{"id":10779,"date":"2012-02-16T13:48:37","date_gmt":"2012-02-16T11:48:37","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=10779"},"modified":"2012-02-16T13:48:50","modified_gmt":"2012-02-16T11:48:50","slug":"un-pahar-cu-sentimente","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/un-pahar-cu-sentimente\/","title":{"rendered":"Un pahar cu sentimente"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>La Chisinau, dupa spectacolul \u201eMai potoliti-l pe Eminescu\u2026\u201c, s-a organizat masa festiva, patronata de Mihai Cimpoi, academicianul si prietenul nostru, la care participau din partea gazdelor Iurie Matei, Grigore Vieru, Valeriu Matei si altii.<\/strong><\/em><br \/>\nAu \u00eenceput toasturile \u00een stil gruzin. Asta \u00eenseamna ca fiecare \u00eesi exprima sentimentul sub forma unui poem improvizat, ca o plecaciune sau ca un dar de suflet acordat evenimentului.<br \/>\nPrietenii nostri moldoveni erau foarte pregatiti si au tinut pledoariile pe r\u00e2nd si toate aveau valoarea unor confesiuni \u00een legatura cu viata si lupta lor, \u00eentr-o ilegalitate a limbii si simtirii rom\u00e2nesti \u00een Basarabia, facute bine\u00eenteles sub semnul lui Eminescu. Grigore Gonta m-a avertizat: \u201eEusebiu, eu nu vorbesc, dar trebuie sa raspundem. Asadar, vorbiti din partea noastra mai \u00eent\u00e2i Dan Puric si \u00eenchei tu\u201c. A \u00eenceput Puric discursul lui infailibil, pornind de la Eminescu, a cobor\u00e2t la Platon, Socrate, a urcat la Kant, Hegel, Heidegger si a \u00eencheiat \u00eentr-o aura religioasa, trec\u00e2nd subtil prin Origen si Anselm.<br \/>\nAsadar, nu mi-a acordat nici o sansa. Eram disperat. Stiam ca regula oricarui spectacol este ascensiunea de la mic la mare, ca dupa discursul fulminant al lui Puric nu mai \u00eencape nimic. Am spus \u00een g\u00e2nd \u201eTatal nostru\u201c, m-am rugat la Maica Domnului sa ma inspire si \u00een ultima clipa am avut revelatia: \u201eG\u00e2ndul lui Eminescu e mai mare dec\u00e2t orice g\u00e2nd al nostru. Ma sprijin doar pe g\u00e2ndul lui\u201c. Si c\u00e2nd mi-a venit r\u00e2ndul, am rostit din memorie articolul lui Eminescu din ziarul \u201eTimpul\u201c \u2013 \u201eNimic nou sub soare\u201c, scris \u00een 1878, un articol de-o actualitate cutremuratoare, \u00een care poetul vorbea de noi cei de astazi si de cei de m\u00e2ine, dupa care am spus \u201eGlossa\u201c si-atat.<br \/>\nMihai Eminescu, copilul si parintele limbii rom\u00e2ne, pentru ca din limba rom\u00e2na s-a nascut, ca sa devina parintele limbii rom\u00e2ne moderne, el cel divinizat de moldoveni, a \u00eencheiat apoteotic evenimentul.<br \/>\nGrigore Vieru a venit la mine cu lacrimi \u00een ochi si mi-a spus: \u201eDraga Eusebiu, nu am fost pregatit pentru aceasta emotie. Uite ce vreau eu sa fac\u201c, si-mi arata doua sute de dolari, mi-i apropie, erau verzi, erau cum \u00eei stim, dar, deodata, el i-a aurit de sentimente. Zice: \u201eAstia nu sunt bani, sunt sentimente. Va rog sa-i primiti din partea mea. O suta pentru Puric, o suta pentru tine\u201c.<br \/>\nEu nu am primit \u00een viata mea bani \u00een felul acesta, dar pentru ca era at\u00e2t de convingator, am luat banii, i-am dat o suta lui Puric, iar eu am oprit masina, i-am dat banii regizorului tehnic: \u201eCoboara, te rog si cumpara vin. Transforma acesti bani sentimentali \u00een sentimente adevarate\u201c.<br \/>\nSi asa am baut p\u00e2na la Bucuresti vin de la Grigore Vieru, sub forma de sentimente.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>La Chisinau, dupa spectacolul \u201eMai potoliti-l pe Eminescu\u2026\u201c, s-a organizat masa festiva, patronata de Mihai Cimpoi, academicianul si prietenul nostru, la care participau din partea gazdelor Iurie Matei, Grigore Vieru, Valeriu Matei si altii. Au \u00eenceput toasturile \u00een stil gruzin. Asta \u00eenseamna ca fiecare \u00eesi exprima sentimentul sub forma unui poem improvizat, ca o plecaciune&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/un-pahar-cu-sentimente\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Un pahar cu sentimente<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-10779","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":1448,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10779","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10779"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10779\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10779"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10779"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10779"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}