n-au ochi s-o vada?\u201c. De ce ar cadea lumina chiar peste ei si nu peste altii? Cei doi par fericiti, vorbesc obraznic \u00eentr-o limba aparent \u00eenteleasa, cu fasoanele si ceremoniile lor, cu datoriile fata de ei \u00eensisi \u201eca si c\u00e2nd aceasta ar fi o conspiratie \u00een spatele \/ omenirii\u201c. Si aici ironia \u00eesi face treaba, dar credem ca \u00een sensul celor \u00eentelese de Kennet Burke, care sustine ca adevarata ironie presupune umilinta si \u00eei \u00eenrudeste pe cel ce ironizeaza cu cel ironizat (\u201eO gramatica a motivelor\u201c). Poeta, juc\u00e2nd ambele roluri, \u00eei compatimeste, dar si \u00eei fericeste totodata pe cei nestiutori de iubire, pentru ca lor \u201eCu aceasta credinta la va fi mai usor sa traiasca \/ si sa moara\u201c (\u201eMilosc szczesliwa\u201c \u2013 \u201eIubire fericita\u201c).
\nCu aceeasi empatie si gingasie nedisimulate introspecteaza si universul ambiental al necuv\u00e2ntatoarelor, \u00eencerc\u00e2nd sa le \u00eenteleaga cauzele si atasamentul unora fata de om. Post\u00e2ndu-se \u00een locul unei pisici parasite, \u00eesi exprima compasiunea decant\u00e2nd starile emotionale ale felinei fidele \u00eentr-un apartament gol, \u00een absenta stap\u00e2nului. Acesteia i se pare ca nu s-a schimbat nimic: \u201eAparent nimic nu s-a mutat, \/ dar totusi e mutat\u201c. Un semnal al parasirii este acela ca \u201elampa nu mai lumineaza\u201c. Prin introspectia \u00een psihicul pisicii, poeta desprinde relatia str\u00e2nsa a acesteia cu prietenul si protectorul ei fara de care este \u00een pericol. Pisica stie ca pasii de pe scari sunt straini, ca m\u00e2na care punea pestele pe farfurie nu e aceeasi, ca cineva nu-si \u00eencepe ziua la ora potrivita, ca iscodirile prin dulapuri sau pe sub covoare n-au dat niciun rezultat. Nu-i ram\u00e2ne sarmanei parasite dec\u00e2t sa-l astepte pe cel plecat si sa-l faca sa \u00eenteleaga ca nu se face sa parasesti o pisica: \u201eNumai sa se \u00eentoarca el, \/ numai sa se arate. \/ Va afla ca asa ceva cu pisica nu se poate. \/ Ca si c\u00e2nd deloc n-ar voi, \/ se va merge \u00een directia lui, \/ \u00eencet, \/ pe labele foarte suparate. \/ Si nici sarituri, nici mieunat la \u00eenceput\u201c. (\u201eKot w pustym mieszkaniu\u201c \u2013 \u201eO pisica \u00eentr-un apartament gol\u201c).
\nDelicatetea, finetea, cu care Wislawa Szymborska se apropie de oameni, de animale, de lucruri este, putem spune, latura definitorie a atitudinilor sale poetice, iar prin limbajul si mijloacele artistice adecvate, prin simplitate si transparenta, prin expunere galesa a motivelor lirice, a reflectiilor de natura pilduitoare, dovedeste aptitudini creatoare inexorabile.
\nSi animalele circului \u00eei trezesc compasiunea pentru felul \u00een care \u00eenvata miscarile comandate, cum ursii tin tactul din picior, cum leul sare prin cercul de foc, cum merge maimuta pe bicicleta, cum prezinta carafa elefantul la porunca dresorului, cum danseaza c\u00e2inii masur\u00e2ndu-si atent pasii. Toate aceste figuri improprii lor, desi \u00eenvatate sub pocnetul biciului, o determina pe sensibila poeta sa exclame cu duiosie, dar si cu un anume avertisment categoric: \u201eMi-e rusine mie, omului\u201c (\u201eZwiertzeta cyrkowe\u201c \u2013 \u201eAnimale de circ\u201c).
