{"id":10540,"date":"2012-01-26T16:26:05","date_gmt":"2012-01-26T14:26:05","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=10540"},"modified":"2012-01-26T16:26:35","modified_gmt":"2012-01-26T14:26:35","slug":"centenar-alexandru-cioranescu-1911-%e2%80%93-2011","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/centenar-alexandru-cioranescu-1911-%e2%80%93-2011\/","title":{"rendered":"Centenar Alexandru Cioranescu 1911 \u2013 2011"},"content":{"rendered":"

Nescio qua natale solum <\/strong><\/em>
\n dulce dine cunctos<\/strong><\/em>
\nDucit et immemores non sinet <\/strong><\/em>
\n esse sui<\/strong><\/em>
\nOvidiu <\/strong><\/p>\n

Inscriptionatu-s-a acest distih \u00een limba latina, a carui traducere o expediem la finele interventiei noastre, pe o placa de marmura si montatu-s-a, la dorinta lui Alexandru Cioranescu, \u00een Muzeul \u201eCioranestilor\u201c, pe care va invitam sa-l vizitati, deocamdata, pe aceasta cale.
\n\u201eSunt multe locuri binecuvantate de Dumnezeu pe pamant. Unul dintre acestea este, fara \u00eendoiala, leaganul Cioranestilor din Moroenii Dambovitei\u201c, aflam dintr-un pliant dedicat Muzeului memorial \u201eCioranescu\u201c, din amintita localitate. Printre cei noua urmasi ai familiei de \u201edascali luminati\u201c \u2013 Ion Cioranescu (1874-1948) \u00eenvatator cu studii \u00een Germania pe timpul ministeriatului Instructiunii Publice, condus de inegalabilul Spiru Haret, pionier al \u00eenvatamantului pentru elevii cu dificultati de vorbire, director \u00een acelasi minister, autor de manuale scolare si sotia sa, \u00eenvatatoarea Ecaterina Cioranescu (n. Teodorescu), \u2013 este si al saselea nascut, aniversat marti 15 noiembrie a. c. De fapt, centenarul a cuprins mai multe locuri\/adrese, dar a meritat, asa cum ar fi meritat sa fie aniversat si de alte institutii de elita autohtone, al caror membru de onoare fusese. Despre ce este vorba?! Cuprins de febra unei astfel de aniversari, Muzeul National al Literaturii Romane, prin Lucian Chisu, general-manager, si prin personalul ce-l secondeaza, a dedicat \u00eentreaga toamna evenimentului. Din aceasta strategie n-au lipsit nici antrenarea colegilor de la Targoviste, nici firul rosu cu Munchenul, de unde istoricul literar Crisula Stefanescu, apropiata a Cioranestilor din Tenerife si Germania, adusese cateva portbagaje de carti si alte obiecte, angajandu-se ca o poate sensibiliza pe Galatea Cioranescu, sotia lui George Cioranescu, mezinul familiei decedat \u00een anul 1992, sa \u00eemplineasca dorinta fostului sot, ceea ce era de fapt un act justitiar. Aportul Crisulei Stefanescu nu poate fi trecut cu vederea de vreme ce se cunostea bine cu scriitorul aniversat la centenar (de a carui opera s-a ocupat \u00een scrierile sale), iar George fusese cel care o sprijinise pentru a fi \u00eencadrata la \u201eEuropa libera\u201c, devenind astfel colegi si frecventand aceleasi cercuri \u2013 atat culturale cat si particulare. Strategia M.N.L.R.-ului viza atat pregatirea evenimentului, cat si \u00eembogatirea patrimoniului Muzeului Cioranescu, inaugurat \u00een septembrie 2000, cu obiecte donate de savantul aniversat, ce-si aliase pe Ecaterina si Maria \u2013 surorile sale \u00een viata, la acea vreme.
