{"id":10499,"date":"2012-01-26T15:49:32","date_gmt":"2012-01-26T13:49:32","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=10499"},"modified":"2012-01-26T16:46:23","modified_gmt":"2012-01-26T14:46:23","slug":"reforme-si-iar-reforme","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/reforme-si-iar-reforme\/","title":{"rendered":"Reforme si iar reforme!"},"content":{"rendered":"

Traim sub semnul si cu dragul reformei! De 200 de ani ne modernizam. Am facut-o lunga vreme cu cap si cu masura, apoi vremurile ne-au dus intr-un sistem care a vrut sa se realizeze totul grabnic, fara masura totdeauna dreapta si, evident, in parametrii sai, care nu toti ne conveneau! Ne-am eliberat de acel sistem, am dob\u00e2ndit libertatea, dar n-am stiut s-o folosim!<\/strong><\/em>
\nB\u00e2jb\u00e2iala perpetua<\/strong>
\nDe 22 de ani b\u00e2jb\u00e2im. Oamenii nostri politici de dupa 22 decembrie 1989, unii venind dinainte, altii adaugati, nu ne-au implinit asteptarile. N-au fost in stare sa reinnoade firul acolo unde fusese rupt, navigatia noastra pe apele at\u00e2t de involburate ale sf\u00e2rsitului de mileniu doi si ale inceputului de mileniu trei s-a reluat fara c\u00e2rma (intr-at\u00e2ta inc\u00e2t ne-a disparut si flota ce fusese injghebata!). Noii nostri c\u00e2rmuitori s-au despartit de intreg trecutul nostru si nici n-au incercat sa regaseasca inainte de jumatatea de veac petrecuta in totalitarism radacini si sfaturi pentru noua era ce ni se deschidea. Au intrat in procesele de globalizare si de asa-zisa \u201eeuropenizare\u201c (ca si cum Rom\u00e2nia ar fi fost vreodata in Africa centrala!) cu o pasiune demna de o cauza mai buna, cu mult servilism, cu lipsa de memorie nationala, uneori chiar cu pierderea demnitatii. Dar din pacate n-a fost vorba numai de insuficienta pricepere, caci a intervenit afect\u00e2nd grav interesele nationale \u2013 clamate de multi doar ca o firma luminoasa! \u2013 si coruptia, boala grava care isi avea si ea radacini in trecut, dar niciodata \u2013 chiar sub Fanarioti! \u2013 neating\u00e2nd dimensiuni de proportiile celei din zilele noastre. Ea a otravit si otraveste viata noastra de zi cu zi, la toate nivelurile, de jos p\u00e2na sus, in dreapta si in st\u00e2nga. Reformele, care ar fi trebuit, intre altele, sa inlature coruptia sau cel putin sa nu-i asigure un climat propice dezvoltarii, i-au devenit uneori instrumente favorizante.
\nIn viata unui popor exista permanente, izvor\u00e2te din situatii geopolitice, din trebuintele lui seculare, din experiente istorice, iar acestea nu trebuie ignorate cu dispret. Dimpotriva, ele trebuie sa ajute mersului inainte, dezvoltarea trebuie initiata din propriile izvoare si pe masura propriilor puteri. Colaborarea si preluarea de modele si experiente pot fi benefice, dar pot ascunde si primejdii insurmontabile. Uneori riscul e acela de a se introduce fructe otravite in trupul fiintarii noastre firesti!
\nComplexul vinei rosii<\/strong>
\nAm fost admisi in Uniunea Europeana, dar partenerii nostri nu prea stiu istorie sau o ignora. Ni se reproseaza inca si astazi nedrept si nefiresc apartenenta, timp de aproape o jumatate de veac, la un bloc \u201erosu\u201c, fara a se tine seama cine ne-a planificat destinul in acest sens si cu consimtam\u00e2ntul cui aceasta alocatie a avut loc!
\nCitesc notatiile zilnice ale socrului meu din acele timpuri de grea incercare, c\u00e2nd fagaduieli amagitoare erau date de cei ce reprezentau marile puteri occidentale si c\u00e2nd cu totii credeam ca \u201evin americanii!\u201c, in temeiul unor asigurari si al unor taceri! Inselati in asteptari am fost cu totii (de la Regele Mihai la cei care au umplut inchisorile, la cei care au fost alungati din casele lor si carora li s-au luat bunurile, si care, si mai grav, au fost inlaturati din profesiunile lor), amagiti si incurajati in acei ani de la mijlocul deceniului al cincilea de reprezentanti anglo-americani si pe calea undelor ca nu este vorba dec\u00e2t de o scurta perioada… care a durat insa o jumatate de veac! Ma tot intreb care ar fi fost comportamentul si soarta celor din Occident daca ei ar fi intrat in aceasta zona nefasta in care ne-au lasat sa fim alocati?!
