{"id":10663,"date":"2012-02-09T12:18:25","date_gmt":"2012-02-09T10:18:25","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=10663"},"modified":"2012-02-09T12:21:02","modified_gmt":"2012-02-09T10:21:02","slug":"note-pe-marginea-postcomunismului-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/note-pe-marginea-postcomunismului-ii\/","title":{"rendered":"Note pe marginea postcomunismului (II)"},"content":{"rendered":"

\u201eAn diesem, woran dem Geiste gen\u00fcgt, ist die Gr\u00f6sse seines Verlustes zu ermessen.\u201c s\u201eprin ce multumeste astazi spiritul trebuie masurata \u00eentinderea a ceea ce el a pierdut\u201ct<\/strong><\/em>
\n\u201eDie Philosophie aber muss sich h\u00fcten, erbaulich sein zu wollen\u201c s\u201eFilosofia \u00eensa trebuie sa se fereasca de a voi sa fie edificatoare\u201ct<\/strong><\/em>
\nHegel, \u201ePrefata\u201c la \u201eFenomenologia spiritului\u201c (trad. Virgil Bogdan)<\/strong><\/p>\n

Odata ce am stabilit ca nihilismul este esenta lumii noastre moderne, a Estului, dar si a Vestului, sa revenim la tema colocviului nostru \u2013 discursul asupra postcomunismului. Dupa 1989-1991, marea majoritate a universitarilor din tarile dezvoltate si eu \u00eensumi ne-am repezit asupra vocabulei \u201epost-comunism\u201c, folosind-o p\u00e2na la abuz, de cele mai multe ori fara a \u00eencerca macar o deconstruire a fundamentelor sale (au existat si exceptii desigur \u2013 \u00eentre care se numara si c\u00e2teva nume prezente la acest colocviu). \u00cen rest, foarte putini cercetatori au cautat sa discearna cu adevarat formele si modalitatile de continuitate si discontinuitate implicate de acest concept. Cei mai multi repeta p\u00e2na la satietate placa nesarata a unor politologii si ideologii politice servite de lachei cu spinarea croita pe temenea. \u00cen ce ma priveste, nu ma stiu stipendiat de cutare fundatii ce pretind ca apara democratia sau societatea deschisa; nu sunt nici poet, nici profet si, precum bufnita Atenei care-si ia zborul la venirea zorilor, \u00eemi place sa g\u00e2ndesc si sa interpretez post factum. Am evitat \u00eensa a ma face de r\u00e2s \u00een fata studentilor cu prooroceli ce legau caderea regimului comunist de apocalipsa unui razboi atomic planetar: Dulce bellum inexpertis, scria \u00een vremea lui Erasm1. Se pare totusi ca orice s-ar afirma \u00een contra acestui profetism specific stirilor de scandal ram\u00e2ne fara ecou \u00een doxa momentului, \u00een discursurile universitare \u2013 de-a dreptul fantasmagorice, unele \u2013 fiindca, dupa cum se stie, prostia nu ucide; ca atare histrioni sinistri ca BHL sau ca Andr\u00e9 Gluksmann si-au putut debita nest\u00e2njeniti neghiobiile, produse ale unei vanitati fara limita, ocrotite si rasp\u00e2ndite de o presa tinuta sub calc\u00e2i.
\nCe vedem \u00eensa \u00een aceasta lume dupa disparitia \u2013 prin implozie, mai degraba, dec\u00e2t prin explozie \u2013 formelor politice ale acelui socialism real autointitulat comunism, care, pare-mi-se, semana mai bine cu regimul economic al unui capitalism de stat mai mult sau mai putin redistributiv, condus de o politica merg\u00e2nd de la dictatura totalitara cea mai ferma p\u00e2na la social-democratia de tip autoritar? Dupa implozia sistemului, zic, ce spectacol ne-a rezervat istoria? De buna seama, am asistat la extinderea triumfala a formei-substanta Capital, care, \u00een anii 1990, asezonata cu un strop de parlamentarism reprezentativ (cel mai adesea unul de opereta) era clamata drept stadiul istoric indepasabil al devenirii politico-sociale mondiale \u2013 finalmente eliberata (sic!) de totalitarism. Iata, chipurile, sf\u00e2rsitul istoriei! Profetia lui Marx s-ar fi adeverit dara, chiar \u00een momentul \u00een care socialismul real \u00eesi lua talpasita! C\u00e2tiva ani mai t\u00e2rziu, dupa septembrie 2008, criza economica generalizata avea sa domoleasca grav acest entuziasm prematur2.
