{"id":10697,"date":"2012-02-09T13:18:11","date_gmt":"2012-02-09T11:18:11","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=10697"},"modified":"2012-02-09T13:18:33","modified_gmt":"2012-02-09T11:18:33","slug":"impresii-la-venetia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/impresii-la-venetia\/","title":{"rendered":"Impresii la Venetia"},"content":{"rendered":"

Marian si Victoria Zidaru \u00een dialog cu Liliana Barborica<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Trebuie amintit ca anul acesta a avut loc cea de-a 54-a editie a Bienalei de la Venetia care s-a intitulat foarte inspirat \u201eIlluminations\u201c, al carei curator a fost istoricul si criticul de arta Bice Curiger. Ca de obicei, bienala atrage artisti renumiti din toata lumea si un numar impresionant de turisti. Este momentul \u00een care Venetia devine centrul lumii artistice, cu 83 de artisti care au expus la Giardini si Arsenale, dar si cu 89 de natiuni participante si cu \u00eenca 37 de evenimente colaterale.<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00cen acest context, Expozitia \u201eGlorii\u201c a artistilor Marian si Victoria Zidaru, al carei curator a fost istoricul si criticul de arta Erwin Kessler, organizata de Institutul Rom\u00e2n de Cultura si Cercetare Umanistica de la Venetia, la sediul Ateneo Veneto, a fost inclusa \u00een circuitul \u201eArt Night Venezia\u201c ca eveniment colateral. Despre acest eveniment si despre alte doua la fel de importante vorbim cu sculptorii Marian si Victoria Zidaru.<\/p>\n

Liliana Barborica: As vrea sa rememoram experienta venetiana si sa vorbim depre lucrarea voastra, despre cum s-a integrat ea \u00een circuitul bienalei, dar si despre impresiile voastre asupra Bienalei de Arta de anul acesta.<\/em><\/strong><\/p>\n

