{"id":10574,"date":"2012-02-02T14:53:09","date_gmt":"2012-02-02T12:53:09","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=10574"},"modified":"2012-02-02T14:53:28","modified_gmt":"2012-02-02T12:53:28","slug":"probleme-ale-crizei-din-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/probleme-ale-crizei-din-romania\/","title":{"rendered":"Probleme ale crizei din Rom\u00e2nia"},"content":{"rendered":"

Rom\u00e2nia trece printr-o criza dramatica. Situatia majoritatii cetatenilor ei este deosebit de grea. Polarizarea societatii a dob\u00e2ndit accente excesive. Peste 100 000 de rom\u00e2ni si-au petrecut zile de vacanta \u00een aceasta iarna \u00een Austria, dar c\u00e2te milioane de rom\u00e2ni traiesc \u00een saracie sau la marginea ei?<\/strong><\/em>
\nCriza \u00een care s-a ajuns se \u00eencadreaza fara \u00eendoiala unei crize mondiale. A devenit evident ca nu este vorba doar de o simpla criza ciclica. Suntem \u00een fata unei crize generale a umanitatii, confruntata cu un sir de probleme care impun mutatii fundamentale. Organismele internationale sunt si vor fi constr\u00e2nse sa tina seama de situatie si sa recurga la solutii care sa asigure dezvoltarea si chiar existenta pe mai departe a omenirii \u00een ansamblul ei.
\nDar, \u00eenainte de toate, suntem firesc preocupati de soarta Rom\u00e2niei, deoarece suntem rom\u00e2ni, traim \u00een aceasta tara si-i dorim si trebuie sa-i dorim binele si prosperitatea. Nu stim cum se va solda \u00eentregul proces. Societatea rom\u00e2neasca este \u00een flacari. Manifestatiile nu sunt dec\u00e2t fata vizibila a procesului, deoarece \u00eentreaga societate este \u00eentr-o stare de fram\u00e2ntare si aceasta nu este datorata bunei guvernari! Solutia va veni, la un moment dat, deoarece marea majoritate a cetatenilor tarii o pretind. De altfel, \u00een acest an, av\u00e2nd \u00een vedere \u00eencheierea ciclului de patru ani, vom avea alegeri locale si parlamentare si vom asista \u00een orice caz la o schimbare. Masura \u00een care aceasta va fi mai profunda va fi impusa de rezultanta electorala.<\/p>\n

Cei 22 de ani care au trecut din decembrie 1989, culmin\u00e2nd cu ultimii, au sf\u00e2rsit prin a ne dezamagi. Doua decenii au fost \u00een buna masura irosite. Vina o purtam cu totii, dar mai ales o poarta cei care fac parte din ceea ce se defineste drept clasa politica. Dar si noi cu totii nu ne-am facut \u00een suficienta masura datoria ca rom\u00e2ni. Grija dominanta a fiecaruia a fost propria sa persoana si starea sa materiala. Fara \u00eendoiala este un lucru firesc ca oamenii sa fie preocupati cu prioritate de situatia lor personala si a familiei lor, dar Rom\u00e2nia a fost zidita \u00een veacurile XIX si XX mai ales prin daruire catre tara, prin sacrificii pe c\u00e2mpul de lupta, prin dorinta de a contribui la mersul \u00eenainte al tuturor, al patriei. Dar iata ca \u00een aceste zile fierbinti preocuparea binelui comun prin actiune solidara se impune din nou si \u00een societatea rom\u00e2neasca!
\nUnul din aspectele pozitive ale fram\u00e2ntarilor acestor zile este si trezirea nationala, un instrument pretios al mersului \u00eenainte. \u00cen conlucrarea si solidaritatea rom\u00e2nilor, \u00een dorinta lor de a asigura tarii lor un loc cuvenit sub soare, putem gasi si un temei pentru \u00eendreptarea starii lucrurilor.
\nZilele acestea fierbinti vor contribui la multe clarificari. A devenit evident ca masa mare a acestui popor nu este o \u201emamaliga\u201c pasiva \u2013 pe care anumite auto-elite au privit-o si din pacate o privesc cu un nedrept dispret! \u2013 ci, dimpotriva, rom\u00e2nii au demonstrat ca sunt atenti la problemele cu care se confrunta tara si societatea noastra. Varietatea mesajelor, continutul lor ideatic, nu \u00een ultimul r\u00e2nd umorul, dincolo de orice considerente de apreciere politica, reflecta prezenta \u201e\u00een actualitate\u201c, inteligenta si comprehensiune. Este si un semnal de a nu se mai trata \u00een viitor cetatenii drept simple obiecte ce pot fi manipulate cu \u00eenlesnire \u00eentr-un sens sau altul!