\nSigur ca, \u00een c\u00e2teva luni, de la zona consumului privat la furtul legalizat al infrastructurilor enorme lasate de fostul regim, companiile occidentale au invadat piata, oblig\u00e2nd la distrugerea (cu complicitatea vechilor-noilor elite politico-economice) unor industrii \u00eenca rentabile. Efectul a fost imediat: o cadere demografica masiva, o lenta, dar inexorabila crestere a somajului si a emigrarii3. Ce se schimbase, oare, \u00een chip fundamental? Ierarhia societatii nu se mai stabilea prin raportare la Partidul comunist si la diversele sale institutii, ci \u00een functie de resursele financiare ale fiecaruia si de retelele favorabile furtului din avutul public. \u00centre business-ul gras, orchestrat \u00een mare parte de fostele-noile elite ale partidului comunist si de politia sa politica si cresterea exponentiala a presse people, aveam cele mai grosolane caricaturi ale Occidentului, ca si cum Soros, Warren Buffet sau Ben Bernanke ar fi pus \u00een practica aici bancurile porno-mondene de la \u201eGala\u201c, \u201eVoici\u201c sau din presa lui Springer. \u00cen schimb, alienarea populatiei ram\u00e2nea pe pozitii, ferma, si chiar mai intensa, dat fiind ca saracia majoritatii resimtea cu at\u00e2t mai acut lipsurile. Instrumentele de propaganda pentru controlul maselor scoteau la \u00eenaintare nu numai scheme, dar si persoane noi \u2013 numerosi intelectuali cu un succes obtinut prea repede pentru a fi cinstit, bunaoara -, dupa cum si metoda intensificarii publicitatii pentru marfuri si servicii si transformarea dezbaterii politice \u00een scena de Grand-Guignol.
\nTrebuie recunoscut totusi ca, daca efectele economice sunt de speriat, aparentele sunt mai soft dec\u00e2t sub regimurile precedente! \u00cen doar c\u00e2teva luni, cei mai multi dintre universitari, jurnalisti, cercetatori si \u00eentreaga lumpen-intelligentsia serveau deja studentilor, ascultatorilor si telespectatorilor zeama searbada a sf\u00e2rsitului istoriei. O versiune triviala de hegelianism, \u00een care capitalismul cel mai liberal era proclamat de Rank Corporation drept \u00eemplinire a Spiritului lumii si sf\u00e2rsit al Istoriei, stadiu suprem al democratiei, pe care Fukuyama \u2013 cu aerul de negustor sadea \u2013 era \u00eensarcinat s-o v\u00e2nda cu orice pret. Ba s-au gasit chiar, at\u00e2t \u00een Vest, c\u00e2t si \u00een Est, distinsi universitari si conducatori de seminare doctorale gata sa organizeze dezbateri savante pe seama unei astfel de ineptii.
