{"id":10844,"date":"2012-02-23T12:58:42","date_gmt":"2012-02-23T10:58:42","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=10844"},"modified":"2012-02-23T12:59:01","modified_gmt":"2012-02-23T10:59:01","slug":"ultimul-%e2%80%9eoptzecist%e2%80%9c","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ultimul-%e2%80%9eoptzecist%e2%80%9c\/","title":{"rendered":"Ultimul \u201eoptzecist\u201c"},"content":{"rendered":"

T. O. Bobe, \u201eContorsionista\u201c<\/em>, Editura Humanitas, Bucuresti, 2011, 284 p.<\/strong><\/p>\n

 <\/p><\/blockquote>\n

Statutul lui T. O. Bobe \u00een cadrul noii generatii de prozatori autohtoni este de invidiat. Dupa ce a debutat \u00eentr-o companie mai mult dec\u00e2t onoranta (\u00een \u201eTabloul de familie\u201c din 1995), scriitorul nascut la Constanta a beneficiat de un succes de critica si de public cvasi-unanim datorita romanului \u201eCum mi-am petrecut vacanta de vara\u201c (2004, reeditat \u00een 2007 si \u00een 2011, poate si pentru ca, alaturi de \u201eExuviile\u201c Simonei Popescu ori de \u201eCruciada copiilor\u201c a Florinei Ilis, a ajuns una dintre \u201electurile suplimentare\u201c preferate din \u00eenvatam\u00e2ntul preuniversitar). \u00cen plus, pentru a-i gasi un corespondent lui Bobe \u00een proza rom\u00e2neasca, e necesar apelul la v\u00e2rfurile \u201eoptzecismului\u201c. Doar acolo poate fi \u00eent\u00e2lnit un apetit similar pentru registre si stiluri narative at\u00e2t de arborescente si de rafinat-manieriste, pentru \u00eenscenari ludice intertextuale, pentru deconspirari ale conventiilor fictionalitatii, pentru pastise si parodii c\u00e2t o proza scurta, pentru \u201e\u00eensemnari la firul ierbii\u201c pe care se \u00eencastreaza reflectii livresti ori inflexiuni poetice, pentru metanaratiuni istoriografice burlesti, de nu chiar bufe, pentru \u201eepicul ipotetic\u201c si \u201efantezismul alegoric\u201c, pentru dislocari halucinante ale temporalitatii, spatialitatii si perspectivelor sau instantelor narative, pentru \u201etratamente fabulatorii\u201c ale psihologiilor si trairilor cotidiene. Aproape nici nu mai surprinde, asadar, faptul ca noul sau volum \u201eContorsionista\u201c este promovat \u00een mediul online prin intermediul unei judecati foarte magulitoare apartin\u00e2ndu-i lui Mircea Cartarescu: \u201eO lectie de literatura pe l\u00e2nga care mai toate cartile din ultima vreme par opere de diletant\u201c.
\nTorsiuni, convulsii <\/strong>
\nsi crispari epice<\/strong>
\n\u00centr-adevar, cele opt proze care compun \u201eContorsionista\u201c se delimiteaza marcat de directiile literare recente, includ experimente narative pe care le credeam imposibil de revigorat, iar diversitatea strategiilor si procedeelor implicate se preteaza unui \u00eentreg curs, nu doar unei lectii de literatura.
\nSchita (de doar sase pagini) care da titlul volumului include o viziune parodica a perfectiunii tehnico-artistice, cu efecte legitimatoare (auto)ironice pentru proiectul narativ al lui T. O. Bobe din 2011. Daca autorul afirma \u2013 \u00eentr-un interviu video \u2013 ca ideea cartii este str\u00e2ns legata de \u00eent\u00e2lnirea cu ilustratia de pe coperta volumului \u201eTransformations\u201c al lui Joyce Tenneson, Laura Vlad, protagonista prozei titulare, apeleaza la aceeasi imagine pentru a-si justifica importanta carierei de contorsionista. Crescuta p\u00e2na la v\u00e2rsta de saisprezece ani exclusiv \u00een lumea circului, de o mama trapezista si un tata dresor, adolescenta este ferita de dileme \u00een ceea ce priveste viitoarea meserie, dar \u201eanxietatea influentei\u201c modelelor de profesionalism oferite de bunic (iluzionistul si directorul circului), de parinti si de verisoarele-acrobate o duc pe Laura p\u00e2na \u00een pragul tulburarilor psihice. Aceasta pentru ca, \u00een acel univers, perfectiunea este vitala, iar oamenii renunta la orice forma de reflexivitate pentru a-si sabloniza complet existenta. G\u00e2ndurile, trairile si vorbele se cliseizeaza programatic si se repeta obsedant. C\u00e2nd bunicul o anunta ca va primi propriul numar, contorsionista, nesimtindu-se pregatita pentru o asemenea \u00eencercare, \u201ese zbate \u00een menghina alegerii dintre datorie si constiinta\u201c, pl\u00e2nge, \u201efuge sa-si gaseasca alinare la s\u00e2nul familiei\u201c si hotaraste ca doar prin exercitii sustinute va reusi sa nu-si \u00eencalce \u201eprincipiile sale ferme despre viata si despre profesie\u201c.