\n\u00centreaga existenta ambientala \u00eei trezeste poetei ratiuni si reflectii dintre cele mai aparent obisnuite, dar c\u00e2t de profund psihanalizate. Nu-i scapa nici pericolele societatii contemporane. \u00cen poemul \u201eTerorysta, on patrzy\u201c (\u201eTeroristul privea\u201c) pune \u00een scena un moment plin de suspans dramatic, pe care \u00eel priveste, ca de obicei, prin ochii protagonistului, aici ai teroristului. Este anuntata o ora a exploziei unei bombe: treisprezece si douazeci. \u00cen cele patru minute tensionate ramase p\u00e2na la deflagratie, viata se deruleaza firesc, \u00een fata incintei unde e plasata bomba. Teroristul trecut pe cealalta parte a strazii, la o distanta protectoare, priveste cu o perfida compasiune la derularea filmului: \u201eFemeia \u00een jacheta galbena intra. \/ Barbatul cu ochelari negri iese. \/ Baietii \u00een blugi vorbesc. \/ (…) Fata trece cu o panglica verde \u00een par. \/ (…) Daca a fost at\u00e2t de proasta si a intrat. \/ (…) Nu mai intra nimeni. \u00cen schimb intra un plesuv gras. \/ (…) Timpul, cum se t\u00e2raste el. \/ Poate acum. \/ Da, acum. \/ Bomba a explodat\u201c.
\nDestinul uman \u00een integralitatea lui este surprins de pana \u00eengrijorata a poetei poloneze. \u00cesi exprima, pe l\u00e2nga atitudini si compasiuni, si preferintele multiple din care desprindem portretul sau intelectual si psihologic. Wislawa Szymborska, \u00eentr-un poem, repeta obsesiv la \u00eenceput de vers verbul Prefer: cinematograful, pisicile, stejarii de pe Warta, pe Dickens \u00een locul lui Dostoievski, sa iubesc oamenii, sa nu afirme, culoarea verde, exceptiile, ilustratiile vechi, absurditatea scrierii versurilor, moralistii, bunatatea vicleana a naivitatii, pam\u00e2ntul \u00een civil, c\u00e2inii cu cozi netaiate, ochii luminosi, sertarele. Dar si alte lucruri mentionate \u00een alte poeme, cu aceleasi accente ironice \u00eentelegatoare.
\nCritica poloneza, dar si cea straina, devoaleaza temele principale ale poeziei sale: societatea si conditia umana, dar si spiritul independent, stilul elegant, intelectualizarea accesibila a poeziei, fiorul liric discret ancorat \u00een sensurile variate ale ironiei, metaforele\u00a0 originale si sugestive, interogatiile continue (\u00eentr-un poem spune ca \u00eentrebarile naive sunt cele mai urgente), o veritabila poetica a \u00eendoielii, scriitura ludica, paradoxala si contradictorie, abordarea z\u00e2mbitoare a temelor grave etc.
\nIata ce scria Czeslaw Milosz \u00een introducerea la volumul \u201eCudownie targ\u201c (\u201eT\u00e2rgul miraculos\u201c): \u201eIata o poezie extrem de ne\u00eenduratoare… o comparatie cu viziunea deznadajduita a lui Samuel Beckett pe care o sugera si Philip Larkin. Totusi, \u00een contradictie cu acesta, Szymborska ofera o lume \u00een care se poate respira\u201c. Iar Stanislaw Baranchak spunea \u00een \u201eCronica cartilor\u201c, din \u201eNew York Times\u201c: \u201e Spiritul, inteligenta si caldura sunt ingrediente la fel de importante \u00een combinatia de calitati care o fac neobisnuita, iar fiecare poem al ei este at\u00e2t de memorabil\u201c.
\nWislawa Szymborska a fost si ram\u00e2ne o poeta singulara a literaturii poloneze si universale prin validarea \u00een textele sale poetice, dar si \u00een eseuri a acestor calitati de comprehensiune umana si de exprimare lirica \u00eentr-o estetica personala.<\/p>\n

Nota: <\/strong>Versuri din cele traduse de
\nToma GRIGORIE si Zdzislaw HRYHOROWICZ<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

O alta stea a liricii universale si-a curmat de cur\u00e2nd (1 februarie 2012, Cracovia) existenta terestra urc\u00e2ndu-se \u00een neantul albastru. Poeta poloneza Wislawa Szymborska s-a nascut la 2 iulie 1923 \u00een localitatea Bnin, \u00een apropiere de Poznan. Considerata cea mai buna poeta poloneza din ultimii ani, detine al cincilea Nobel pentru Literatura al Poloniei, obtinut… Cite\u0219te mai mult »Poeta poloneza de Nobel: Wislawa Szymborska<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[551,7305,7304],"class_list":["post-10865","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-nobel-pentru-literatura","tag-poeta-poloneza","tag-wislawa-szymborska"],"views":2927,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10865","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10865"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10865\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10865"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10865"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10865"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}