{"id":10495,"date":"2012-01-26T15:47:08","date_gmt":"2012-01-26T13:47:08","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=10495"},"modified":"2012-01-26T15:47:50","modified_gmt":"2012-01-26T13:47:50","slug":"scrisoare-deschisa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/scrisoare-deschisa\/","title":{"rendered":"Scrisoare deschisa"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: center;\"><strong>cu privire la rezultatele evaluarii si ierarhizarii editurilor din domeniul Stiintelor Umaniste<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Domnului Prof. univ. dr. Alexandru Babes, Presedintele Consiliului National al Cercetarii Stiintifice;<\/strong><br \/>\n<strong>Domnului Conf. univ. dr. Alexander Baumgarten, Presedintele Comisiei de Stiinte Umaniste a Consiliului National al Cercetarii Stiintifice;<\/strong><br \/>\n<strong>Domnului Cercet. St. II dr. Flavius Solomon, Responsabil specializarea Istorie si membru al Comisiei de Stiinte Umaniste a Consiliului National al Cercetarii Stiintifice<\/strong><\/p>\n<p>Recent, in articolul \u201eCum au fost evaluate academic editurile din Rom\u00e2nia. Rezultate stranii\u201c1, dl Lector univ. dr. Horia Patrascu atragea public atentia asupra problemelor ridicate de rezultatele, definitive si irevocabile inca din momentul publicarii pe site-ul Consiliului National al Cercetarii Stiintifice (CNCS), evaluarii si ierarhizarii editurilor din domeniul Stiintelor Umaniste.<br \/>\nDesigur ca nevoia evaluarii si ierarhizarii periodice a editurilor si revistelor academice este incontestabila, fiind, ca urmare, absolut fireasca si indispensabila necesitatea de a determina, pe temeiul unor standarde tehnice unanim acceptate si a vizibilitatii nationale si internationale, relevanta productiei stiintifice a cercetarii rom\u00e2nesti.<br \/>\nConducerea Editurii Istros a Muzeului Brailei, consider\u00e2nd ca evaluarea riguroasa a publicatiilor si a impactului stiintific al acestora reprezinta principalele criterii de pozitionare in ierarhia editurilor din domeniul Stiintelor Umaniste, a socotit ineludabila participarea la procesul de evaluare a revistelor, editurilor si colectiilor rom\u00e2nesti organizat de CNCS in sesiunea octombrie-decembrie 2011. Am pornit de la convingerea ca \u201etransparenta in activitate\u201c, invocata de CNCS, avea sa fie o caracteristica a procesului de evaluare si ierarhizare, insa, dupa cum a decurs acest proces, se pare ca transparenta nu s-a aflat, in vreuna dintre etapele parcurse, niciun moment in atentia conducerii CNCS, indeosebi a Comisiei de Stiinte Umaniste.<br \/>\nInainte de toate, ne intrebam daca este legal si moral ca in cazul contestatiilor, formulate individual si punctual cu privire la colectiile declarate non eligibile, sa se transmita un raspuns colectiv, fara o motivare explicita, detaliata, lamuritoare. Aceasta practica, pe care nu ezitam a o defini dispretuitoare, eludeaza vadit normele deontologice minimale ce ar fi trebuit sa-i ghideze in activitate pe evaluatori, cei a caror identitate continua sa ram\u00e2na un mister, desi prevederile legale impun ca lista cu numele acestora sa fie data publicitatii, ilustr\u00e2ndu-se astfel si considerentele stiintifice si profesionale ce au dus la desemnarea D-lor in postura de \u201ejudecatori\u201c infailibili si inamovibili ai rezultatelor muncii colegilor de breasla mai putin norocosi, adica a acelora ce sunt arareori sau deloc prezenti in comitetele si comisiile ce adopta sentinte cvadrienale cu at\u00e2ta dezinvoltura si siguranta de sine.<br \/>\nSpre deosebire de incheierile juridice, \u201esentintele\u201c CNCS, in cazul rezultatelor evaluarii si ierarhizarii revistelor si editurilor, nu doar ca nu motiveaza punctajul obtinut de editura, ci si, fapt fara precedent intr-un astfel de proces, teoretic obiectiv si transparent, nu prevad posibilitatea de a contesta in vreun fel calificativul obtinut. Nu este si aceasta o dovada de eludare a normelor de buna practica, daca nu chiar de dispret suveran fata de cei evaluati?<br \/>\nParadoxal, decizia infailibililor evaluatori care, din v\u00e2rful condeiului, au plasat Editura Istros in categoria C la unul dintre domeniile de acreditare, sosea la numai c\u00e2teva zile dupa ce trei volume2, toate put\u00e2nd fi incadrate in domeniul \u201eIstorie medievala. Istorie moderna si contemporana. Istorie coloniala si istorie universala\u201c, erau laureate ale Premiilor Academiei Rom\u00e2ne3, adica primeau suprema recunoastere stiintifica pe teritoriul national! O decizie mai \u201eobiectiva\u201c nici ca se putea! E neindoielnic: evaluatorii CNCS s-au dovedit \u201einspirati\u201c si \u201eimpartiali\u201c! Totusi, cum a fost posibil ca in decembrie 2011 Academia Rom\u00e2na sa premieze nu mai putin de trei lucrari din categoria junk, adica din acea categorie C in care evaluatorii CNCS au decis sa includa Editura Istros?<br \/>\nSa intelegem ca din aceeasi categorie C, in optica acelorasi infailibili evaluatori, fac parte celelalte 5 volume4 publicate de Editura Istros si premiate de Academia Rom\u00e2na in mai putin de un deceniu? Sau, mai degraba, aceasta medie onoranta, de un volum premiat la mai putin de doi ani, dovedeste tocmai constanta, relevanta si vizibilitatea stiintifica a lucrarilor incluse in planul nostru editorial?