{"id":10622,"date":"2012-02-02T15:40:57","date_gmt":"2012-02-02T13:40:57","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=10622"},"modified":"2012-02-02T15:41:18","modified_gmt":"2012-02-02T13:41:18","slug":"pentru-prima-data-in-limba-romana-povesti-populare-din-thailanda","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/pentru-prima-data-in-limba-romana-povesti-populare-din-thailanda\/","title":{"rendered":"Pentru prima data in limba rom\u00e2na: povesti populare din Thailanda"},"content":{"rendered":"

Stim, in general, foarte putin despre Thailanda, Tara Oamenilor Liberi, cum isi zic cu m\u00e2ndrie thailandezii insisi, amintind astfel faptul ca pam\u00e2ntul lor nu a fost niciodata sub stap\u00e2nire straina, desi vecinii apropiati, din Myanmar (Birmania), si mai indepartati, din Japonia, au incercat deseori sa o faca. Stim si mai putin despre cultura lor, o cultura veche si originala, chiar daca la inceputuri a fost influentata de mai vechea si mai dezvoltata cultura indiana. De ajuns sa spunem ca o celebra epopee indiana \u201eRamayana\u201c, care cunoaste o varianta in limba thailandeza, \u201eRamakien\u201c, cuprinz\u00e2nd circa 60 000 de versuri, a fost scrisa la inceputul primului mileniu al erei noastre, in timpul domniei regelui Rama I. Picturi si sculpturi, c\u00e2ntece si forme de teatru s-au dezvoltat ulterior pe marginea marelui text al \u201eRamayanei\u201c. Avem cunostinte, acum din ce in ce mai multe, datorita turismului si Internetului, despre dansurile traditionale thailandeze, despre artele martiale practicate, aici, despre spectacolele cu papusi, despre marile temple buddhiste, cu arhitectura lor uimitoare, intre care, obiectiv turistic ce nu poate fi ratat de nici un calator care poposeste c\u00e2teva zile in Bankok, Wat Phra Kae, Templul de Smarald al lui Buddha, ca si Palatul Regal, cu Galeria Ramakien, contin\u00e2nd scene din celebra epopee amintita mai sus. Dar literatura thailandeza si folclorul acestui popor inca putin cunoscut europenilor, sau cu-noscut doar la nivel turistic (celebrul masaj thailandez) sau anecdotic (\u201eCare sunt cele mai frumoase femei din Thailanda? \u2013 Baietii!\u201c, aceasta in legatura cu o \u201eepidemie\u201c de travestiti, poate si pentru ca femeile obtin cu mai multa usurinta anumite joburi, azi).
\nAsa ca am fost inc\u00e2ntat c\u00e2nd Flavius-Paul mi-a adus o antologie de basme, in thailandeza si in engleza, din care am transpus in rom\u00e2neste o singura piesa. Cu toate imperfectiunile pe care le presupune o traducere dupa o versiune englezeasca realizata cu un scop mai mult didactic si in engleza foarte simplificata, vorbita, in \u201eTara Sur\u00e2sului\u201c, speram ca acest prim contact cu folclorul literar thailandez sa retina atentia cititorilor si sa ne dea curajul de a continua.
\nSa spunem, pentru a contura c\u00e2t de c\u00e2t cadrul cultural al povestii, ca, dintre toate partile corpului, parul este partea cea mai sacra, ca elefantul nu este doar un animal specific faunei locale, dar si un simbol, ca si coltii lui de fildes, ca sufletul-pereche tine de puternica credinta in predestinare a asiaticilor etc.
\nIn paradigmele basmului universal intra lipsa copiilor, nasterea miraculoasa, calatoria prin padure, confruntarea cu un monstru \u2013 aici uriasul m\u00e2ncator de oameni \u2013, metamorfozele etc.
\nFemeia cu parul inmiresmat<\/strong>
\nEra odata un rege numit Saenkham care stap\u00e2nea peste regatul din Wapi de mai multi ani. Regele avea o sotie pe care o chema regina Khammaen. Cei doi traisera impreuna multa vreme, dar nu avusesera copii care sa-i mosteneasca si sa le urmeze la tron. Atunci regina a facut o ceremonie rug\u00e2ndu-se zeilor sa aiba un copil.
\nPe neasteptate, dupa ceremonie, regina a ramas grea si cur\u00e2nd dadu nastere unei fetite pe care au numit-o Seeda. La v\u00e2rsta de 15 ani, t\u00e2nara printesa era mai frumoasa dec\u00e2t oricare alta femeie din regat. Acum, tinerei printese ii venise vremea sa int\u00e2lneasca sufletul-pereche, dar ei nu-i prea era la indem\u00e2na sa le ceara parintilor sai permisiunea sa mearga sa se plimbe in padure.
\nC\u00e2nd se plimba, la o vreme, prin padure, printesa si cei care o insoteau au trecut pe l\u00e2nga un urias care a insfacat pe c\u00e2tiva dintre insotitorii ei ca sa-i man\u00e2nce. Printesa a reusit sa scape si s-a ascuns intr-o scorbura de copac.
\nDupa ce uriasul a disparut, printesa i-a cautat pe cei care o insotisera, dar n-a mai gasit pe niciunul. Asa ca a pornit la drum disperata, fara sa stie incotro s-o ia. Cur\u00e2nd i\u00a0 s-a facut sete si a baut apa din urma unui taur. Din nefericire, apa bauta i-a uscat g\u00e2tul si mai tare. Atunci ea a luat apa sa bea din urma unui elefant. Si, dintr-o data, s-a simtit mult mai bine si si-a continuat plimbarea de una singura. In cele din urma, a ajuns cu bine la palat.