\nUn conglomerat de stereotipii ameninta nu doar viata Laurei, dar si proza lui T. O. Bobe. Iar solutia evadarii din captivitatea conventiilor de mentalitate si de imaginar devine o profesiune de credinta a autorului valabila pentru toate prozele din volum. Contorsionista realizeaza \u2013 \u00een finalul naratiunii \u2013 ca perfectiunea gesturilor sale este afectata de \u201ecostumul verde de gimnasta\u201c. Renunt\u00e2nd la el, adolescenta reuseste sa-si atinga \u201ecele doua perechi de buze\u201c: \u201eSe afunda, cum se spune, \u00een voluptate, initial doar cu v\u00e2rful limbii, apoi cu dintii, cu nasul, cu obrajii, \u00eenaint\u00e2nd cu hotar\u00e2re pe calea gloriei, p\u00e2na la umeri si, pe urma, dincolo de ei, p\u00e2na la talia subtire, curbata s\u2026t, patrunz\u00e2nd \u00een sine cu uimire, cu bucurie, descoperind limite din ce \u00een ce mai placute, pentru a le explora curioasa, pentru a le lasa dupa aceea \u00een urma.\u201c. \u00cen logica realista a prozei de p\u00e2na la epilog, Laura se elibereaza de presiunea familiei si \u00eesi regaseste identitatea prin revelarea extatica a sexualitatii. \u00cen logica abisal-psihologizanta si fantasmatic-fabulatorie, ce caracterizeaza \u00eentreaga carte, Bobe initiaza \u2013 pe urmele lui Mircea Cartarescu, Gheorghe Craciun, George Cusnarencu etc. \u2013 cobor\u00e2ri iluminatorii \u00een irealitatea imediata care permit amplificari \u201emonstruoase\u201c \u2013 c\u00e2nd magice, c\u00e2nd burlesti-grotesti, c\u00e2nd pur si simplu pedant-artistice \u2013 ale derizoriului cotidian ori ale platitudinii sentimentale.
\nUn asemenea mecanism creator-compensativ devine si mai programatic \u00een celelalte texte din \u201eContorsionista\u201c, unificate oricum prin tematica erotica, dar si prin personajele dotate cu o hiperacuitate perceptiva care determina o raportare paradoxala, chiar oximoronica, la real: pe c\u00e2t de minutios este radiografiat imediatul existential, pe c\u00e2t de \u00een filigran sunt lucrate portretele si cadrele naturale, pe at\u00e2t de buimaci se dovedesc protagonistii lui T. O. Bobe, ca si c\u00e2nd ar lua parte la halucinatii cvasi-cosmaresti, la deliruri patologice sau la reverii doar fragmentar controlate.
\nUn romantism re\u00eentors<\/strong>
\n\u201eRapirea din serai\u201c, de pilda, stabileste destul de vadit o complementaritate \u00eentre exotismul kitsch al faimoasei carpete si viata plat-inertiala a doi amanti, colegi de redactie la un ziar dintr-o Constanta comunista. Esuati sentimental, consum\u00e2ndu-si legaturile amoroase \u00een spatii insalubre, obligati sa colaboreze la scrierea si ilustrarea unor articole propagandistice, Dinu si Anda \u00eesi cer sa se \u201evrajeasca\u201c reciproc, \u00eensa puseurile lor bovarice acceseaza doar universuri \u201ede serai\u201c, opulente la nivel vizual, dar total vidate de substanta existentiala sau macar imaginativa.