Marian Zidaru: <\/strong>Expozitia din mai-iunie care s-a numit \u201eGlorii\u201c a adus ocazia de a expune o lucrare de mari dimensiuni, \u201eViziunea lui Ezechil\u201c pe care n-am expus-o dec\u00e2t de doua ori, o data \u00een cadrul expozitiei personale \u201eFocul\u201c, la Muzeul National de Arta, a doua oara, \u00een 2004, c\u00e2nd a participat la Bienala de Arta din Balcani la Tessalonic. A fost ideea Institutului Cultural Rom\u00e2n de la Venetia, prin doamna directoare adjuncta Monica Joita si Domnul Mihai Stan, referent principal, care au tinut sa expunem piesa la Ateneo Veneto \u00een urma concursului din 2009 la care eu am luat locul doi. S-a \u00eencercat expunerea acestei lucrari \u00een trei locuri diferite si nu s-a reusit din diverse motive despre care as zice ca tin mai mult de ghinion… \u00cen final, s-a obtinut acest spatiu, din nou prin eforturile ICR, pentru care \u00eei suntem foarte recunoscatori. Tot ei au \u00eenchiriat un apartament pentru noi si am putut sa stam o luna, \u00een conditii minunate. La Ateneo Veneto \u00een Aula Magna nu se expune, se organizeaza doar concerte, lansari de carte si prelegeri, deci noi am fost o exceptie.\u00a0 Totul a \u00eenceput cu obositoarea calatorie cu trenul, apoi, odata ajunsi la Venetia, am urmat regula Venetiei, car\u00e2nd totul cu barca si apoi cu spatele. Dar am ajuns cu bine. Lucrarea a fost foarte bine primita, am avut aproape 2.000 de vizitatori pe zi. Publicul a fost, desigur, un public cunoscator si iubitor de arta, venit la bienala. Lucrarea coabita \u00een spatiul clasic al salii cu picturi ale lui Palma il Giovane, Leonardo Corona si Baldassarre D’Anna de la 1600, lucrari de la \u00eenceputurile barocului italian cu care aceasta sala este decorata. Noi am adaugat \u00eenca o aripa \u00een compozitie pentru ca piesa sa se integreze perfect \u00een cadru. C\u00e2t despre bienala de anul acesta, eu personal cred ca putem vorbi de o usoara tendinta de revenire la clasicism si manierism, dar si de o amprenta mistica a ei \u00eencep\u00e2nd cu ideea curatoarei Bice Curiger care a introdus lucrarile lui Tintoretto: \u201eUltima cina\u201c, \u201eFacerea lumii\u201c si \u201eCobor\u00e2rea de pe cruce\u201c, soc\u00e2nd prin noutate, prospetime si originalitate si demonstr\u00e2nd ca Tintoretto, ca pictor al luminii, va fi mereu un model, dar si un contemporan pentru artistii de azi. Mai sunt si alte exemple de lucrari \u00een care amprenta mistica e vizibila: Anis Kapour a participat cu lucrarea\u201cAscension\u201c expusa \u00een Basilica di San Giorgio. O instalatie care produce abur dirijat spre cupola bisericii ca un firicel de fum, simbolul spiritului. Apoi lucrarea lui Olek Kulik, o instalatie video dupa muzica lui Monteverdi, \u201eVespers of the Blessed Virgin\u201c. De asemenea, Ian Fabre expune la Santa Maria della Misericordia cinci piese mari din marmura de Carrara. Expozitia s-a numit \u201ePietas\u201c. Plec\u00e2nd de la lucrarea lui Michelangelo, se \u00eencearca o reinterpretare a acestuia, \u00een care artistul \u00eel \u00eentruchipeaza pe Cristos, iar Fecioara Maria, cu fata unui cadavru, este simbolul mortii. Alte patru piese sub forma unor creiere uriase socheaza prin maniera hiperrealista si detaliile micoscopice iar referirea la moarte si re\u00eenviere se face cu ajutorul insectelor, simbol al metamorfozei. Ca sa ajungi la lucrari trebuia sa traversezi un pod aurit. \u201ePost-vs-Proto-Renaissance\u201c, lucrarea Oksanei Mas, a reconstituit un fragment din \u201eAltarul Mielului Mistic\u201c de Jan Van Eyck. Av\u00e2nd, de asemenea, dimensiuni mari, a fost expusa la Catedrala gotica S. Bavone, curatori Oleksiy Rogotchenko si Achille Bonito Oliva. Toate acestea au fost lucrari care s-au situat, ca si lucrarea noastra, \u00een cadrul evenimentelor colaterale.<\/p>\n

L. B.: <\/strong>Spui undeva: \u201eAm \u00eencercat sa fac o simbioza \u00eentre obiectul \u00cenger \u2013 Fiinta, vazut de Iezechiel la r\u00e2ul Cherit si reprezentarea celor sapte Duhuri ale lui Dumnezeu. Apare aici tema orizontului concret, materializat, care delimiteaza spatiul sacru, interior, de cel profan, exterior\u201c. Cum ai ajuns la aceasta viziune a lui Ezekiel?<\/strong><\/em><\/p>\n

