{"id":10692,"date":"2012-02-09T13:10:04","date_gmt":"2012-02-09T11:10:04","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=10692"},"modified":"2012-02-09T13:10:29","modified_gmt":"2012-02-09T11:10:29","slug":"week-end-cu-debuturi-chiliene","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/week-end-cu-debuturi-chiliene\/","title":{"rendered":"Week-end cu debuturi chiliene"},"content":{"rendered":"

Soarecele de cinemateca<\/strong>
\nIntre 27-29 ianuarie, la Cinema Union din Bucuresti, Ambasada Chile si Institutul Cervantes au organizat, cu sprijinul Ministerului Culturii din Chile si al Arhivei Nationale de Filme a Rom\u00e2niei (ANF), evenimentul \u201eOpera Prima: Week-end de film chilian\u201c.<\/strong><\/em>
\nProgramul a inclus cinci lungmetraje de debut, semnate de regizori chilieni care, in ultimii 15 ani, au contribuit la marele succes, national si international, al uneia dintre cele mai importante cinematografii nationale din America Latina. Seara inaugurala a evenimentului de la Union a fost dedicata unui debut absolut uluitor \u2013 \u201eFuga\u201c (coproductie Chile-Argentina, 2006) de Pablo Larra\u00edn. In deschidere, au vorbit, despre acest film si despre intregul program Gustavo Gonz\u00e1lez (consul al Amabasadei Chile), Juan Carlos Vidal Garc\u00eda (directorul Institutului Cervantes din Bucuresti) si Marin Mitru (redactor ANF).
\n\u201eFuga\u201c alterneaza excelent doua planuri temporale, diferentiate inclusiv prin stilul de filmare (in flashbackurile din trecut, miscarile camerei respecta regulile cinematografului clasic, in timp ce, in prezentul actiunii, aparatul de filmat devine mult mai dinamic si mai apropiat de personaje). Eliseo Montalb\u00e1n (Benjam\u00edn Vicu\u00f1a) a compus, inspirat de uciderea surorii sale (a carei unda de soc i-a decis destinul), \u201eRapsodia macabra\u201c \u2013 o piesa care, interpretata intr-un concert unic, a generat o noua tragedie. In prezent, Ricardo Coppa (Gast\u00f3n Pauls), un muzician fara talent si scrupule, gaseste un fragment din compozitia distrusa si, sub pretextul unei \u201elucrari de cercetare\u201c (dar vis\u00e2nd, de fapt, la un succes nemeritat), porneste in cautarea rapsodiei blestemate a lui Montalb\u00e1n. Cei doi protagonisti (ca si Claudio, colegul din clinica psihiatrica al lui Eliseo, interpretat de Alfredo Castro, actorul-fetis al lui Pablo Larra\u00edn) ajung sa descopere c\u00e2t de \u201ezadarnica e arta fugii\u201c (pentru a-l cita pe Dumitru Tepeneag). Unul dintre cele mai costisitoare filme produse in Chile, \u201eFuga\u201c este o reusita incontestabila, greu de uitat, semnata de unul dintre marii regizori ai noii generatii din aceasta tara.
\nLa inceput de an, Mat\u00edas Bize este prezent pe marile ecrane din Rom\u00e2nia cu superbul \u201eViata pestilor\u201c (\u201eLa Vida de los Peces\u201c, Chile-Franta, 2010). In cadrul \u201eWeek-end-ului de film chilian\u201c, am putut vedea primul sau lungmetraj (care, de fapt, nu depaseste cu mult o ora), \u201eS\u00e1bado\u201c, subintitulat \u201eun film in timp real\u201c. Desi am putut observa o taietura de montaj in acest film, \u201eS\u00e1bado\u201c este un experiment notabil, pornind de la o idee simpla, dar ofertanta. Cu putin timp inainte de nunta, Blanca (Blanca Lewin, actrita favorita a lui Mat\u00edas Bize, interpreta principala si in \u201eViata pestilor\u201c) afla ca viitorul ei sot o insala, chiar din gura amantei acestuia, ramasa gravida. Blanca pleaca sa se razbune, insotita de un cameraman (cineast aspirant), care ii filmeaza \u201ein timp real\u201c \u2013 si participativ \u2013 calatoria prin oras. Cu un buget mult mai mic, dar cu ambitii la fel de mari ca si \u201eFuga\u201c, \u201eS\u00e1bado\u201c impresioneaza prin excelentul simt al observatiei cu care autorul sau surprinde psihologia personajelor si relatiile dintre ele intr-o situatie-limita. Jocul autentic si nuantat al actorilor, care isi pastreaza pe ecran propriile prenume, sta marturie pentru remarcabilul control regizoral al lui Mat\u00edas Bize, un cineast chilian care, sunt convins, se va impune printre numele mari are filmului sud-american.
\n\u201eHistorias del F\u00fatbol\u201c (1997) de Andr\u00e9s Wood (Montt) si \u201eRadio Coraz\u00f3n\u201c (2007) de Roberto Artiagoit\u00eda sunt doua productii comerciale (comedii cu ocazionale accente dramatice) care s-au bucurat de mare succes la publicul local (in plus, primul titlu, deseori inclus in clasamentul celor mai bune filme chiliene, a fost selectionat si premiat de festivaluri majore, precum cele spaniole de la San Sebasti\u00e1n si Huelva). Ceea ce le mai uneste este structura: ambele includ trei povesti, fara alta legatura intre ele dec\u00e2t tema comuna (fotbalul si, respectiv, amorul).