\nAlte patru proze \u2013 \u201eCea mai frumoasa femeie din lume\u201c, \u201eIrina. I se duce un fir la ciorap\u201c, \u201eNemuritorul\u201c, \u201eBuna dimineata, cimpanzeeo\u201c \u2013 se construiesc tot \u00een jurul unor povesti fracturate de iubire, cu actanti aflati tot \u00een cautarea contorsionata a unor solutii de a suporta sau depasi ruptura mai degraba psihica, dec\u00e2t sentimentala. \u00cen fapt, aceasta e si particularitatea eroticului la T. O. Bobe: cu toate ca traiesc prin si printre simulacre, pe care le constientizeaza adesea, cu toate ca suporta alienarea si unidimensionalitatea unei lumi definitiv scindate si consumeriste inclusiv spiritual, \u00eendragostitii din \u201eContorsionista\u201c \u00eempartasesc o conceptie aproape romantica asupra iubirii. Obstacole de-a dreptul metafizice se opun constant \u00eemplinirii ei, nazuinte purist-estetizante o coloreaza, \u00een timp ce despartirile sau proximitatea lor genereaza reactii si stari torsionate, obsesiv-compulsive, rataciri onirice ori pusee (de)mitizante macrantropice.
\nDe aici, gama foarte diversa de structuri narative din textele lui Bobe: de la autofictiuni ce gliseaza spre scenarii hollywoodiene \u00eenchinate eternului feminin ori spre evocari poetice ale iubirii adolescentine (\u201eCea mai frumoasa femeie din lume\u201c), la stilul indirect liber ce surprinde o dramatica naruire interioara, combin\u00e2nd \u00eentr-un ritm cosmaresc ratacirea abulica pe strazile orasului, rememorarea unei iubiri trecute, sufocarea nepotului lasat \u00een grija si disparitia fantasmatica a protagonistei (\u201eIrina. I se duce un fir la ciorap\u201c), la introspectii care radiografiaza dedublarile, scindarile si mortificarile interioare aduse de iubirea ne\u00eempartasita \u00eentr-o nuvela fantastica si livresca alerta, ostentativ haotica spatio-temporal (\u201eNemuritorul\u201c), p\u00e2na la naratiunea la persoana a II-a menita sa deconspire crisparile si vulnerabilitatii tinerei parasite \u00een tentativa sa de a camufla \u00eenstrainarea traumatica de propriul sine (\u201eBuna dimineata, cimpanzeeo\u201c).
\nCazuri aparte ram\u00e2n celelalte doua proze, cele mai experimentale si mai eteroclite stilistico-narativ din cartea lui T. O. Bobe: \u201eCum am \u00eentemeiat Montrealul\u201c, respectiv \u201eTandretea felinelor mici\u201c. Ambele implica inedite naratiuni palimpsestice, ludice, alegorice ale fortei \u00eentemeietoare de lumi a cuvintelor\/imaginatiei, dar si inspirate travestiuri burlesti sau chiar subminari bufe ale capacitatii literaturii de a transfigura derizoriul existentei cotidiene. Numai ca astfel de inserturi metanarative narcisiace functioneaza uneori \u00een gol. Jocurile textuale sunt cel mai adesea previzibile sau ofera senzatia de \u201edeja lu\u201c, dupa cum reluarea obsesiva a unor procedee epice, mixajele lirico-metaforizante si implicarea repetata a oniricului ori fantasticului \u00een epilogul prozelor ajung sa dea seama de manierismul auctorial si mai putin de convulsiile psihologice ale personajelor sau de torsiunile dezechilibrante ale realului. O suprasatietate tehnica, narativa si stilistica afecteaza toate textele din \u201eContorsionista\u201c.
\nE si acesta unul dintre preturile artistice pe care T. O. Bobe se vede nevoit sa le plateasca de vreme ce alege, probabil involuntar, sa revigoreze tocmai modelele narative de care \u201eoptzecisti\u201c ca Petru Cimpoesu, Horia Ursu sau Cristian Teodorescu s-au detasat pentru a se reinventa. \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

T. O. Bobe, \u201eContorsionista\u201c, Editura Humanitas, Bucuresti, 2011, 284 p.   Statutul lui T. O. Bobe \u00een cadrul noii generatii de prozatori autohtoni este de invidiat. Dupa ce a debutat \u00eentr-o companie mai mult dec\u00e2t onoranta (\u00een \u201eTabloul de familie\u201c din 1995), scriitorul nascut la Constanta a beneficiat de un succes de critica si de… Cite\u0219te mai mult »Ultimul \u201eoptzecist\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[7292,3930,3649,7291],"class_list":["post-10844","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-contorsionista","tag-proza-actuala","tag-prozatori-romani","tag-t-o-bobe"],"views":1739,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10844","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10844"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10844\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10844"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10844"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10844"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}