Cum ne-am bucurat la sf\u00e2rsitul anului 1989 ca intram \u00eentr-o noua era, cea a democratiei! \u00cen ceea ce ma privea, traisem \u00een democratia \u201erom\u00e2neasca\u201c a anilor 1923-1938, copil si la \u00eenceputul adolescentei. Mai pastrez amintiri ale acelei \u00eendepartate vremi, c\u00e2nd manifestam un interes pentru ceea ce avea loc dincolo de viata unui copil. Pe plan intern, desi familia mea fusese dintotdeauna legata de liberali, am fost la 9-10 ani un \u201epartizan\u201c al lui Nicolae Iorga, nevr\u00e2nd sa ma culc \u00een seara premergatoare \u00eencetarii\u00a0 guvernarii sale si pl\u00e2ng\u00e2nd dimineata c\u00e2nd am gasit pe pat editia speciala a caderii cabinetului sau ministerial! Tot \u00een acei ani \u201830 \u201etineam\u201c cu Ciang Kai Sek, urmarind \u00een \u201eUniversul\u201c mersul conflictului chino-japonez! Dar apoi, abia \u00eemplinisem 15 ani, am\u00a0 intrat\u00a0 \u00een succesiunea de dictaturi timp de nu mai putin de 51 de ani, cu exceptia temporarei iluzii de revenire la democratie, \u00een vara anului 1944, la \u00eenlaturarea maresalului Antonescu, c\u00e2nd de fapt \u00eencepuse ocupatia sovietica! Am cunoscut dictatura \u00een diversele ei \u00eenfatisari si faze. Am trait sub impactul ei si iata, la 66 de ani, am avut norocul \u00een 1989 de a reveni la vremurile copilariei!
\nFara \u00eendoiala, democratia din Rom\u00e2nia de p\u00e2na \u00een 1938 si-a avut limitele ei. Dar astazi, oare, nu suntem confruntati cu diverse limite? Oricum si atunci si astazi un lucru minunat l-am avut si l-am redob\u00e2ndit: libertatea de opinie si de cuv\u00e2nt! Este drept ca, uneori, complicatiile nu lipsesc, ca nu traim \u00eenca \u00eentr-o societate respect\u00e2nd un\u00a0 fair play, ca indirect, pe diverse cai aceasta libertate fundamentala, mai ales (dar nu numai)\u00a0 pentru un\u00a0 intelectual, este st\u00e2njenita, ca sa ma exprim eufemistic, prin \u201emijloace colaterale\u201c sau \u201especifice\u201c sau chiar printr-o autocenzura, impusa \u00eenca de \u201evremi\u201c!
\nRevenind \u00eensa \u00een zilele noastre de neasteptata trezire a celor multi, cu variate revendicari, care \u00een ansamblu\u00a0 arata ca cei care guverneaza, indiferent cine\u00a0 ar fi ei, nu sunt singuri, nici ignorati, ci \u00eendeaproape \u201emonitorizati\u201c si ca cei guvernati sunt departe\u00a0 de a fi insensibili la actul de guvernare la care sunt supusi, trebuie facute unele constatari.\u00a0 Fara \u00eendoiala, ceea ce preocupa sunt mai ales problemele tangente vietii de zi cu zi, dar sesizam, \u00een nu putine r\u00e2nduri, un interes uneori neasteptat pentru o varietate de probleme, care dezvaluie urmarirea\u00a0 complexa\u00a0 si de surprinzatoare comprehensiune de catre multi a mersului treburilor publice.
\nActele de guvernare\u00a0 sunt supuse\u00a0 unei necrutatoare analize de catre cei multi, nu doar de elite si o buna guvernare, \u00eentr-o democratie, impune, \u00een aceasta privinta,\u00a0 o deplina si continua transparenta. Actiunile de importanta publica trebuie \u00eentreprinse la lumina zilei si, de asemenea, ampla lor dezbatere de catre societate este o conditie a bunei functionari a unei societati\u00a0 democratice. Cu at\u00e2t mai mult, probleme de \u00eensemnatate majora nu pot fi solutionate\u00a0 unilateral, fara o constanta consultare a vointei nationale. Misiunea Parlamentului de a dezbate legile nu poate fi transgresata dec\u00e2t calc\u00e2ndu-se legile democratiei, iar \u201easumarea raspunderii\u201c nu poate fi acceptata dec\u00e2t \u00een cazuri cu totul exceptionale \u2013 lucru de altfel si prevazut \u00een Constitutia noastra! \u2013 si \u00een orice caz nu \u00een privinta problemelor si legislatiei majore. Uneori, s-ar impune chiar o consultare speciala prin\u00a0 referendum, asa cum se procedeaza at\u00e2t de des \u00eentr-o democratie \u201ecu stagiu\u201c ca Elvetia!
\nTransparenta trebuie sa fiinteze \u00een ceea ce priveste informarea opiniei publice, dar totodata ea este necesara si \u00eenainte de a se lua hotar\u00e2ri cu urmari incalculabile. Mandatul \u00eencredintat de alegatori la patru ani nu poate fi invocat, c\u00e2nd apar situatii si probleme de acest fel. Tratatul cu Ucraina, cu stipulatii grav angajante, ori concesiunea de la Rosia Montana, cu foarte grave primejdii potentiale\u00a0 si cu foloase \u00eentru totul discutabile, pot fi citate ca exemple de acest fel.
\nContracte de stat cu prevederi tinute la secret nu sunt de acceptat \u00eentr-o democratie reala, ele put\u00e2nd avea consecinte dezastruoase si \u00een\u00a0 spatele secretului se ascunde \u00een prea dese cazuri coruptia de \u00eenalt nivel! O guvernare \u00eentr-adevar democratica presupune excluderea din start a unor astfel de situatii.
\nTransparenta este \u00een beneficiul oricarei guvernari, deoarece prin\u00a0 intermediul ei\u00a0 guvernantii \u00eesi \u00eempart responsabilitatea cu cei guvernati! Din pacate, bilantul celor 22 de ani si mai ales ultima perioada ne dezvaluie de prea multe ori practicarea unei \u201esecretomanii\u201c daunatoare tuturor, at\u00e2t pentru cei care exercita actul de guvernare c\u00e2t si evident pentru\u00a0 cei platesc notele de plata, guvernatii… si chiar si urmasii lor!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cum ne-am bucurat la sf\u00e2rsitul anului 1989 ca intram \u00eentr-o noua era, cea a democratiei! \u00cen ceea ce ma privea, traisem \u00een democratia \u201erom\u00e2neasca\u201c a anilor 1923-1938, copil si la \u00eenceputul adolescentei. Mai pastrez amintiri ale acelei \u00eendepartate vremi, c\u00e2nd manifestam un interes pentru ceea ce avea loc dincolo de viata unui copil. Pe plan… Cite\u0219te mai mult »Transparenta si democratia<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-10749","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":1590,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10749","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10749"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10749\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10749"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10749"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10749"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}