{"id":10522,"date":"2012-01-26T16:09:09","date_gmt":"2012-01-26T14:09:09","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=10522"},"modified":"2012-01-26T16:09:37","modified_gmt":"2012-01-26T14:09:37","slug":"%e2%80%9ecele-trei-dive%e2%80%9c","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/%e2%80%9ecele-trei-dive%e2%80%9c\/","title":{"rendered":"\u201eCele trei dive\u201c…"},"content":{"rendered":"

… a fost genericul sub care, \u00een preajma Sarbatorilor Craciunului, Sala Radio a gazduit \u00eent\u00e2lnirea \u00een concert a unora dintre cele mai valoroase voci rom\u00e2nesti de opera care \u00eesi desfasoara activitatea \u00een strainatate (Leontina Vaduva, Ruxandra Donose, Teodora Gheorghiu), dar care, iata, nu ezita sa se daruiasca neconditionat publicului nostru prin aparitii live pe podiumuri, nu numai \u00een mijloace media. A fost finalul unui turneu national extraordinar desfasurat \u00een perioada 17-23 decembrie pe ruta Iasi, Cluj-Napoca, Timisoara, \u00een acompaniamentul cunoscutului si apreciatului pianist Horia Mihail. Trei orase \u00een care artistele nu mai c\u00e2ntasera din vremea studentiei, asa \u00eenc\u00e2t publicul locului era \u00eensetat sa le revada, sa le auda. Dupa succesul repurtat nu cu multa vreme \u00eenainte prin circuitul \u201ePianul calator \u2013 pe urmele lui Franz Liszt\u201c (acelasi Horia Mihail \u00een douasprezece orase ale tarii!), iata ca organizatorii au recidivat \u00een ideea de circuit national si bine au facut. \u00cen afara Festivalului George Enescu, asemenea initiative de concerte si recitaluri itinerante de calitate internationala reprezinta premiere si merita sa fie perpetuate.
\nDesigur, eforturile au fost uriase, dar valoarea artistilor si profesionalismul managementului au dus la succese de proportii. Sali arhipline, bilete epuizate cu mult timp \u00eenainte, solicitari de locuri \u201e\u00een plus\u201c, \u00eentr-un cuv\u00e2nt, efervescenta marilor evenimente. Este momentul sa numesc merituoasa echipa organizatorica formata din Radio Rom\u00e2nia Cultural (redactor-sef Oltea Serban-P\u00e2r\u00e2u) si firma Accendo, tandem care a polarizat sapte coproducatori (posturi Radio-TV nationale si regionale), doi sponsori (JTI si Tarom), cinci sustinatori (Readers Cafe, Ath\u00e9n\u00e9e Palace Hilton, Nissa, Cercul Militar National la aniversarea a 135 de ani de existenta, Sonja Handmade Jewellery), patru parteneri (Directia Formatii Muzicale Radio, Filarmonicile din Iasi si Timisoara, Opera Maghiara din Cluj-Napoca) si saisprezece parteneri media. O veritabila desfasurare de forte.
\nDar performanta unica a stat \u00een modul de promovare a concertelor, aplauzele revenind muzicologului Oltea Serban-P\u00e2r\u00e2u, motorul mediatizarii. A existat un website special, www.celetreidive.ro, comunicate de presa au inundat adresele electronice ale criticilor muzicali si jurnalistilor, televiziunile au difuzat cu regularitate clipuri promotionale iar posturile de Radio, anunturi. \u00centr-adevar, a fost o campanie insistenta, agresiva si rezultatele s-au vazut. Poate fi luata drept exemplu pentru actiuni similare \u00een teritoriul muzicii clasice si chiar la derularea stagiunilor curente ale institutiilor de concerte si spectacole.
\nStralucire si sarm<\/strong>
\nLa Bucuresti, serata s-a desfasurat sub bagheta sigura si eficace a lui Iurie Florea la pupitrul Orchestrei Nationale Radio, aflata \u00eentr-o seara fasta, festiva. A probat-o prin energia \u201ede show\u201c cu care instrumentistii au atacat uverturile \u201eCavaleria usoara\u201c si \u201ePoet si taran\u201c de Franz von Supp\u00e9, ce au deschis cele doua parti dedicate unor partituri de larga accesibilitate, asa cum sta bine unor zile sarbatoresti.