\nPrabusirea vechilor regimuri a redesteptat, \u00een acelasi timp, refrene mai vechi: s-a dat liber la redescoperirea valorilor crestine, amestecate de-acum cu libertatile bizbnisului si manipulate chiar \u00eentru blagoslovirea celor mai desantate escrocherii4. S-a dat liber, apoi, la reactivarea valorilor nationaliste cu iz rasist si fascist, scoase de la naftalina din cuferele scorojite \u00een care zacusera \u2013 adormite, dar cu agresivitatea criminala interbelica intacta \u00een potenta. Naivii care le crezusera \u00eengropate \u00een c\u00e2mpul analitic al istoriei au facut-o pe barba lor. Sigur, istoria nu se repeta. Niciun Mussolini, Hitler, Sz\u00e1lazi sau Quisling la orizont, iar urmasii lor par mai degraba niste mascarici cu gesturi de automate dec\u00e2t demagogi cu verb redutabil, capabili sa creasca entuziasmul maselor si instinctul lor ucigas. Caci mulgatorii de fonduri de la UE \u00eempiedica orice deriva fascizanta \u00een stil vechi, singura dictatura admisa si promovata acum fiind cea a marfii, deci a banului. Raspicat spus: nu ma \u00eencearca sc\u00e2ncete nostalgice, caci daca \u201efilosofia nu trebuie sa fie edificatoare\u201c, nici consolatoare nu trebuie sa fie c\u00e2nd vine vorba de necazurile acestei lumi \u2013 o lume a \u201emarilor cimitire de sub luna\u201c (Bernanos). Realitatea e \u00eensa aici, sub ochii nostri, si trebuie privita fara false mirari. \u00centr-adevar, regimurile zise comuniste au fost cele care au generat acest capitalism salbatic fin de si\u00e8cle, acest capitalism fara credinta si fara lege, incapabil sa respecte macar regulile adoptate de nou-alesele parlamente, \u00eentr-at\u00e2t arat\u00e2ndu-se slugile sale, elitele compradores produse de regimul socialist precedent, de ahtiate dupa bani si obiecte, cu o cupiditate cinica demna de un Nucingen. Acesti maestri ai acumularii primitive n-au fost crutati de esenta modernitatii, confirmata zi de zi de ei, \u00een praxis. Sigur, ideologii de serviciu (politologi, jurnalisti, sociologi, chiar unii antropologi etc.) si naivii altfel destul de numerosi printre specialistii universitari remunerati pentru interpretarea acestei lumi ex-comuniste nu si-au pus niciodata \u00eentrebarea banala: de ce saptezeci de ani de socialism dur, uneori foarte dur, \u00een URSS, si \u00een jur de patruzeci de ani, daca vorbim de tarile satelite, au avut, la urma urmelor (si a socotelilor) at\u00e2t de putina influenta asupra comportamentelor economice si sociale ale oamenilor din era post? De ce \u00een dezbaterile despre popoarele post au ramas at\u00e2t de putine resturi din flacara luptei initiale pentru o societate mai dreapta? Raspunsurile, dinspre dreapta sau dinspre st\u00e2nga, le stiu si eu, dupa cum le stiti si dumneavoastra \u2013 si nu de azi de ieri. Pe de o parte, mi se va spune:<\/p>\n

\u2013 Dar, domnule Karnoouh, Gulagul! Totul vine de la Gulag, care a distrus nu at\u00e2t referentii capitalismului, c\u00e2t sperantele puse \u00eentr-un socialism clam\u00e2nd venirea unei lumi mai bune, mai putin crude, mai putin barbare, \u00een c\u00e2mpul paradigmei socialism sau barbarie.
\nNostalgicii, la r\u00e2ndul lor, vor spune:
\n\u2013 Singura greseala a fost tradarea elitelor politice si intelectuale \u00een timpul Perestroikai, v\u00e2ndute Occidentului pe un blid de linte. Comunistii europeni, estici si vestici laolalta, au dat chix…<\/p>\n

Da… si atunci?… so what? E clar ca lumina zilei. Nu-i nevoie sa tocesti bancile scolii ca sa pricepi. Dar de ce au esuat comunistii? Conform dreptei mereu diabolizante, fiindca au pus \u00een opera o politica \u00eempotriva naturii umane, antiumanista. Dar este acesta un argument valid? Caci atunci ce este natura umana si ce este \u00eempotriva naturii umane? Vast program de reconstuctie metafizica! O spun din nou, chiar daca e la mintea cocosului: crimele \u00een masa ale regimurilor totalitare au fost \u00eenfaptuite de oameni, nici mai mult nici mai putin dec\u00e2t de oameni \u201eprea umani\u201c. Dar, pe de alta parte, c\u00e2t umanism e \u00een economie si \u00een politica \u2013 atunci c\u00e2nd sunt puse \u00een discutie suveranitatea si puterile statului? Caci umanismul este \u00een raport cu