{"id":10716,"date":"2012-02-09T13:33:03","date_gmt":"2012-02-09T11:33:03","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=10716"},"modified":"2012-02-09T13:34:22","modified_gmt":"2012-02-09T11:34:22","slug":"fata-e-facuta-pentru-fus-si-baiatul-pentru-pusca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/fata-e-facuta-pentru-fus-si-baiatul-pentru-pusca\/","title":{"rendered":"Fata e facuta pentru fus si baiatul pentru pusca"},"content":{"rendered":"

Masculin si feminin \u00een cultura romana traditional\u00e3<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

A ramas celebra afirmatia Simonei de Beauvoir, conform careia ,,femeie nu te nasti, ci devii\u201c. Asadar, daca genul caruia \u00eei apartinem nu este 100%\u00a0 determinat biologic, \u00eenseamna ca o influenta covarsitoare o au mediul social, educatia, tabuurile, rolurile sociale pe care suntem \u00eempinsi de catre societate sa ni le asumam.<\/strong><\/em><\/p>\n

Prima \u00eentrebare pe care o punem cand un copil vine pe lume sau chiar mai devreme, cand este vazut la ecografie, \u00een stadiul intrauterin, este: ,,Ce e? Baiat sau fata?\u201c. De aici \u00eencepe un drum lung, de integrare a copilului \u00een corpul social, pe parcursul caruia diferiti factori (familia, mass-media, scoala, anturajul) vor contribui la asimilarea si interiorizarea de catre copil a normelor de comportament adecvate (ce ,,se cuvine\u201c sa faca), \u00een functie de genul \u00een care se va integra. Diferentele de sex biologic se transforma \u00een diferente socio-culturale, la conturarea carora contribuie hainele, culorile, jucariile, meseriile diferite, dar si atitudinile si asteptarile diferite din partea societatii fata de femei si barbati.
\n\u00cen cartea sa, \u201eMale and female\u201c, Margaret Mead arata ca diviziunea pe sexe a muncii, precum si rolurile, trasaturile (psihologice, comportamentale) atribuite celor doua genuri nu sunt bazate \u00eentotdeauna pe date naturale, biologice, indiscutabile, deci nu sunt constante \u00een toata lumea, ci reprezinta niste constructii culturale variabile de la o
\npopulatie la alta, niste interpretari variate ale indiciilor furnizate de planul biologic: ,,\u00cen fiecare societate cunoscuta, omenirea a elaborat diviziunea biologica a muncii \u00een forme care adesea au o legatura foarte \u00eendepartata cu diferentele biologice originare ce au oferit indiciile initiale. Plecand de la contrastul formelor corporale si al functiilor, oamenii au construit analogii sale celor doua sexet cu soarele si luna, noaptea si ziua, binele si raul, puterea si delicatetea, stabilitatea si nestatornicia, rezistenta si vulnerabilitatea. Uneori o calitate a fost atribuita unui sex, alteori celuilalt. (…) Fie ca avem de a face cu chestiuni minore sau importante, (…) aflam aceasta mare varietate de modalitati, adesea diametral opuse, \u00een care au fost modelate rolurile celor doua sexe.\u201c
\nDar oricat ar fi de diferite aceste tipare culturale care modeleaza identitatea de gen, rolurile femeilor si barbatilor \u00een lume, \u00een munca, ele pot fi regasite, \u00eentr-o forma sau alta, \u00een \u00eentreaga lume. Toate societatile au elaborat modele culturale ale masculinitatii si feminitatii, cu trasaturi specifice.
\nDeosebirile din educatia indivizilor ce apartin celor doua genuri pot fi observate si \u00een societatea traditionala romaneasca, dupa cum remarca cercetatoarea americana Ruth Benedict: ,,Este important sa se observe din start diferentierile ce se fac \u00een functie de sex, caci romanii cred cu tarie ca fata e facuta pentru fus si baiatul pentru pusca. De la sapte ani se separa si grupurile de joaca si, practic, dupa aceasta varsta, nu exista joaca \u00een comun.\u201c (Benedict, Ruth \u2013 \u201eCultura si comportamentul la romani\u201c, Criterion Publishing, 2002, p.81)
\n\u00cen mediul rural, \u00een mod traditional, fetele erau formate pentru a fi bune sotii si mame, urmand sa-si asume \u00eendatoririle legate de gospodarie (prepararea hranei, \u00eengrijirea animalelor mici, curatenie etc) si de cresterea copiilor. Pe langa acestea, femeile semanau si culegeau recolta, lucrau inul, canepa sau lana, tesand covoare, confectionand si brodand haine. \u00cen schimb, barbatii se ocupau cu aratul, vanatul, pescuitul, \u00eengrijirea animalelor mari (oi, vite), \u00een functie de specificul zonei.