\nRevenind mai aproape de zilele noastre, ne intrebam ce am fi putut face in decembrie 1989 si ce am facut sau ce ni s-a facut de cei care, succesiv, au avut puterea de a decide si de a face? Atunci ne-am c\u00e2stigat mult dorita libertate, tara era intr-o criza a lipsurilor si fusese sub impactul unei c\u00e2rmuiri care o luase razna, dar exista o avere comuna si fara datorii, stap\u00e2neam c\u00e2teva miliarde de dolari, cu care urmam sa plecam la at\u00e2t de asteptatul nou drum! Dar ce s-a int\u00e2mplat? Am aruncat copilul odata cu baia! Avutia nationala, a noastra, a tuturor, izvor\u00e2ta din munca fortata a unei jumatati de veac, la care se adaugau acumularile si realizarile anterioare, a fost supusa nu unui firesc proces de restituire, ci unei asa-zise privatizari, proces alambicat prin care a avut loc din nou un urias transfer de proprietate ai carui beneficiari au fost in foarte mica masura vechii proprietari sau urmasi ai lor si in foarte mare masura \u201ebaietii destepti\u201c, care au stiut sa profite din plin de beneficiile acestui mare jaf ! A inceput totodata o campanie nefireasca impotriva proprietatii de stat, calificata ca fiind o \u201etreaba comunista\u201c, fara a se avea in vedere ca timp de secole existase proprietatea domniei, care se confunda cu insusi statul, si ca, incep\u00e2nd din perioada Regulamentului organic, se constituisera domeniile statului din teritoriul raielelor dunarene recuperate, care aveau sa fie apoi substantial intregite prin domeniile secularizate in 1863.
\nPrin privatizare, prin preturi de nimic, avutia statului a fost irosita, adica o intreaga avere nationala a fost impartita la \u201ebaietii destepti\u201c si, pe cai indirecte, si intreprinzatorilor straini, care, spre rusinea noastra, au fost capabili de la inceput sa le dea unora din acesti mamuti industriali o rentabilitate la care nici nu visaseram vreodata… dar, evident, in folosul lor! Din pacate, instrumentul principal pentru aceste operatii nefericite pentru tara a fost coruptia, care a actionat tot astfel in domeniul industriei, si, mai ales, al vastelor terenuri de care aceasta beneficia. A fost inventat si asa-numitul fond Proprietatea, care s-a dovedit o alta uriasa afacere necurata de transfer a avutiei de la cei carora ea se cuvenea in neantul unor salarizari ametitoare ale unei institutii, careia i s-a alocat o parte a bogatiei statului, utilizata, mai ales, in mod vizibil, pentru plata acestor salarii! Coruptia a actionat transpartinic, intemeiata pe un urias lant al necinstei.
\nConditia reformei: sa fie facuta de specialisti! <\/strong>
\nDar n-a fost destul sa se lichideze avutia nationala in folosul a putini, ci s-a trecut, de data aceasta \u201ecu m\u00e2nie capitalista\u201c, la o opera de reforma al carei tel principal, din nou din pacate, n-a fost afirmarea si prosperitatea Rom\u00e2niei si a tuturor cetatenilor ei, chinuiti timp de un deceniu, in anii optzeci, pentru ca parte din aceasta avutie sa fie acumulata.
\nSi am pornit la reforme, dar, la un moment dat, lucrurile \u2013 in viziunea cetatenilor de r\u00e2nd \u2013 au scapat de sub control! Totul s-a politizat in exces si a fost subordonat politicului si atunci c\u00e2nd nu se cuvenea! Din nou, ca in perioada stalinista si apoi ca in vremurile Elenei Ceausescu, specialistii n-au mai fost tinuti in seama, sau doar pe alese, daca conveneau politic… Interesul national a fost inlocuit prin cel partinic, si am ajuns… in zilele noastre, cu disperarea de a nu mai iesi din cotloanele in care am fost infundati.
\nFara indoiala, o opera de reforma trebuie facuta, dar nu doar la comanda exterioara, imit\u00e2nd nepotrivit, la inspiratii de moment si din interese materiale, pentru a satisface doar un sector al societatii noastre. Si Constitutia ne obliga sa tinem seama de intreaga natiune, de toti locuitorii tarii si sa nu-i lasam prada deznadejdii. In reformele pe care le intreprindem trebuie necontenit g\u00e2ndit ca ele sa satisfaca ansamblul societatii, si nu doar pe baietii destepti si pe cei de partid! De asemenea, o reforma trebuie sa urmeze un plan elaborat care sa aiba pe c\u00e2t se poate un consimtam\u00e2nt general si sa fie realizata in primul r\u00e2nd de specialistii cei mai buni din respectivul domeniu, iar politicienii sa adauge cel mult \u201esarea si piperul\u201c, c\u00e2teva condimente; dar fondul sa provina din opinia serios cunoscatoare si mai ales echilibrata, echidistanta, a specialistului!
\nIn vremuri grele \u2013 si astazi, iata, din pacate, s-au intors! \u2013 este nevoie de unitate si de solidaritate, de multa seriozitate si pricepere, competentei inainte de toate trebuie sa i se acorde prioritate, iar jocurile politice sa nu-i mai puna stavile din interese meschine si materiale. Poporul in ansamblul sau pare doar uneori ca este adormit, deoarece in fapt stie sa vada, sa judece si sa dea sentinte, chiar daca le poate da, in mod categoric, doar la patru ani!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Traim sub semnul si cu dragul reformei! De 200 de ani ne modernizam. Am facut-o lunga vreme cu cap si cu masura, apoi vremurile ne-au dus intr-un sistem care a vrut sa se realizeze totul grabnic, fara masura totdeauna dreapta si, evident, in parametrii sai, care nu toti ne conveneau! Ne-am eliberat de acel sistem,… Cite\u0219te mai mult »Reforme si iar reforme!<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-10499","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica"],"views":1375,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10499","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10499"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10499\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10499"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10499"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10499"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}