\nNu mult dupa plimbarea prin padure, printesa a ramas grea, fara sa fi cunoscut barbat. Regele a incercat sa afle adevarul de la ea, dar n-a putut, pentru ca nici printesa nu stia cum ramasese grea. Dupa zece luni, ea a nascut doua surori gemene. Celei dint\u00e2i nascute i-au pus numele Nang Phomhom, adica \u201efemeia cu parul inmiresmat\u201c, iar celei de-a doua i-au zis Nang Lun. C\u00e2nd cele doua surori au crescut mari, ele erau la fel de frumoase ca si mama lor. Intr-o buna zi ele au intrebat despre tatal lor, pe care nu-l vazusera niciodata. Asa ca au hotar\u00e2t sa plece sa-l caute.
\nDupa c\u00e2teva zile in padure, ele au int\u00e2lnit pe regele elefantilor, care arata inspaim\u00e2ntator si ar fi vrut sa le faca rau am\u00e2ndurora. Fetele l-au rugat sa-i fie mila de ele si i-au spus ce cautau pe acele meleaguri. Animalul s-a g\u00e2ndit ca cele doua surori ar putea sa fie propriile lui fiice. Asa ca el si-a pus in g\u00e2nd ca aceea din ele care va fi capabila sa se urce pe trompa lui si sa stea pe spatele lui aceea ii este fiica. Dar numai Nang Phomhon a fost in stare sa se urce, in vreme ce Nang Lun a cazut si a murit pe data.
\nNang Phomhon a petrecut cinci ani sub obladuirea tatalui-elefant. C\u00e2nd a implinit 20 de ani, ea si-a dorit sa int\u00e2lneasca oameni. Asa ca a pus o suvita din parul ei inmiresmat intr-o cutiuta pe care a incrustat un mesaj, cer\u00e2nd persoanei care ii era ursita sa-i fie suflet-pereche sa o caute. Si a dat drumul cutiutei pe apa.
\nLadita a plutit pe r\u00e2u si a ajuns in regatul lui Rattana, dar nimeni n-a putut sa o prinda, at\u00e2t de repede era dusa de ape. Vestea laditei care plutea pe r\u00e2u a ajuns la urechile regelui Phaengham care a fost in stare sa prinda ladita, a citit mesajul si a mirosit parul inmiresmat. El s-a indragostit pe loc de proprietara parului inmiresmat si s-a hotar\u00e2t sa plece in cautarea ei.
\nC\u00e2nd a ajuns la izvoarele r\u00e2ului, regele a gasit o urma de par si a inteles ca se afla aproape de locul cautat. S-a ascuns bine si a asteptat ca Nang Phomhon sa vina sa se scalde in r\u00e2u. Indata ce-a vazut-o, el i-a iesit inainte. Cei doi s-au indragostit unul de altul la prima vedere si au trait ca sot si sotie, fara sa-i spuna ceva tatalui elefant. Desi elefantul avea unele indoieli despre secretul ascuns de fiica lui, fiindca simtea miros de fiinta omeneasca, fata nu i-a spus niciodata adevarul.
\nDupa trei ani de iubire pe ascuns, cei doi s-au hotar\u00e2t sa dezvaluie adevarul, sa-i spuna elefantului ce se int\u00e2mplase si sa-i ceara iertare pentru asta. Elefantul fu plin de tristete pentru ca fiica lui nu-i spusese tot ce se int\u00e2mplase si se imbolnavi greu c\u00e2nd afla ca ea avea sa-l paraseasca pentru a trai cu sotul ei. Inainte de a-si da sufletul, elefantul a sfatuit-o pe fiica sa sa fie o sotie buna, sa-si indeplineasca indatoririle de nevasta c\u00e2t se poate de bine, si muri cu ochii in lacrimi. Cei doi erau tristi si i-au adus ultimul lor omagiu.
\nIn clipa aceea, unul din coltii de fildes ai elefantului s-a transformat intr-o corabie, iar celalalt in v\u00e2sle. Regele Phaengham si Nang Phomhon au impins corabia catre regat. Dupa ce au ajuns acolo, regele a numit-o pe Nang Phomhon regina, iar perechea regala a condus fericita regatul de atunci inainte.\u00a0\u00a0\u00a0 n
\n(\u201eA Woman with Fragrant Hair\u201c, in Fascinating Folktales of Thailand. Retold and Translated into English by Thanapol (Lamduan) Chadchaideep, B. A., M.A., Ph.D., Enlarged 5th Edition, 2004, p.116-117)\u201c<\/p>\n

 <\/p>\n

PAUL-FLAVIUS si
\nNICOLAE CONSTANTINESCU<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Stim, in general, foarte putin despre Thailanda, Tara Oamenilor Liberi, cum isi zic cu m\u00e2ndrie thailandezii insisi, amintind astfel faptul ca pam\u00e2ntul lor nu a fost niciodata sub stap\u00e2nire straina, desi vecinii apropiati, din Myanmar (Birmania), si mai indepartati, din Japonia, au incercat deseori sa o faca. Stim si mai putin despre cultura lor, o… Cite\u0219te mai mult »Pentru prima data in limba rom\u00e2na: povesti populare din Thailanda<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[7159],"class_list":["post-10622","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-povesti-populare-din-thailanda"],"views":2366,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10622","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10622"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10622\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10622"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10622"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10622"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}