\nIon Ghinoiu vorbea despre identitatea sexuala \u00een cultura romana ca despre o ,,preocupare a educatiei la scoala traditiei pentru formarea unor personalitati\u00a0 viriloide si feminoide puternice\u201c: ,,Poporul a intuit cat de pagubitoare putea deveni pentru individ si pentru obste educatia feminizanta a baietilor si viriloida a fetelor. Sansele matrimoniale ale fatalailor si ale fetelor baietoi la selectia maritala erau mult diminuate. Copiii erau diferentiati clar dupa sex prin: onomastica, piese de \u00eembracaminte si culoare a acestora, jucarii, ceremonii de consacrare a sexului (taiatul motului pentru baieti si ruptul turtei pentru fete), antrenarea fetitelor \u00een activitati casnice si a baieteilor \u00een activitati gospodaresti, integrarea lor \u00een institutii specializate \u00een perioada copilariei (\u00eensuratitul si \u00eenfartatitul, prinsul verilor si varutelor) si adolescentei (cete de feciori si sezatorile de fete). Aceste practici alcatuiau, laolalta, un sistem educativ unitar de maxima eficacitate\u201c (Ion Ghinoiu, \u201eMica enciclopedie de traditii romanesti\u201c, Editura Agora, Bucuresti, 2008, p.143-144)
\nDiferentierile culturale dintre genuri, introduse astfel prin educatie, adancesc diferentierea originara, naturala, dintre sexe. Universului individului \u00een formare este ,,genizat\u201c, saturat cu indici ai apartenentei la un gen sau la celalalt.<\/p>\n

Dupa cum remarca antropologul Mihai Coman, ,,riturile de initiere si casatorie sunt marcate de constructele culturale care impun anumite modele ale masculinitatii si feminitatii. Prin asemenea constructii simbolice, \u00een care masculinitatea si feminitatea apar polarizate (pe axele unor arhetipuri mitologice si roluri functionale care variaza de la o cultura la alta), sunt instituite, confirmate si asimilate idealurile sociale de gen si varsta\u201c (Mihai Coman, \u201eIntroducere \u00een antropologia culturala. Mitul si ritul\u201c, Editura Polirom, Iasi, 2008, p.151)
\nCelor doua sexe le corespund \u00een plan simbolic, atat \u00een textele literare, cat si \u00een practica ritualica, anumite obiecte: sexul masculin este simbolizat de toiag, iar cel feminin de colac, inel sau mar. Vom urmari distributia acestor obiecte simbolice \u00een ceremonialul nuntii taranesti, \u00een colindele pentru soti si \u00een basme.
\nToiagul de cununie este un ,,simbol viriloid purtat de mire \u00een timpul nuntii, confectionat dintr-un bat \u00eenfrumusetat cu crestaturi, naframa si batista, sinonim cu Bradul de nunta, Steagul de nunta, Batul \u00eenflorat. Dupa cununia religioasa si intrarea miresei \u00een casa socrilor, mirele rupe toiagul de cununie pe genunchi: jumatatea \u00eempodobita cu flori se pastreaza \u00een casa pentru prosperitatea si norocul noii familii; jumatatea fara flori este aruncata peste casa sau \u00een podul casei. Adesea, toiagul de cununie este petrecut, \u00een timpul nuntii, prin Colacul sau Papusa miresei\u201c, ca simbol al unirii sexuale a mirilor. (Ion Ghinoiu, op. cit., p. 311) Colacul nuptial, \u00eempletit si gaurit, numit si colac de goana sau de bucurie, de noroc, este simbol al fertilitatii si fecunditatii femeii. La nuntile moldovenesti, dupa ce vornicii mirilor faceau schimb de colaci, toiagul de nunta era introdus prin colacul miresei si ridicat de capete de cei doi vornici, astfel \u00eencat sa creeze o poarta pe sub care mirele trecea de trei ori, \u00eensotit de glumele nuntasilor. Apoi colacul era rupt si aruncat nuntasilor. \u00cen Muntenia, colacul era substituit de o prescura antropomorfa rupta de nasa deasupra capului miresei (Ghinoiu, op. cit.\u00a0 p. 85-86).
\nCuplul consacrat si acceptat social prin nunta este destinatarul colindelor special concepute pentru soti. Un motiv literar larg raspandit \u00een aceste texte este al celor doi meri \u00eenfloriti crescuti din tulpini separate, dar uniti la varf, simbol al fertilitatii, al belsugului, dar si al unirii celor doi soti cu trecut diferit, \u00eempartasind \u00eensa acelasi trai prezent si viitor. La umbra pomilor este un pat \u00een care dorm cei doi soti \u00eempreuna cu copiii, iar vantul scutura peste ei florile merilor, ca o ploaie blanda, mangaietoare, aducatoare de sanatate, belsug, buna \u00eentelegere.
