Traim sub imperiul urgentelor, crizelor si-al speculatiilor. Tot ceea ce ni se \u00eent\u00e2mpla pare a avea o dimensiune nemai\u00eent\u00e2lnita, apocaliptica, istorica. Criza economica mondiala, \u00eencalzire globala, pandemii, cutremure. Pe strada, \u00een mijloacele de transport, la televizor nu ai cum sa ratezi oftatul \u201ece vremuri traim!\u201c sau sa nu te \u00eentrebi si tu o data cu ceilalti \u201ece vremuri traim?\u201c. Ba chiar sa fii martorul, deopotriva, al unei exclamatii si-al unei \u00eentrebari retorice.
\nExista puncte de cotitura \u00een istorie? Cum putem sa stim daca suntem \u00een mijlocul unui astfel de punct de cotitura?Actuala criza financiara reprezinta un punct de cotitura \u00een dezvoltarea economiei mondiale? Reprezinta alegerea lui Barack Obama un punct de cotitura \u00een politica americana si cea internationala?
\nExista evenimente care s-au dovedit a fi puncte de cotitura \u00een istorie: cum ar fi cutremurul din Lisabona, 1755, sau asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand, care a declansat Primul Razboi Mondial.
\nDeseori, \u00eensa, ceea ce era anuntat drept un punct de cotitura, \u00een cele din urma, nu s-a dovedit a fi dec\u00e2t o schimbare fara a implica o diferenta esentiala sau de directie.
\nUn punct de cotitura ar putea fi definit ca un eveniment, o actiune sau o alegere care modifica profund directia evenimentelor si o serie \u00eentreaga de evenimente ulterioare.
\nNew Deal propus de Administratia Obama este, conform analistilor de peste Ocean, un posibil punct de cotitura \u00een dezvoltarea socio \u2013 politica din Statele Unite \u2013 un set nou de politici, legi si strategii care aseaza Statele Unite pe o noua directie. Printre cele mai importante reglementari se numara crearea unei agentii pentru protectia consumatorului de servicii financiare, reduc\u00e2nd atributiile \u00een domeniu ale Bancii Centrale, crearea unui consiliu de supraveghere a pietelor financiare. Actul normativ va reglementa pietele instrumentelor financiare complexe \u2013 inclusiv derivatele. Legea da puterea guvernului \u201esa sparga\u201c grupurile financiare mari, \u00een caz ca acestea ar putea ameninta stabilitatea sistemului financiar si de asemenea sa \u201enationalizeze\u201c firmele mari, amenintate de faliment, care prezinta un risc sistemic.
\nDaca avem \u00een vedere ca America era cea mai liberala societate, am putea fi tentati sa credem ca acest pachet de legi va marca o extindere istorica a puterilor guvernului american de a interveni pe piata libera.
\nAsadar, notiunea de punct de cotitura include situatia de urgenta. Daca ar fi sa descriem schematic procesul, am putea spune ca p\u00e2na la momentul de cotitura, pe care sa-l notam cu T, lucrurile au continuat \u00eentr-un model existent P, dar dupa ce T a avut loc, \u00een urma unei situatii de urgenta, modelul existent se schimba radical si devine P’, iar noului sistem P’ \u00eei este aproape imposibil sa se \u00eentoarca la modelul existent P. Deci, un punct de cotitura rezulta \u00een urma unor eveniment contingente care au loc \u00een cadrul unui sistem la un anumit moment si care influenteaza \u00een mod substantial dinamica viitoare si dezvoltarea sistemului. Creionarea punctului de cotitura istorica pleaca de la pre-judecata ca exista mecanisme sau forte care sustin dezvoltarea sistemului si ca evenimentele contingente pot sa \u201e\u00eempinga\u201c sistemul pe un curs diferit pentru o perioada de timp.
\nLa nivel individual putem \u201edispune\u201c de un moment de cotitura? Printre momentele considerate de cotitura la nivel individual pot fi amintite evenimentele familiale, casatorie, punerea pe picioare a unei afaceri, absolvirea unei universitati, etc. Dar la nivel de natiune sau chiar de civilizatie? Am putea spune ca orice lucru care are un model recunoscut si oarecum stabil de dezvoltare poate \u00eent\u00e2lni un punct de cotitura. O persoana poate fi influentata de un eveniment traumatic sau \u00een urma \u00eent\u00e2lnirii unei persoane carismatice si \u201ecalea\u201c vietii lui poate suferi modificari ireversibile; din acel punct se poate comporta diferit \u2013 sa fie mai cinstit, mai prudent sau chiar mai violent. Evenimentul a fost un punct de cotitura \u00een dezvoltarea sa.
\nSchematic, ideea unui punct de cotitura implica trei momente: proprietatile sistemului \u00eentr-o stare de persistenta \u2013 eveniment singular (\u00een urma unei situatii de criza) \u2013 proprietatile noului sistem \u00eentr-o stare de persistenta.
\nDeci, cum am putea sa stim ca suntem martorii unui punct de cotitura? Raspunsul pare a fi: nu putem. Doar \u00een urma parcurgerii unei bucati mai mari de istorie se poate stabili daca schimbarile contemporane vor fi importante si persistente sau cosmetice si evanescente.
\nIdeea unui \u201epunct de cotitura\u201c este, probabil, una dintre categoriile de analiza cel mai des folosita pentru a caracteriza si analiza evenimentele istorice. O naratiune care pune \u00een evidenta persistenta, urgenta si directia. De aici si tentatia noastra de a o folosi abuziv.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Traim sub imperiul urgentelor, crizelor si-al speculatiilor. Tot ceea ce ni se \u00eent\u00e2mpla pare a avea o dimensiune nemai\u00eent\u00e2lnita, apocaliptica, istorica. Criza economica mondiala, \u00eencalzire globala, pandemii, cutremure. Pe strada, \u00een mijloacele de transport, la televizor nu ai cum sa ratezi oftatul \u201ece vremuri traim!\u201c sau sa nu te \u00eentrebi si tu o data cu… Cite\u0219te mai mult »Traim un punct de cotitura \u00een istorie?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-1079","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":1553,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1079","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1079"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1079\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1079"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1079"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1079"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}