\nVrut-a Cel de Sus ca batalia sa fie castigata pe toate planurile. Institutiile de cultura din Targoviste n-au facut pasul \u00eenapoi. Au integrat \u201eCentenarul\u201c \u00een manifestarile anuale dambovitene, dedicate cu predilectie Vacarestilor (Zilele Bibliotecii \u201eElena Vacarescu\u201c, Concursul National de Literatura \u201eMostenirea Cioranestilor), atat ca participare a invitatilor (dintre care n-au lipsit acad. Mihai Cimpoi, Liviu Grasoiu, Florentin Popescu, Aurelian Silvestru, George Anca, Corin Bianu, Victor Petrescu, Emil Stanescu, prof. Mihai Stan, pentru a-i aminti doar pe cei antrenati \u00een jurii sau pe alte fise ale postului), cat si logistic \u2013 a se citi suportarea unor costuri inerente unor asemenea participari. De la acest ultim\/prim scenariu cioranescian, desfasurat \u00een casa construita de Ion si Ecaterina Cioranescu, \u00een care s-au nascut cei noua descendenti, n-au lipsit personalitatile locale, \u00een frunte cu primarul Ion Iordan, viceprimarul, consilieri, cadrele didactice din localitate, \u00eensotite de directoarea scolii din localitate, profesoara de limba si literatura romana, dar si cativa descendenti ai familiei, dintre care-i amintim pe Lucian Purghel (a carui mama fusese sora cu \u00eenvatatorul Ion Cioranescu \u2013 \u00een acele timpuri erau trimisi la scoala doar baietii, fetele ramanand acasa) si pe profesorul de limba romana Nicolae Purghel, nepot al Cioranestilor, impresionati de eveniment si nemultumiti, pe buna dreptate, de cele \u00eentamplate cu mostenirea Cioranestilor. Nu ne-am ierta omiterea scriitorului Ion Ghilimescu, cel care-l cunoscuse pe Alexandru Cioranescu. Cu umilinta ucenicului, el a \u00eempartit asistentei un volum dedicat celor doi frati Cioranescu. Dupa un serviciu religios dedicat, conform obiceiului pamantului, celor disparuti, a urmat cel mai important eveniment: vizitarea muzeului \u00een varianta sa extinsa \u2013 \u00een salile eliberate de primarie, \u00eembogatite cu patrimoniul deja amintit adus \u00een rate de Crisula Stefanescu si cu cel provenit de la Munchen, prin eforturile M.N.L.R. Aceasta noua inaugurare a muzeului, moderata de Lucian Chisu, s-a lasat cu obisnuitele discursuri, totul \u00eembracand straiele unui eveniment de exceptie. Participantii au fost unanimi \u00een aprecierea acestui muzeu, unic \u00een Romania, ce re\u00eenvie memoria unor straluciti carturari, plecati dintr-o localitate rurala obisnuita, si obtinand performante fara de pereche: Ana (1901-1969) \u2013 profesor, Nicolae (1903-1957) \u2013 prof. univ. la Politehnica, membru al Academiei de Stiinte din Romania, Ion (1905-1926) \u2013 poet decedat la numai 21 de ani, Constantin(1907-1949) \u2013 universitar, autor de manuale, Ecaterina, casatorita Nenitescu (1909-2000) \u2013 membru al Academiei Romane, Alexandru(1911-2000) \u2013 membru de onoare al Academiei Romane si al multor institutii stiintifice si asociatii culturale din strainatate, pe care le ilustram cu o parte din distinctii, Maria(1913-1996) \u2013 cercetator si doctor \u00een stiinte medicale, Elena(1915-1980) \u2013 tehnician, George (1918 \u20131992), doctor \u00een stiinte, scriitor, politolog, traducator, supranumit Ministru de externe al Exilului romanesc. Unicitatea este data de faptul ca toti acesti carturari de elita, nascuti \u00een Moroeni si \u00eemprastiati \u00een patru zari, datorita vitregiei vremurilor, provin din acelasi trunchi genealogic.
\nDaca Alexandru Cioranescu nu a lipsit din toate aceste \u00eentalniri, marti 15 noiembrie 2011 ora 11, el a fost rasfatat la\u00a0 Muzeul National al Literaturii Romane din Bucuresti cu o \u201erotonda\u201c si cu o excelenta expozitie comemorativa realizata de Ofelia Cretia, cu sprijinul colegei sale Lelia Spirescu si al altor membri ai aceluiasi colectiv. Aceasta expozitie va lua drumul Moroenilor, pentru a fi etalata \u00een muzeul de acolo. Onoarea de a-l evoca pe Alexandru Cioranescu la centenar a cazut, conform regulii rotondelor, \u00een onoranta sarcina a persoanelor ce-l cunoscusera \u00een timpul vietii. \u00cen prezidiu au luat loc Mircea Anghelescu, Lucian Chisu, Simona Cioculescu, Nicolae Florescu, Crisula Stefanescu\u00a0 (cea care lansase la Targoviste un volum ce cuprinde corespondenta dintre cei doi frati \u2013 Alexandru si George \u2013\u00a0 ce s-au salvat de \u00eenchisorile comuniste ramanand \u00een strainatate, cu preturi numai de ei stiute). Ne despartim de sarbatorit si de neamul sau cu primul aliniat dintr-un testament al parintelui adresat urmasilor, ramanand \u00een perpetua contemplatie si admiratie: \u201eSunt si am fost mandru de copiii mei, de purtarea si realizarile lor. \u00cei binecuvantez si le doresc sanatate si fericire. Sunt si am fost \u00eentotdeauna multumit de dragostea frateasca si armonia ce a existat si exista \u00eentre ei, tinandu-i strans uniti, cum rar am avut ocazia sa vad\u201c.
\nCu ce-i vrajeste oare pe toti <\/strong><\/em>
\n pamantul tarii <\/strong><\/em>
\nDe nu-l mai poate nimeni <\/strong><\/em>
\n de-a pururea uita<\/strong><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nescio qua natale solum dulce dine cunctos Ducit et immemores non sinet esse sui Ovidiu Inscriptionatu-s-a acest distih \u00een limba latina, a carui traducere o expediem la finele interventiei noastre, pe o placa de marmura si montatu-s-a, la dorinta lui Alexandru Cioranescu, \u00een Muzeul \u201eCioranestilor\u201c, pe care va invitam sa-l vizitati, deocamdata, pe aceasta cale.… Cite\u0219te mai mult »Centenar Alexandru Cioranescu 1911 \u2013 2011<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[7128],"class_list":["post-10540","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-alexandru-cioranescu"],"views":3044,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10540","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10540"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10540\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10540"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10540"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10540"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}