{"id":10432,"date":"2012-01-19T10:45:55","date_gmt":"2012-01-19T08:45:55","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=10432"},"modified":"2012-01-19T10:46:16","modified_gmt":"2012-01-19T08:46:16","slug":"jeff-koons-sau-triumful-lipsei-de-talent","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/jeff-koons-sau-triumful-lipsei-de-talent\/","title":{"rendered":"Jeff Koons sau Triumful lipsei de talent"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: center;\"><strong>Piata internationala de arta. Trenduri \u00een pictura contemporana<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">&nbsp;<\/p>\n<p style=\"text-align: left;\">&nbsp;<\/p>\n<p><em><strong>Mi-l imaginez pe Br\u00e2ncusi privind abulic sculpturile lui Koons. Sau pe Dali \u00eensusi, perplex, \u00een fata unui ulei al aceluiasi, reprezent\u00e2ndu-l pe Popey sau Hulk. Si pe ambii recunosc\u00e2ndu-se \u00eenvinsi \u00een fata gustului public care, \u00eentr-un top al artei licitate, \u00eel plaseaza pe Koons mult \u00een fata lor.<\/strong><\/em><br \/>\nClasamentele de pret creeaza uneori asocieri ciudate. Dupa ultimul catalog Artprice, Koons ar fi undeva \u00eentre Manet si Schiele, cu v\u00e2nzari de 36 de milioane de dolari \u00een 2010 si 28 de milioane \u00een 2009. Nascut \u00een 1955 \u00een Pennsylvania si laureat al unor premii cu ideologie polemica, Jeff Koons vinde \u00eentre 50 si 100 de lucrari pe an \u2013 pictura, sculptura, instalatii \u2013, multe cu preturi de peste 10 milioane bucata. Arta lui se inspira din curentul industrial, reproductionist, lansat de copilul favorit al pietei de arta, Andy Warhol. La fel ca si acesta, dar fara a se revendica din estetica lui, Koons a \u00eentemeiat o Fabrica de Arta, unde are artisti angajati alaturi de care realizeaza at\u00e2t unicate, c\u00e2t si serii de obiecte.<br \/>\nCiclul \u201ebaloanelor\u201c este cel care i-a adus lui Koons faima mondiala. Lotul 00012, \u201eBalloon Flower (Magenta)\u201c, s-a v\u00e2ndut la Christie&#8217;s Londra, \u00een Licitatia de arta contemporana din iunie 2008, cu 25,8 milioane de dolari, fiind recordul sau de autor. \u201eBaloanele\u201c sunt din metal, din otel, dar cromate, sclipitoare, plastice, nelipsite de un anume estetism. Unele dintre aceste sculpturi, cele mai iconice, reprezinta catei si alte animale facute prin b\u00e2lciuri din baloane \u00eennodate, numai ca dimensiunile lor sunt monumentale: de p\u00e2na la 4 metri lungime.<br \/>\nJocul cu scara si materialele reprezinta principala \u201eidee estetica\u201c a acestui artist. O serie de sculpturi se inspira din bibelourile kitsch at\u00e2t de populare cu c\u00e2tiva ani \u00een urma. Unele lucrari \u00een aceasta tehnica reproduc chiar bibelouri care au existat. Scara este cea care le particularizeaza: peste un metru \u00eenaltime. Din serie, \u201ePantera roz\u201c s-a v\u00e2ndut cu 16 milioane de dolari, iar \u201e\u00cen pielea goala\u201c cu 9 milioane. Sculpturile mai recente reproduc \u00een otel sau sticla vechi busturi renascentiste sau preiau teme din Kama Sutra. Koons a fost casatorit timp de cinci ani cu fosta actrita porno Cicciolina (p\u00e2na \u00een 1992). Din aceasta relatie se inspira un ciclu de statuete \u00een sticla transparenta, cu subiecte erotice, extrem de figurative, dar si o gama de picturi si portelanuri reunite \u00een seria \u201eMade in Heaven\u201c.<br \/>\nPe l\u00e2nga pornografie, arta consacrata si kitsch pop, o a patra sursa de inspiratie pentru Koons o reprezinta desenele animate. Multe asemenea personaje sunt preluate si reprezentate \u00een sculptura si \u00een pictura, agrementate adesea cu simboluri sexuale. \u00cen fine, o alta categorie de opere o reprezinta picturile-colaj, realizate \u00een ulei, dar care par decupate din revista \u201eCinema\u201c sau dintr-un catalog de bikini, lipite cu aracet. Tuturor operelor sale, Koons le neaga orice \u201esemnificatii ascunse\u201c. Chiar si despre seria de kitsch-uri propriu-zise, el spune ca nu reprezinta o privire critica asupra unui mod de viata sau asupra unor gusturi, chiar si ironia fiind o perspectiva estetica, ceea ce nu \u00eel intereseaza. Dincolo \u00eensa de declaratiile din interviuri, menite sa \u00eel faca interesant cititorilor de tabloide, arta lui este o negare din interior a consumismului, a reproducerii mecanice, banalului, standardizarii si plafonarii, o \u201e\u00eenfierare\u201c a unui mod de viata \u00een care cantitatea si dimensiunea sunt primordiale. Faptul ca a prins, ca este v\u00e2nat \u00een licitatii si ca operele sale sunt cumparate de mari muzee si galerii, de la Gugenheim la Gagosian, dovedeste ca si daca un asemenea criticism nu ar fi pus de autor \u00een opera, publicul \u00eel gaseste acolo si \u00eel degusta. \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<strong> <\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Piata internationala de arta. Trenduri \u00een pictura contemporana &nbsp; &nbsp; Mi-l imaginez pe Br\u00e2ncusi privind abulic sculpturile lui Koons. Sau pe Dali \u00eensusi, perplex, \u00een fata unui ulei al aceluiasi, reprezent\u00e2ndu-l pe Popey sau Hulk. Si pe ambii recunosc\u00e2ndu-se \u00eenvinsi \u00een fata gustului public care, \u00eentr-un top al artei licitate, \u00eel plaseaza pe Koons mult&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/jeff-koons-sau-triumful-lipsei-de-talent\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Jeff Koons sau Triumful lipsei de talent<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[7080,7081,7079,6823,6824],"class_list":["post-10432","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-catalog-artprice","tag-curentul-industrial-in-arta","tag-jeff-koons","tag-piata-internationala-de-arta","tag-pictura-contemporana"],"views":2038,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10432","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10432"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10432\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10432"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10432"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10432"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}