M.Z.: <\/strong>Am pornit de la viziunea biblica, dar si de la o revelatie pe care am trait-o cu ani \u00een urma la Venetia. Acest sentiment este rezumat si \u00een pliantul tiparit cu ocazia expozitiei: \u201eUn cerc larg cu sapte aripi si sapte roti. Semn sintetic si vibratie statica, sculptura indica gratia ascendenta si \u00eenfricosarea descendenta a vedeniei prorocului. Am \u00eenceput lucrarea \u00een 1998 si am pus \u00een ea diverse materiale organice: lemn, p\u00e2nza, fagure. E o viziune si o ofranda totodata, venita pentru a marca un anume moment din iunie 1984 c\u00e2nd, \u00een Piata San Marco, o lumina puternica m-a izbit si am trait o coplesitoare emotie, care m-a obligat sa \u00eenchid ochii. O voce interioara mi-a spus atunci: \u00eentoarce-te la tine si ce vezi aici sa faci acolo. Dar eu nu am vazut nimic. De atunci \u00eencoace tot \u00eencerc, sprijinit pe sculptura, sa reconstitui emotia pe care am trait-o \u00een acel moment\u201c. Din descrierea biblica am retinut rotile de mari dimensiuni si aripile de mari dimensiuni. La aceasta viziune am adaugat Gloriile care sunt pictate de obicei \u00een biserici. Astfel, am creat un obiect sub forma unui cerc cu diametrul de 12 metri. Aripile cu lungimea de doi metri si jumatate sunt asezate pe acest cerc si culiseaza \u00een diverse pozitii, pot fi asezate \u00een functie de spatiul disponibil. Obiectul textil realizat de Victoria reprezinta o p\u00e2nza de casa brodata cu imnuri bizantine, asezata pe jos, simboliz\u00e2nd o carare pe suprafata sculpturii. Ne-am situat \u00eentr-o zona foarte buna, o zona relativ centrala, Campo San Fantin, aproape de Piata San Marco. Am avut vizitatori din toate colturile lumii, chiar si din Nepal, cu care am legat prietenii si care au apreciat foarte mult lucrarea noastra. Un preot italian care a vizitat expozitia a exclamat cu bucurie de cum a intrat: \u201eCarro di Dio!\u201c. Pentru prima data ne-am dat seama ca aceasta este denumirea lucrarii \u00een italiana. Si cronicile au fost elogioase. Am fost mentionati de Laura Traversi si Tiziana Agostini, critici de arta care fac o trecere \u00een revista a evenimentelor colaterale bienalei \u00een \u201eArt Night Venezia\u201c. De asemenea, suntem prezenti \u00een revista \u201eQuotidiano Arte.it\u201c cu un articol de Davide Carbone dedicat expozitiei noastre, dar si fenomenului artistic cunoscut drept neo-ortodoxism pe care arta noastra \u00eel ilustreaza.<\/p>\n

L.B.: Imediat ce v-ati \u00eentors ati avut ocazia sa expuneti la Galeria Factor 92. Pe 29 noiembrie a avut loc vernisajul expozitiei voastre \u201eGlorii la Venetia\u201c al carei curator este din nou Erwin Kessler. Si tot acum are loc, cu ocazia vernisajului, o dezbatere pe tema insertiei artei religioase \u00een societatea actuala, av\u00e2nd ca invitati pe: Ruxandra Demetrscu, Rector la Universitatea Nationala de Arta, Sandra Pralong, Presedinte Fundatia SynergEtica, Mihail Neamtu, Fondator Noua Republica si Bogdan Vladuta, artist vizual. Daca la Venetia nu am putut participa la vernisajul vostru, aici, la Bucuresti, am fost prezenta si am putut gusta cu bucurie atmosfera venetiana existenta \u00een lucrarile voastre. Sa vorbim acum despre atmosfera venetiana din aceste lucrari.<\/em><\/strong><\/p>\n