\nAndr\u00e9s Wood a urmat studii cinematografice la New York, apoi a revenit in tara natala, unde a debutat in lungmetraj cu acest \u201eHistorias del F\u00fatbol\u201c, care portretizeaza o tara (inca) saraca, dar fatalmente indragostita de \u201esportul-rege\u201c. Un fotbalist, golgheter al unei echipe de cartier din capitala Santiago (dar prea v\u00e2rstnic pentru a mai avea mari sanse de a deveni jucator profesionist), este mituit si amagit cu promisiunea unei ascensiuni t\u00e2rzii, pentru a \u201etr\u00e2nti\u201c un meci crucial; acesta este singurul capitol din film in care regizorul se joaca cu cronologia evenimentelor. In desertica regiune Calama, un baiat sarman, dar cu vise mari, se vede nevoit sa renunte la cea mai pretioasa posesiune, pentru a acoperi banii pierduti in timpul unei lungi partide de strada. Un t\u00e2nar din capitala este blocat pe insula Chilo\u00e9, unde gaseste un singur televizor, chiar in ziua in care echipa nationala joaca un meci de importanta capitala la Cupa Mondiala; insa nu datorita fotbalului va ajunge el sa-si aminteasca mereu de acea zi…
\nSub pseudonimul \u201eEl Rumpy\u201c, Roberto Artiagoit\u00eda prezinta zilnic, inca din 1996, cel mai popular program radiofonic chilian, \u201eEl Chacotero Sentimental\u201c (titlul, traductibil prin \u201eBascaliosul sentimental\u201c, a ajuns un termen argotic pentru organul genital masculin). In 1999, s-a lansat, in regia lui Cristi\u00e1n Galaz, filmul omonim, un veritabil blockbuster, inspirat de trei povesti ale ascultatorilor lui \u201eEl Rumpy\u201c (interpret in film). Opt ani mai t\u00e2rziu, Roberto Artiagoit\u00eda a revenit cu un sequel (acest \u201eRadio Coraz\u00f3n\u201c), in care, pe l\u00e2nga ipostazele de actor (in propriul rol) si coscenarist, si-a asumat si regia, dar in care a pastrat formula brevetata de primul film. O liceana isi santajeaza tatal (care a calcat str\u00e2mb cu o colega de la spital) pentru a-si pierde virginitatea, in ziua majoratului, chiar cu el. O mama, al carei fiu isi neglijeaza iubita, simte o atractie irezistibila fata de viitoarea ei nora, in timp ce data nuntii se apropie. O t\u00e2nara si frumoasa bona, indragostita in tacere de stap\u00e2nul casei, ezita sa respecte bizara dorinta a sotiei acestuia, bolnava in stadiu terminal. Chiar daca nu a atins succesul filmului anterior, \u201eRadio Coraz\u00f3n\u201c este, datorita insolitului \u201epovestilor adevarate\u201c (dintre care doar cea mediana chiar capata note grave), o productie agreabila pentru un public nepretentios.
\nAm pastrat pentru final singurul film pe care l-am revazut cu ocazia evenimentului de la Union, deoarece mai fusese proiectat in Rom\u00e2nia, in competitia TIFF-ului clujean (unde a si c\u00e2stigat Trofeul \u201eTransilvania\u201c). In urma cu aproape cinci ani, scriam, in aceasta revista, ca \u201eLa Sagrada Familia\u201c (lansat in 2006, dar produs in 2004), lungmetrajul de debut al lui Sebasti\u00e1n Lelio (Campos), este \u201eo dovada ca poti face un film \u00abde arta\u00bb mediocru, dar indeajuns de imprevizibil, saracacios si socant pentru a-i epata pe snobii \u00abfestivalieri\u00bb si a trai de pe urma lui c\u00e2tiva ani\u201c. Intre timp, am vazut, tot la TIFF, si al doilea lungmetraj al regizorului, \u201eIn ziua de Craciun\u201c (\u201eNavidad\u201c, Chile-Franta, 2009), si m-am convins ca Sebasti\u00e1n Lelio este un cineast inzestrat, capabil sa emotioneze cu un film personal si profund. Din pacate, desi mi-ar fi placut sa vad cu alti ochi \u201eLa Sagrada Familia\u201c (care are destui fani rom\u00e2ni), nu mi-am schimbat opinia in privinta acestui film. Este un produs cinematografic artificial (\u201ecu reteta\u201c) si chiar tezist (prin decizia finala a protagonistului), a carui originalitate se reduce cel mult la maniera de filmare (obositoare pentru spectatori). Si totusi, astept cu nerabdare noul film al lui Sebasti\u00e1n Lelio…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Soarecele de cinemateca Intre 27-29 ianuarie, la Cinema Union din Bucuresti, Ambasada Chile si Institutul Cervantes au organizat, cu sprijinul Ministerului Culturii din Chile si al Arhivei Nationale de Filme a Rom\u00e2niei (ANF), evenimentul \u201eOpera Prima: Week-end de film chilian\u201c. Programul a inclus cinci lungmetraje de debut, semnate de regizori chilieni care, in ultimii 15… Cite\u0219te mai mult »Week-end cu debuturi chiliene<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[7191,83,7192],"class_list":["post-10692","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-cineva","tag-film","tag-film-chile"],"views":1353,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10692","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10692"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10692\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10692"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10692"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10692"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}