esenta modernitatii \u2013 deci cu nihilismul \u2013 ceea ce este vaicareala fata cu esenta razboiului: vorba goale, buna de alinat constiintele lacrimoase culcusite \u00eendaratul bunelor intentii \u00een seminare universitare, conversatii \u00een familie sau \u00een palavrageala de bistrou. S-a \u00eent\u00e2mplat \u00eensa vreodata ca asa-numita \u201elume libera\u201c sa verse vreo lacrima pentru victimele razboaielor sale coloniale, neocoloniale sau ale interventiilor sale imperiale? Sau trebuie sa le dam, si de aceasta data, dreptate trotkistilor pe tema revolutiei tradate! Da, a fost tradata, macar \u00een parte, dar, ca raspuns de fond, e o afirmatie mai mult dec\u00e2t nesatisfacatoare. Si Revolutia Franceza a fost tradata, si totusi a supravietuit fara probleme \u00een liniile sale esentiale p\u00e2na spre mijlocul secolului al XX-lea! O alta voce spune ca URSS-ul s-a prabusit fiind constr\u00e2ns de capitalism sa cheltuie sume din ce \u00een ce mai mari pentru a se dota cu armament tot mai sofistifcat (avioane supersonice, rachete intercontinentale cu focoase nucleare multiple, \u201erazboiul stelelor\u201c). \u00cen parte, e purul adevar; dar China consacra azi sume \u00eenca mai importante pentru armament si cercetare spatiala si nu numai ca si-a conservat puterea economica, dar o sporeste odata cu puterea politica. Totusi, \u00een lumina exemplului chinez, se poate deduce un fapt ce ne-ar putea fi de folos: anume ca acest comunism chinezesc, pretinz\u00e2ndu-se comunism, si-a schimbat, \u00een fapt, regimul economic \u2013 China devenind laboratorul de experiente al unui veritabil sistem mixt \u00een care capitalismul privat stap\u00e2neste domenii foarte importante ale activitatii autonome, gener\u00e2nd la niveluri rareori atinse, cu exceptia Statelor Unite la \u00eenceputul secolului al XX-lea, o crestere economica si urbana faraonica si un consum de lux devenit scop principal al elitelor, \u00een vreme ce afluenta produselor cu pret scazut (carora le corespunde si pretuirea scazuta a m\u00e2inii de lucru) a napadit tot mapamondul, din Occident p\u00e2na \u00een pricajitul satuc african… Trebuie constatat \u00eensa ca China \u201ecomunista-ex-comunista-mereu-comunista\u201c se conformeaza, fireste \u00een stilul sau, dominatiei mondiale a formei-capital, cu at\u00e2t mai mult acum, \u00een vremuri de mondializare absoluta; si nu numai ca i se conformeaza, dar contribuie intens la radicalizarea acesteia. China a devenit agentul principal al infinizarii fantasmatice a producerii mondiale.<\/p>\n

Dar sa mergem mai departe. Ce putem descifra din epoca de dupa caderea comunismului dincolo de discursurile politicii-spectacol despre miscarea intelectualilor polonezi disidenti, care, de sub pulpana Solidarnosc, n-au ezitat, multi dintre ei, sa-si umple buzunarele cu gologani occidentali? La ce bun sa reluam predicile procapitaliste ale lui Havel, tinut o vreme la distanta, \u00eentr-o \u00eenchisoare destul de confortabila (nici pe departe comparabila cu cele staliniste sau de la Guantanamo!) ori bla-bla-ul SzDSz-ului maghiar (partid al democratilor liberi), format din fosti disidenti provenisi din elita tinerilor comunisti, disidenti alintati ai anilor 1980, supusi unei supravegheri mai degraba politicoase a autoritatilor k\u00e1dariste (\u201ep\u00e2na la urma sunt copiii nostri\u201c, spuneau batr\u00e2nii aparatcici!). Ori istoriile obosite ale dlui Plesu, pseudo-disident rom\u00e2n, beneficiar al unor burse de studiu \u00een Republica Federala Germania la \u00eenceputul anilor 1980 si al carui \u201eexil\u201c la Tescani (\u00een sudul Moldovei), \u00een 1989, facea parte dintr-o \u00eenscenare a Securitatii care pregatea lovitura de stat din decembrie, acelasi an5… \u00cen mod clar, nu acest tip de discurs adormitor ajuta la \u00eentelegerea capitalismului salbatic post \u2013 de tipul celui din Statele Unite de dupa Razboiul de Secesiune, perfect ilustrat \u00een recentul \u201eThere Will Be Blood\u201c. O violenta barbara a capitalismului renasc\u00e2nd fusese deja foarte subtil observata \u00een Rusia, \u00een epoca NEP sNoua Politica Economica a lui Lenin, din 1921, n. trad.t, de catre scriitorul si jurnalistul Joseph Roth6.