\nLeontina Vaduva are \u00eenscrise pe blazon \u00eensemnele nobiliare ale unei cariere prodigioase de soprana lirica \u00een care stralucirea vocii, plierea stilistica, sarmul si dezinvoltura au fost atu-urile imbatabile ale unei captivante comunicari cu auditoriul. Asa a fost si acum \u00een momente admirabile, aria \u201ePe cararea dorului\u201c din opereta \u201eAna Lugojana\u201c de Filaret Barbu, barcarola din opera \u201ePovestirile lui Hoffmann\u201c de Offenbach (armonie deplina \u00een compania Ruxandrei Donose) si duettino Contesa-Susanna din \u201eNunta lui Figaro\u201c de Mozart, miniatura delicioasa \u00een care replica a venit din partea Teodorei Gheorghiu.
\nMulte soprane aflate la zenit de cariera si nu numai au reflectat la Charlotte din \u201eWerther\u201c de Massenet, rol de mezzosoprana. A fost r\u00e2ndul Leontinei Vaduva sa ni-l apropie prin aria \u201eCes lettres!… Je vous \u00e9cris de ma petite chambre\u201c. Prin expresia artistei, prin mimica, priviri, gestica sugerata, atmosfera s-a creat \u00eenca din Preludiul instrumental strabatut de t\u00e2nguirile viorilor. Muzica \u00eei rascolea spiritul. Prin chipul Leontinei Vaduva, prin palpitatia-i launtrica, pluteam deja \u00een universul Charlottei. Moment de arta. (Unul similar ma fascinase \u00eentr-o \u00eenregistrare video a Mariei Callas de la un vechi concert hamburghez, desigur, \u00een cu totul alt registru dramaturgic. Atunci, introducerea orchestrala a ariei \u201eTu che le vanit\u00e0\u201c din \u201eDon Carlos\u201c de Verdi, fusese traita impresionant de La Divina\u2026)
\nSala Radio a fost apoi strabatuta de emotionalitatea extrema exprimata prin glas de Leontina Vaduva, \u00eentr-o impecabila limba franceza, evocare \u00een tente de durere mixate cu duiosie, cu aceeasi stralucire, cu aceleasi nuantari rafinate\u2026 \u201eWerther! Werther!\u201c sau \u201eO Charlotte!\u2026 tu fr\u00e9miras!\u201c
\nPanas de diva<\/strong>
\n\u00cent\u00e2lnirea cu Ruxandra Donose, artista aflata pe mari culmi artistice este \u00eentotdeauna \u00eentrevederea cu maiestria venita din pretioase rezonante timbrale puse \u00een serviciul inteligentei si culturii profunde, prin care mezzosoprana cu silueta si panas de diva da surprinzatoare contururi personajelor interpretate. Ruxandra Donose g\u00e2ndeste rolurile p\u00e2na \u00een cele mai mici detalii si-si subsumeaza glasul redarii sensurilor infinitesimale ale portretizarilor. Iata, celebra Habanera din \u201eCarmen\u201c de Bizet se departeaza de focul andaluz si vine ca din partea unei eroine delicate, plina de insinuari dulci, subtile, cu at\u00e2t mai periculoasa \u00een adresare si subtexte. Tinteste mai ad\u00e2nc si mai tulburator dec\u00e2t temperamentul. Seductia este totala. O viziune ce serveste ideal adevarata stilistica franceza, asa cum boarea de parfum de iasomie a exoticului duet Lakm\u00e9-Mallika (\u201eLakm\u00e9\u201c de Delibes) a inundat Sala Radio prin sonurile diafane, transparente, fluide ale Ruxandrei Donose, ale Teodorei Gheorghiu.