\n\u00cen viitorul apropiat nu se va mai accepta de la \u00eenceput \u00een procesele de formare a guvernelor si \u00een comportamentul acestora ca situatii care s-au produs \u00een cei 22 de ani, dar mai ales cu acuitate \u00een ultimii ani, sa se mai repete. Transparenta se impune mai ales \u00een actul de guvernare. Nu este de acceptat ca decizii de importanta capitala, care prin consecintele lor pot pune \u00een primejdie tara si natiunea, sa mai fie luate fara o reala si larga consultare si nici macar prin dezbaterea lor \u00een Parlament.
\nAlegerile au ca urmare formarea unor guverne pentru intervalul de patru ani, dar c\u00e2nd apar probleme de \u00eensemnatate cruciala se impune consultarea alegatorilor, mai ales c\u00e2nd devine evident ca rezultatul electoral \u00eenregistrat cu ani \u00een urma nu mai corespunde vointei acestora. De asemenea, adoptarea de decizii de aceeasi importanta fara ca lucrurile sa fie deplin transparente, cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een prea dese r\u00e2nduri, reprezinta o calcare grava a principiilor democratiei. Actul de guvernare presupune transparenta pe toate planurile, altfel pot ameninta riscuri dictatoriale.
\nO problema capitala este si cea a interesului national real. Politicienii v\u00e2ntura deseori aceasta expresie, dar ca o \u201epavaza\u201c, ca o lozinca, fara ca, de cele mai multe ori, sa se tina \u00een seama concret de ceea ce exprima aceste cuvinte! Orice politica de guvernare trebuie sa respecte acest interes national si nu alte interese, fie ele doar ale unor persoane, unor grupe de oameni de afaceri, partide sau mai ales ale unor interese straine.
\nRom\u00e2nii nu pot sa fie de acord cu irosirea avutiei acestei tari, cu jefuirea ei pe multe cai, \u00eentre altele si prin v\u00e2nzarea si concesionarea teritoriului! Este deosebit de grav ca pam\u00e2ntul sa fie v\u00e2ndut, sa fie \u00eenstrainat, pentru a deveni rentabil si \u00eenca foarte rentabil, dar nu pentru tara, ci pentru cel care a \u00eentreprins actiunea! Ce au facut guvernele pentru a apara acest pam\u00e2nt? Cum a putut avea loc distrugerea irigatiilor, sub pretextul politicianist ca trebuiau distruse pentru ca reprezentau o constructie comunista? Ce s-a facut ca agricultorii rom\u00e2ni sa fie ajutati, dar si sa fie determinati nu sa cedeze locurile lor ci sa se alinieze celor \u201eeuropeni\u201c si sa ridice exploatarea pam\u00e2ntului la un nivel competitiv, posibil si necesar.
\n\u00cen ceea ce priveste subsolul, s-a ajuns la amenintarea sub care \u00eenca traim, a unei apropiate si din pacate dorite la \u00eenalt nivel concesionari de la Rosia Montana, concesiune care nu reprezinta dec\u00e2t v\u00e2rful unui aisberg prin care este amenintata \u00een primul r\u00e2nd o regiune istorica, dar care poate duce la o catastrofa cu urmari incalculabile pentru tara. Este un exemplu al unei hotar\u00e2ri deosebit de grave care ameninta sa se ia fara o reala consultare a vointei generale. Este evident ca \u00een viitor astfel de situatii nu vor mai fi acceptate de cetatenii acestei tari.
\nUn domeniu treptat vitregit, \u00een ultimele doua decenii si mai ales \u00een ultimul, este cel al culturii si stiintei si nu doar \u00een privinta prevederilor si alocarilor bugetare, ci si prin politica ce s-a dus. Vin cu exemplul care-mi este cel mai apropiat, cel al Academiei Rom\u00e2ne. Prin lege este \u201ecel mai \u00eenalt for al stiintei si culturii\u201c, dar \u00een fapt asistam la progresiva reducere si st\u00e2njenire a functiilor sale.
\nTotul a pornit de la faptul ca, \u00een ceea ce o priveste, \u201enationalizarea\u201c ei comunista din 1948 a oferit mai departe si dupa decembrie 1989 posibilitatea de a fi tratata ca o institutie de stat, ceea ce ea nu este. \u201eSocietatea \u2013 a declarat primul ministru Stefan Golescu la inaugurarea activitatii ei \u2013 este si ram\u00e2ne independenta si libera, cum libera si independenta a fost, este si va fi limba poporului rom\u00e2n\u201c. \u201eSotietatea Academica Rom\u00e2na este si ram\u00e2ne corp independinte \u00een lucrarile sale de orice natura. Ea singura se constitue, ea-si alege membrii, ea-si administra fondurile ce le are\u201c, se specifica \u00een Statutele din 1867, iar \u00een 1879, c\u00e2nd s-a trecut la denumirea de Academia Rom\u00e2na si i s-a conferit functiunea de \u201eInstitut National\u201c, a fost respectat mai departe, p\u00e2na \u00een 1948, statutul ei de deplina neat\u00e2rnare.
