{"id":10636,"date":"2012-02-02T15:49:47","date_gmt":"2012-02-02T13:49:47","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=10636"},"modified":"2012-02-02T15:50:35","modified_gmt":"2012-02-02T13:50:35","slug":"despre-a-doua-piata-a-universitatii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/despre-a-doua-piata-a-universitatii\/","title":{"rendered":"Despre a doua Piata a Universitatii"},"content":{"rendered":"<p><strong>Prima Piata a Universitatii (1990)<\/strong><br \/>\nCand a avut loc primul fenomen al Pietei Universitatii, eram foarte mic (aveam zece ani), dar m-am raportat la el cu tot sufletul, dintr-un spirit de fronda. Parintii mei, ca 80 la suta dintre romanii de atunci, nu acceptau si nu \u00eentelegeau \u201egolaneala\u201c aceea. Ca atare, fiind alaturi de \u201egolani\u201c, strigand Jos Iliescu!, \u00een timp ce ai mei stateau la coada (si ce cozi erau!) sa \u00eel voteze, era o obraznicie copilareasca, ziceam eu, necesara. Ceva similar cu efortul depus, tot \u00een acea perioada, de mine si de fratele meu, de a da o gaura \u00een perete pentru a ne proteja de perspectiva \u201e\u00eenfricosatoare\u201c de a fi \u00eencuiati \u00een camera noastra daca suntem obraznici.<br \/>\nDupa aceea, am crescut mare si am \u00eenvatat ce e aia democratie: cu bune si cu rele. Mi-am dat seama ca \u201edictatura majoritatii\u201c, desi este de multe ori idiotizanta si retardanta, este mult mai putin periculoasa decat dictatura oricarei minoritati care \u201estie ea mai bine\u201c.<br \/>\nNu am mai putut sa fiu subiectiv cu Piata Universitatii si am descoperit, \u00een ceea ce s-a \u00eentamplat \u00een 1990, radacinile multor rele si gafe politice, ale caror consecinte le suportam si acum.<br \/>\nDe aceea, recunosc ca nu am fost \u00eencantat sa particip la a doua Piata a Universitatii. Sunt un om de dreapta: nu cred ca masele adunate la un loc pot sa gandeasca, ba cred chiar ca pot influenta negativ un gand sau un mesaj individual, radicalizandu-l sau provocand bruiaje.<br \/>\nAm coborat \u00een strada din doua motive:<br \/>\n1. Spre deosebire de 1990, majoritatea este acum reprezentata \u00een piata. Ceea ce \u00eei confera mai multa legitimitate democratica.<br \/>\n2. Actuala putere este clar depasita de realitati si trebuie \u00eenlocuita cat mai repede. Iar presiunea strazii este unica solutie, \u00een acest moment, pentru \u00eendepartarea lui Traian Basescu de la putere.<br \/>\nDar Piata Universitatii de acum m-a cucerit prin ineditul ei. Cand ajung seara \u00een Piata, patrund \u00eentr-un fara precedent mall al democratiei. Gasesc de toate, de la extremisti de dreapta pana la extremisti de stanga, trecand prin toate formulele politice si civice care se regasesc \u00een Romania.<br \/>\nSunt aici legionari si anarhisti, stelisti si dinamovisti, democrati si comunisti, penelisti si pesedisti, pensionari si tineri \u00eentreprinzatori, romani si tigani, adepti ai \u201edomnului Dan\u201c si baptisti, ecologisti si \u201eneoliberali\u201c, distributisti si capitalisti, monarhisti (foarte multi! &#8211; ceea ce e \u00eembucurator) si republicani. Sunt feministe (simpatice si agresive \u201eciumpalace\u201c, cum \u00eesi spun ele) si misogini (ca mine, sic!).<br \/>\nNici macar basescienii nu lipsesc (evident, nu au propriul lor \u201emagazin\u201c cu oferte), laudandu-se ulterior pe bloguri ca au fost acolo, au vazut si&#8230; au scapat nevatamati.<br \/>\nE un singur moment cand Piata are o singura voce: atunci cand se striga \u201eJos Basescu\u201c (\u00een diferite variante &#8211; unele mai vulgare, altele agresive, altele comice). Si aceasta este o expresie a realitatii sociale a Romaniei de acum, cand Traian Basescu e, pe buna dreptate, cel mai contestat roman.<\/p>\n<p><strong>\u201eDislike\u201c pentru politicieni, <\/strong><strong>nu pentru politica<\/strong><br \/>\n\u00cen Piata Universitatii nu au acces politicienii (sau, ma rog, politicienii cunoscuti). Daca \u00eendraznesc sa intre \u00een Piata, risca sa se confrunte cu&#8230; rezultatul celor 22 de ani de activitate politica de pana acum.<br \/>\nDa. Se striga \u201eUSL-PDL, aceeasi mizerie!\u201c, dar, de fapt, luati la bani marunti, oamenii stiu ca e nevoie de partide si nu urasc partidele (nici macar PDL-ul), ci urasc personificarile politice ale acestor partide, diversii lideri de ieri si de astazi, cu agendele lor politice meschine.<br \/>\nDe altfel, ce sa astepti de la Piata, decat sa reflecte o realitate \u201estrigata\u201c de sondaje, dar ignorata de politicieni, indiferent de culoarea lor politica: peste 50 la suta din romani dispretuiesc actuala clasa politica.<br \/>\nSi nu! Nu dispretuiesc politica. Faptul ca sunt \u00een Piata e politica. Da. Omul simplu nu articuleaza bine aceste distinctii, dintre clasa politica si politic, dar nu va lasati pacaliti si manipulati: el face aceste distinctii.<br \/>\nConcluzii? E prea devreme pentru ele. Ne vedem \u00een Piata.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Prima Piata a Universitatii (1990) Cand a avut loc primul fenomen al Pietei Universitatii, eram foarte mic (aveam zece ani), dar m-am raportat la el cu tot sufletul, dintr-un spirit de fronda. Parintii mei, ca 80 la suta dintre romanii de atunci, nu acceptau si nu \u00eentelegeau \u201egolaneala\u201c aceea. Ca atare, fiind alaturi de \u201egolani\u201c,&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/despre-a-doua-piata-a-universitatii\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Despre a doua Piata a Universitatii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[7163,487],"class_list":["post-10636","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-manifestatii-in-bucuresti","tag-piata-universitatii"],"views":1174,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10636","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10636"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10636\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10636"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10636"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10636"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}