\nPiesa de rezistenta a \u00eentregului concert a revenit mezzosopranei, prin rondo-ul Angelinei \u201eNacqui all’affanno\u2026 Non pi\u00f9 mesta\u201c, ultima pagina a operei \u201eCenusareasa\u201c. Pentru Ruxandra Donose, belcanto-ul rossinian este un teritoriu stap\u00e2nit la perfectiune, fie ca este vorba de c\u00e2ntul \u201espianato di grazia\u201c, fie de cel \u201efiorito\u201c. Frazele curg elegant, punctate de accentuari pline de farmec sagalnic, legato-ul este exemplar, avalansele coloraturilor se deruleaza spectaculos, abil, cu toata infernala altitudine a tesaturii vocale compusa de maestrul de la Pesaro. Faimoasa nota de Si natural acut ce \u00eencheie aria a sunat glorios.
\nGratios si suav<\/strong>
\n\u00cenalta ca o trestie, cu alura de silfida, Teodora Gheorghiu c\u00e2nta pur, cristalin, gingas, gratios si suav. Poate ca tempii prea relaxati ai dirijorului au dus-o spre o viziune mai discreta, mai placida a cavatinei \u201eUna voce poco f\u00e0\u201c din \u201eBarbierul din Sevilla\u201c de Rossini, adversa spiritului dracos al Rosinei. Vocea tinerei nu dar\u00e2ma candelabrele, dar este patrunzatoare, penetranta si se vede condusa frumos de catre o artista muzicala si excelent pregatita. Cu dragalasenie si delicatete expresiva a mai oferit o versiune intimista a ariei Adelei din actul al III-lea al operetei \u201eLiliacul\u201c de Johann Strauss. Teodora Gheorghiu este o soprana ale carei perspective de viitor sunt certe \u00eentr-un repertoriu atent selectat, realizarile de p\u00e2na acum pe scene, podiumuri de concert si \u00een studiourile de \u00eenregistrari discografice reprezent\u00e2nd primele validari.
\nLa final, cele trei artiste au interpretat un moment \u00eenaltator, \u201eCantique de No\u00ebl\u201c de Adolphe Adam, \u00een limba rom\u00e2na.
\nCa parte orchestrala, programul a mai cuprins Intermezzo din \u201eCavalleria rusticana\u201c de Mascagni.
\nDe generatii diferite, aflate pe diverse trepte de consacrare sau afirmare, Leontina Vaduva, Ruxandra Donose si Teodora Gheorghiu au \u00eemplinit un trio \u00een care s-a simtit colaborarea colegiala, suflul prietenesc, daruirea pentru arta. Nu cred ca risc prea mult daca, din aceste puncte de vedere, \u00eel compar cu cel al faimosilor Pavarotti-Domingo-Carreras.
\n\u00cen apropierea sarbatorii Nasterii Domnului, la Sala Radio a fost o seara a muzelor. Ce mi-as mai fi dorit? Un concert mai lung, \u00een care sa se c\u00e2nte, macar ca bis, si \u201eMeine Lippen Sie k\u00fcssen so heiss\u201c (\u201eGiuditta\u201c de Leh\u00e1r), si aria Susannei (\u201eNunta lui Figaro\u201c), si aria Salciei \u00eensotita de Ave Maria (\u201eOtello\u201c de Verdi), pagini \u00eenscrise \u00een programul afisat pe website.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

… a fost genericul sub care, \u00een preajma Sarbatorilor Craciunului, Sala Radio a gazduit \u00eent\u00e2lnirea \u00een concert a unora dintre cele mai valoroase voci rom\u00e2nesti de opera care \u00eesi desfasoara activitatea \u00een strainatate (Leontina Vaduva, Ruxandra Donose, Teodora Gheorghiu), dar care, iata, nu ezita sa se daruiasca neconditionat publicului nostru prin aparitii live pe podiumuri,… Cite\u0219te mai mult »\u201eCele trei dive\u201c…<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[7123,4822,7121,7122],"class_list":["post-10522","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-leontina-vaduva","tag-ruxandra-donose","tag-sala-radio","tag-teodora-gheorghiu"],"views":2963,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10522","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10522"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10522\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10522"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10522"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10522"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}