\n\u00cen vara anului 1948, Academia a fost transformata \u00eentr-o institutie de stat, situatie din care practic n-a mai iesit. \u00cen parte lucrul se explica prin institutele de cercetare \u00eenfiintate (cu cheltuielile lor bugetare), intrate \u00een subordinea ei, institute care i-au fost apoi luate \u00een ultimele decenii de regim comunist si care prin propria lor vointa s-au re\u00eentors sub cupola Academiei \u00een 1990. Oricum, \u00een repetate r\u00e2nduri, prin diverse masuri adoptate, nu s-a tinut seama de aceasta pozitie independenta a Academiei. Daca \u00eentr-o vreme i se trimiteau spre avizare proiecte de legi tangente problemelor de stiinta si cultura, \u00een ultima perioada nu i s-au supus dezbaterii nici macar proiectele care o priveau direct. \u00cen mod nefiresc, evaluarea institutelor, a cercetatorilor si a revistelor ei este supusa unor legi si unor criterii care nu o privesc si nu este lasata pe seama \u201ecelui mai \u00eenalt for de stiinta si cultura\u201c caruia \u00eei apartin. Este de remarcat, de altfel, ca aceste criterii se bazeaza doar pe estimari cantitative (si acestea aplicate deseori unilateral) si nu pe cele \u2013 esentiale \u2013 calitative.
\nMai trebuie evidentiat ca, \u00een ultimii ani, s-a asistat la treptata vitregire a domeniul umanistic, proces grav si \u00een ceea ce priveste \u00eenvatam\u00e2ntul, deoarece afecteaza direct cultivarea identitatii copiilor si tinerilor. \u00cen Academia Rom\u00e2na, datorita dezvoltarii stiintelor exacte a avut loc o restr\u00e2ngere treptata a numarului reprezentantilor domeniului umanistic printre membrii ei, lucru firesc \u00een anumite limite, dar prin masuri adoptate \u00een afara Academiei, s-au introdus si impus criterii de evaluare nepotrivite \u00een acest domeniu, care, cu toate interventiile, n-au fost modificate \u00eentr-un sens corespunzator. Academia Rom\u00e2na, cel mai \u00eenalt for al stiintei si culturii \u00een aceasta tara este supusa judecatii si, din pacate, si bunului plac al unor organisme exterioare ei!
\nReformele reprezinta o alta problerma. De doua veacuri statele rom\u00e2nesti si apoi Rom\u00e2nia au intrat pe calea modernizarii si a reformelor, desi auzim nepotrivit vorbindu-se de intrarea astazi pe aceasta cale! Uneori reformele au fost adecvate, alteori nu, dar oricum procesul de reforma a reprezentat o constanta, fiind impus, de altfel, de decalajul istoric fata de Europa de Vest. Orice reforma este benefica, daca ea corespunde unei necesitati, nu afecteaza interesul national si urmeaza sa contribuie la mersul \u00eenainte. Ea trebuie, \u00eensa, sa fie expresia vointei generale si nu un act de autoritate, deoarece traim \u00eentr-un stat de drept si suntem supusi cu totii, de la mic la mare, regulilor democratiei. Totodata, o reforma importanta prin consecinte poate fi \u2013 si este firesc \u2013 propusa de un partid politic aflat la guvernare, dar acesta trebuie sa obtina acceptul si sprijinul si altor forte politice si al opiniei publice, deoarece, \u00een caz contrar, suntem \u00een primejdie ca acea reforma, pe l\u00e2nga consecintele ei negative, sa fie urmata la schimbarea de guvern de o contrareforma!<\/p>\n

\u00cen \u00eemprejurarile dificile \u00een care ne gasim, toti cetatenii tarii si \u00een primul r\u00e2nd politicienii de toate culorile ar trebui sa actioneze cu \u00eentelepciune si sa uite interesele de partid sau de grup, comport\u00e2ndu-se ca rom\u00e2ni si as spune chiar ca patrioti rom\u00e2ni, cu grija ca revendicarile, actiunile si contractiunile sa nu fie daunatoare interesului national real, adica poporului rom\u00e2n \u00een ansamblul sau.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Rom\u00e2nia trece printr-o criza dramatica. Situatia majoritatii cetatenilor ei este deosebit de grea. Polarizarea societatii a dob\u00e2ndit accente excesive. Peste 100 000 de rom\u00e2ni si-au petrecut zile de vacanta \u00een aceasta iarna \u00een Austria, dar c\u00e2te milioane de rom\u00e2ni traiesc \u00een saracie sau la marginea ei? Criza \u00een care s-a ajuns se \u00eencadreaza fara \u00eendoiala… Cite\u0219te mai mult »Probleme ale crizei din Rom\u00e2nia<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-10574","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":1408,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10574","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10574"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10574\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10574"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10574"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10574"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}