<br \/>\nAt\u00e2t din documentatia depusa spre evaluare, c\u00e2t si din datele de notorietate publica prezente in portalul editurii5, ca si din activitatea editoriala si de promovare a productiei stiintifice aparuta la Editura Istros in cei 17 ani de existenta, rezulta cu prisosinta ca incadrarea in categoria C la domeniul \u201eIstorie medievala. Istorie moderna si contemporana. Istorie coloniala si istorie universala\u201c este absolut injusta, profund eronata, iar aceasta clasificare nu se sustine pe niciun temei obiectiv si logic.<br \/>\nConsideram ca modul in care s-a ajuns la decizia in aceasta privinta a evaluatorilor CNCS, dincolo de regretabila lipsa de transparenta, ridica probleme evidente de legitimitate si profesionalism. Editura Istros a Muzeului Brailei este singura editura din Romania care publica doua periodice indexate in European Reference Index for the Humanities (ERIH), adica \u201eIstros\u201c (cat. INT2) si respectiv \u201eAnalele Brailei\u201c (cat. NAT), av\u00e2nd totodata si o productie editoriala ce s-a bucurat constant de recunoasterea celui mai inalt for stiintific al tarii: Academia Rom\u00e2na.<br \/>\nSocotind profund nejusta decizia Comisiei de Stiinte Umaniste a CNCS, de a incadra in categoria C, pentru urmatorii patru ani, incep\u00e2nd cu 1 ianuarie 2012, lucrarile aparute in cadrul Editurii Istros a Muzeului Brailei in domeniul \u201eIstorie medievala. Istorie moderna si contemporana. Istorie coloniala si istorie universala\u201c, avem in vedere posibilitatea de a ne prevala de dreptul constitutional de a solicita pe cai legale infirmarea acestei nedreptati flagrante, reclam\u00e2nd instantelor competente sav\u00e2rsirea infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor pu-blice, reglementata de Art. 248 C. Pen., fiind intrunite elementele constitutive, prevazute de Art. 145 C. Pen., relative la atingerea adusa bunului mers al activitatii editurii \u201eprin indeplinirea defectuoasa a unui act privitor la indatoririle de serviciu\u201c.<\/p>\n<p style=\"text-align: right;\"><strong>Prof. univ. dr. Ionel C\u00e2ndea<\/strong><br \/>\n<strong>Directorul Muzeului Brailei si al Editurii Istros<\/strong><\/p>\n<blockquote>\n<p style=\"text-align: right;\">&nbsp;<\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">&nbsp;<\/p>\n<p style=\"text-align: left;\"><strong>Note:<\/strong><br \/>\n1. http:\/\/www.contributors.ro\/cultura\/cum-au-fost-evaluate-academic-editurile-din-romania-rezultate-stranii\/<br \/>\n2. Cristian Nicolae Apetrei, \u201eResedintele boieresti din Tara Rom\u00e2neasca si Moldova in secolele XIV-XVI\u201c, Editura Istros, Braila, 2009, 420 pp.; Mihaela-Elena Ciocoitei, \u201eValori universale ale operei lui Dimitrie Cantemir\u201c, Editura Istros, Braila, 2009, 438 pp.; Aurel Vilcu, \u201eMoneda otomana in Tarile Rom\u00e2ne in perioada 1687-1807\u201c, Editura Istros, Braila, 2009, 381 pp.<br \/>\n3. http:\/\/www.acad.ro\/com2011\/pag_com11_1215.htm<br \/>\n4. Ionel C\u00e2ndea, \u201eBraila. Origini si evolutie p\u00e2na la jumatatea secolului al XVI-lea\u201c, Editura Istros, Braila, 1995, 329 pp.; Doru Badara, \u201eTiparul rom\u00e2nesc la sf\u00e2rsitul secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea\u201c, Editura Istros, Braila, 1998, 340 pp.; Ovidiu Cristea, \u201eVenetia si Marea Neagra in secolele XIII-XIV. Contributii la studiul politicii orientale venetiene\u201c, Editura Istros, Braila, 2004, 223 pp.; Mugur Andronic, \u201eTeritoriul nord-est carpatic in a doua jumatate a primului mileniu crestin\u201c, Editura Istros, Braila, 2005; Constantin Ardeleanu, \u201eEvolutia intereselor economice si politice britanice la gurile Dunarii (1829-1914)\u201c, Editura Istros, Braila, 2008, 351 pp.<br \/>\n5. http:\/\/www.muzeulbrailei.ro\/index .php?pn=5<strong> <\/strong><\/p>\n<\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>cu privire la rezultatele evaluarii si ierarhizarii editurilor din domeniul Stiintelor Umaniste &nbsp; Domnului Prof. univ. dr. Alexandru Babes, Presedintele Consiliului National al Cercetarii Stiintifice; Domnului Conf. univ. dr. Alexander Baumgarten, Presedintele Comisiei de Stiinte Umaniste a Consiliului National al Cercetarii Stiintifice; Domnului Cercet. St. II dr. Flavius Solomon, Responsabil specializarea Istorie si membru al&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/scrisoare-deschisa\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Scrisoare deschisa<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[166],"class_list":["post-10495","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-edituri"],"views":1603,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10495","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10495"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10495\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10495"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10495"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10495"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}