\n\u00cen unele variante, schema de motive literare se \u00eembogateste prin prezentarea, \u00een secvente simetrice (masculina si feminina), a celor doi soti \u00een ipostaze specifice: la tulpina merilor \u00eenfloriti, barbatul executa un dans cu toiagul, simbolul masculinitatii sale- ,,Dantu cine-l trage?\/ Dumnealui chir Oprea,\/ Toiag rasuceste,\/ Sus de-l azvarleste,\/ \u00cen palma-l sprijineste\/ Si se fericeste.\u201c Este un dans de etalare, de afirmare plenara a statutului masculin. Secventa simetrica o are \u00een centru pe sotia gospodarului, care sta \u00eentr-un leagan \u00een varful merilor (dupa cum fata \u00eenca nemaritata din colinde sta \u00een leaganul asezat \u00eentre coarnele unui cerb), facand gesturi similare cu marul, simbol erotic, dar si de fertilitate: ,,Doamna dumnealui,\/ \u00cesi trage cate-un fir\/ \u00cesi rupe cate-un mar,\/ Sus de-l azvarleste,\/ \u00cen palma-l sprijineste\/ Si se fericeste.\u201c (Nicolae Densusianu, Vechi cantece si traditii populare romanesti. Texte poetice din raspunsurile la \u00abChestionarul istoric\u00bb\u201c (1893-1897), Editura Minerva, Bucuresti, 1975, p.33)
\nSimbolismul erotic al marului apare si \u00een basmul \u201eFat-Frumos si marul de aur\u201c. Pomul din gradina \u00eemparatului facea \u00een fiecare noapte cate un singur fruct de aur, care era furat. Mezinul reuseste sa prinda una din pasarile care pradau marul, ea transformandu-se \u00eentr-o frumoasa zana. \u00cendragostit, feciorul \u00eemparatului \u00eesi petrece noaptea aceea cu ea, sub mar. A doua zi, frumoasa se face nevazuta, suparata ca o sluga i-a taiat o suvita din par, \u00eensa ,,la plecare zana era grea\u201c. Dupa multe cautari si probe, el \u00eesi regaseste aleasa, \u00eempreuna cu ,,copilul cu care ramasese grea din noaptea cand a dormit cu Fat-Frumos sub marul acela ce facea \u00een fiecare noapte cate un mar de aur.\u201c (Bogdan Petriceicu Hasdeu, \u201eLiteratura populara. Basme populare romanesti\u201c, Editura Grai si Suflet-Cultura Nationala, Bucuresti, 2000, p. 53) Din tesatura de motive si simboluri ale basmului putem \u00eentelege ca fructul dragostei celor doi, copilul, este, metaforic, un fel de mar de aur. Asa cum pomul fermecat rodea \u00een fiecare noapte cate un singur fruct, la fel noaptea de dragoste dintre cele doua personaje, petrecuta sub mar (ne amintim de sotii din colind, care dorm sub merii \u00eenfloriti), are ca rezultat un rod unic, nepretuit. \u00cen plus, marul pare a fi un simbol al sexualitatii feminine, al erosului, al fertilitatii.
\n\u00cen basmul cu \u201eElena Cosanzeana si Ponleu\u201c regasim toiagul ca simbol falic. Eroul cere sa i se confectioneze un bat de fier atat de mare, \u00eencat este transportat cu carul tras de doi bivoli. Chiar \u00een timpul balului dat de \u00eemparat, el face o demonstratie a puterii sale iesite din comun, executand niste miscari care aduc aminte de dansul cu toiagul al gospodarului din colindul comentat mai sus: ,,s-a repezit luandu-l din car si l-a aruncat \u00een sus si cand a cazut jos, tot s-a \u00eengropat \u00een pamant, \u00eencat toata sfeta \u00eemparateasca s-a minunat de puterea lui\u201c (Hasdeu, op. cit., p. 86). Demonstratia de forta este hiperbolizata, pentru a sublinia caracterul exceptional al eroului. Pe parcursul basmului, acest bat de fier are un rol important, fiind arma cu care \u00eesi ucide adversarii (de fapt, adversarele \u2013 cele trei zane amazoane care o pazeau pe Cosanzeana), dar si obiectul cu care \u00eesi anunta prezenta \u00een palatul si dormitorul Cosanzenei, intimidandu-le pe slujitoare. Feminitatea, intimitatea zanei este simbolizata de un inel, care este recuperat de catre Ponleu de la un \u00eemparat pajuroi, ibovnicul ei. Cine poseda inelul se bucura de dragostea Cosanzenei.
\nAparatul simbolic construit pe dualitatea masculin (toiag, bat de fier)\/ feminin (colac, mar, inel) se adapteaza la viata rituala sau la specia literara \u00een care este \u00eencadrat, fiind resemantizat \u00een functie de context.
\nAstfel, am observat cum, pornind de la diferentierea biologica sexuala, cultura traditionala romana a amplificat aceste date originare prin construirea conceptului de gen (masculin\/feminin), cu roluri sociale si simboluri literare sau ceremoniale diferite.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Masculin si feminin \u00een cultura romana traditional\u00e3   A ramas celebra afirmatia Simonei de Beauvoir, conform careia ,,femeie nu te nasti, ci devii\u201c. Asadar, daca genul caruia \u00eei apartinem nu este 100%\u00a0 determinat biologic, \u00eenseamna ca o influenta covarsitoare o au mediul social, educatia, tabuurile, rolurile sociale pe care suntem \u00eempinsi de catre societate sa… Cite\u0219te mai mult »Fata e facuta pentru fus si baiatul pentru pusca<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[7201,7202,7200],"class_list":["post-10716","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-diviziunea-muncii","tag-femei-si-barbati","tag-societatea-traditionala"],"views":1581,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10716","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10716"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10716\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10716"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10716"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10716"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}