\nDupa 1990, fiecare zi de post-comunism a fost, este si va fi, p\u00e2na la epuizarea tuturor resurselor, martora scoaterii la mezat a fabricilor si a materiilor prime din statele estice: demolarea si revinderea primelor la fier vechi sau cumpararea lor la pret de nimic si obtinerea de concesii dezastruoase pentru ecologia si economia locala, \u00een ce le priveste pe ultimele.\u00a0 Totul devenit posibil prin violenta politico-economica a capitalului occidental (FMI, Banca Mondiala, BCE, Bruxelles), \u00een c\u00e2rdasie cu diversi intermediari locali, fara ca populatia sa simta mari restristi \u00een fata acestui \u2013 nici mai mult, nici mai putin dec\u00e2t \u2013 furt din proprietatea publica, deci a poporului \u00eensusi7. \u00cen plus \u2013 simplu epifenomen \u2013 epoca de dupa comunism a generat accelerarea delocalizarii a numeroase companii din Europa occidentala si chiar din Statele Unite, fapt ce dovedeste ca \u00een postcomunism a plonjat \u00eentreaga lume occidentala, \u00een simbioza cu cea ex-comunista. Cu rezultate evidente: natiunile din fostul bloc sovietic s-au trezit mai unite dec\u00e2t fusesera \u00eenainte prin sosirea masiva a unor produse identice pe pietele lor, si e vorba aici inclusiv de produse culturale si financiare, acestea din urma cu foloase frumusele \u2013 de vreme ce marea majoritate a productiei de bunuri prin munca salariata locala a fost ametita, vreme de cincisprezece ani, prin politica de credite, cu efect catastrofal, orchestrata de agentiile locale ale bancilor occidentale si ale marilor grupuri financiare internationale. \u00cen realitate, tocmai piata bunurilor de consum, a alimentelor, a programelor de televiziune, a cartilor, revistelor si a filmelor a fost cea care a multiplicat identicul la rang planetar. Caci mondializarea nu tine numai de finante si de \u201ebig business\u201c, ci si de efectele imediate asupra consumului cotidian determin\u00e2nd at\u00e2t experienta existentiala cea mai personala a oamenilor, c\u00e2t si modurile de socializare care organizeaza \u00een-comun-ul colectivitatilor8.
\nTotusi, daca toate aceste observatii ajuta la coagularea unui sens, ele nu ram\u00e2n mai putin neputincioase \u00een a oferi o interpretare profunda a marilor prefaceri din Est. La urma urmelor, cu exceptia loviturii de stat rom\u00e2ne, efectuate din ratiuni interioare foarte specifice si a razboiului care a sfar\u00e2mat Iugoslavia din ratiuni de geopolitica imperiala, \u201eimperiul Raului\u201c a pierit prin implozie, fara mari conflicte, cumva s-a auto-dizolvat, desi at\u00e2tea suflete mari din politologie si chiar din filosofia politica preziceau ca abia un alt razboi mondial \u00eel va pune jos; p\u00e2na si un spirit subtire precum Castoriadis se lasase prins \u00een capcana unor asemenea prostii \u2013 cu doar sase luni \u00eenainte de prabusirea comunismului!
\n(Va urma)<\/p>\n

Septembrie 2011<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Traducere din franceza de <\/strong><\/em>
\nTeodora Dumitru<\/strong><\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Note:<\/strong>
\n(1) \u201eRazboiul le pare usor celor ce n-au trecut prin el\u201c
\n(2) Iata ce sarcina i-au delegat stap\u00e2nii inefabilului Fukuyama. \u00centre timp, a trebuit sa se revizuiasca… Criza economica generata de hybris-ul capitalismului neoliberal a aratat spiritelor \u00eenflacarate sau numai bine stipendiate care este esenta acestuia prin neostoitul apetit pirateresc cu care bancile si institutiile financiare private s-au aruncat asupra fondurilor publice.