M.Z.:<\/strong> \u201eGlorii la Venetia\u201c este concluzia sau ecoul expozitiei venetiene. Venetia este o lume a extremelor, un loc plin de taine Si de mister. Atmosfera venetiana te copleseste, n-o poti \u00eentelege dec\u00e2t daca stai mai mult si ai timp sa vizitezi bisericile si palatele, sa te ratacesti pe stradutele sau pe canalele ei. Ea traieste prin aceasta dimensiune spirituala. De exemplu, Palatul Fortunai de care ne-am \u00eendragostit, este un amestec de rafinament si mistic, o revelatie si o chintesenta a Venetiei. Cred ca Venetia este patria artistilor, acolo ne-am simtit acasa, este o pretioasa mostenire europeana pe care o primeste fiecare dintre noi. Gloriile sunt prezente \u00een expozitie prin doua picturi \u00een ulei si un desen \u00een tempera si creion. Gondola, care este simbolul Venetiei si \u00een acelasi timp al apei, este o felie de pepene, lunga de patru metri, din lemn. Am vrut sa accentuez trimiterea la picturile kitsck cu felia de pepene, dar am \u00eencercat sa rezolv astfel si forma de gondola cu felul specific \u00een care e ancorata cu un pietroi si el de provenienta venetiana. Tema trecerii apare \u00een cele patru fotografii din ciclul \u201eOrizont\u201c. Orizontul este o tema mai veche a noastra. Am abordat-o prima data \u00een 1992. Obiectivul meu era sa realizez concret o linie de orizont care sa limiteze permanent zone de contrast fizice si spirituale: cer-pam\u00e2nt, fericire-suferinta, viata-moarte etc. Tema este reluata \u00een expozitie prin alte trei picturi ce reprezinta canalele venetiene. Podurile, trecerea pe sub ele reprezinta alunecarea \u00een alta lume, iar traversarea podurilor trimite la aceeasi tema a intrarii dintr-o lume \u00een alta, dintr-un spatiu \u00een altul. Plimbarile prin Venetia te transpun \u00een aceasta atmosfera, te conduc catre \u201eacel dincolo ocult\u201c de care vorbeste Eliade. Am plimbat orizonturile cu noi peste tot, chiar si la Cimitirul San Michele, un altfel de cimitir, vesel, plin de flori. Aici am facut multe fotografii cu Orizontul care, de asemenea, desparte doua lumi: cea a mortilor si a viilor.\u00a0 Am numit-o \u201eGlorii la Venetia\u201c pentru ca am simtit prezenta lui Dumnezeu \u00een Venetia, un oras mistic, sf\u00e2nt, un oras \u00een care la cobor\u00e2rea din tren ar trebui sa te descalti. \u201eCarro di Dio\u201c era foarte prezent deasupra Venetiei.<\/p>\n

L. B.: <\/strong>Am lasat la sf\u00e2rsit un alt eveniment important care a coincis cu vernisajul: lansarea volumului trilingv (germana, rom\u00e2na, engleza) Marian si Victoria Zidaru, aparut \u00een octombrie 2011. Este un volum exceptional realizat de catre Editura germana Klartext, o monografie de 254 de pagini, cu un layout si o calitate a imaginii impresionante. Cred ca sunteti extrem de fericiti ca dupa o munca de aproape un an s-a nascut aceasta carte.<\/strong><\/em><\/p>\n

Victoria Zidaru: <\/strong>A fost munca mea personala de recuperare a trecutului, dar si o munca de echipa, fiindca am lucrat si corespondat cu editorii Gunther Strunck si Doina Talmann si cu istoricii si criticii de arta Ruth Fabritius, Christoph Kiwelitz, Magda C\u00e2rneci si Erwin Kessler. Suntem foarte recunoscatori editurii pentru forma deosebita \u00een care s-a publicat volumul, dar trebuie sa mentionez ca si textele sunt de referinta, av\u00e2nd \u00een vedere ca vorbim de nume importante de istorici si critici de arta at\u00e2t germani c\u00e2t si rom\u00e2ni. Volumul se deschide cu expozitia de la Bucuresti din 1984, care s-a numit \u201eCraciun \u00eens\u00e2ngerat\u201c de la Muzeul Satului, apoi, desigur, traverseaza momentele importante din activitatea noastra artistica, fiind structurat pe proiecte si expozitii personale si ajung\u00e2nd la momentul prezent, proiectul \u201eGlorii\u201c de la Venetia, cu care catalogul se \u00eencheie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Marian si Victoria Zidaru \u00een dialog cu Liliana Barborica     Trebuie amintit ca anul acesta a avut loc cea de-a 54-a editie a Bienalei de la Venetia care s-a intitulat foarte inspirat \u201eIlluminations\u201c, al carei curator a fost istoricul si criticul de arta Bice Curiger. Ca de obicei, bienala atrage artisti renumiti din toata… Cite\u0219te mai mult »Impresii la Venetia<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[7196,7195,7194,7193],"class_list":["post-10697","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-art-night-venezia","tag-expozitia-glorii","tag-marian-zidaru","tag-victoria-zidaru"],"views":1558,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10697","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10697"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10697\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10697"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10697"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10697"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}