\n(3) Astfel, mai bine de trei milioane de rom\u00e2ni traiesc \u00een strainatate: cei mai multi dintre barbati lucreaza ca muncitori necalificati \u00een agricultura sau \u00een constructii, iar femeile, \u00een menaj, curatenie si ajutor pentru persoanele \u00een v\u00e2rsta. Efectele sociale si psihologice ale acestei emigrari masive, care atinge uneori mai mult de jumatate din populatia unui sat sau a unui orasel, sunt foarte adesea dramatice. Copiii, ramasi \u00een grija bunicilor, a unchilor ori a matusilor, dezvolta diverse comportamente patogene, de la agresivitate uneori criminala fata de cei din jur, p\u00e2na la stari depresive ce pot duce la suicid.
\n(4) De exemplu, fraudele piramidale de tip Ponzi, ca frumos intitulatul \u201eCaritas\u201c, din Cluj, sau, \u00een Albania, cea care era sa distruga o tara \u00eentreaga.
\n(5) La decesul celebrului jazzman rom\u00e2n Johnny Raducanu, \u00een noiembrie 2011, Andrei Plesu a publicat \u00een cotidianul \u201eAdevarul\u201c un necrolog \u00een care amintea c\u00e2t de placute erau serile c\u00e2nd muzicianul venea la Tescani sa-l vada pe prietenul sau Andrei, d\u00e2nd acolo si un mic concert privat. Apoi, daca asta era strasnicia exilului, abia astept sa fiu si eu \u201esurghiunit\u201c \u00een aceste conditii, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t, daca e vorba de o manastire ortodoxa, momentul mesei este, fireste, \u00eenecat \u00een tacere, dar at\u00e2t de placut stomacului…
\n(6) Joseph Roth, \u201eReisebilder\u201c, reluat \u00een \u201eDas Journalistische Werk\u201c. Joseph Roth este si autorul celebrelor romane de tip sociografic av\u00e2nd ca tema nostalgia dupa Imperiul Austro-Ungar si viata \u00een Viena imediat dupa 1918, \u201eRadetzkymarsch\u201c (1932) si \u201eDie Kapuzinengruft\u201c (1938). Poate fi definit \u00een acelasi timp ca opus al lui Musil si Schnitzler.
\n(7) Bruno Drweski et Claude Karnoouh \u00e9dit., \u201eLa Grande braderie \u00e0 l’Est\u201c, Le Temps des Cerises, 2004.
\n(8) La Venetia, am vazut celebrele masti de carnaval purt\u00e2nd inscriptia \u201emade in China\u201c; \u00een Rom\u00e2nia, \u00een Bulgaria si \u00een Liban, am vazut icoane ortodoxe fabricate \u00een China, iar la Paris, tablouri cu caligrafie araba v\u00e2ndute \u00een fata unei moschei din arondismentul 18 \u2013 de asemenea fabricate \u00een Republica Populara Chineza!<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eAn diesem, woran dem Geiste gen\u00fcgt, ist die Gr\u00f6sse seines Verlustes zu ermessen.\u201c s\u201eprin ce multumeste astazi spiritul trebuie masurata \u00eentinderea a ceea ce el a pierdut\u201ct \u201eDie Philosophie aber muss sich h\u00fcten, erbaulich sein zu wollen\u201c s\u201eFilosofia \u00eensa trebuie sa se fereasca de a voi sa fie edificatoare\u201ct Hegel, \u201ePrefata\u201c la \u201eFenomenologia spiritului\u201c (trad.… Cite\u0219te mai mult »Note pe marginea postcomunismului (II)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[7175,7176,7174,7177,6352],"class_list":["post-10663","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-est","tag-lumea-moderna","tag-nihilism","tag-politologi","tag-postcomunism"],"views":1342,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10663","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10663"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10663\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10663"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10663"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10663"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}