{"id":1043,"date":"2010-01-13T23:44:23","date_gmt":"2010-01-13T21:44:23","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=1043"},"modified":"2010-01-10T17:50:02","modified_gmt":"2010-01-10T15:50:02","slug":"problema-celuilalt-colectivism-si-individualism-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/problema-celuilalt-colectivism-si-individualism-ii\/","title":{"rendered":"Problema Celuilalt – colectivism si individualism (II)"},"content":{"rendered":"

In prima parte a acestui eseu am discutat problema dependentei de Celalalt (in sensul de totalitate a indivizilor care compun societatea), ajung\u00e2nd la concluzia ca in sistemele comuniste individul este dependent fizic in primul r\u00e2nd, si nu at\u00e2t financiar de colectivitate, fiind redus in plan simbolic, depersonalizat, deresponsabilizat si \u201enormalizat\u201c. <\/strong><\/em><\/p><\/blockquote>\n

Credinta cea rea<\/strong>
\nAstfel, in contradictie cu viziunea sartriana la care faceam referire, tocmai intr-un stat de acest tip individul este condamnat la \u201emauvaise foi\u201c (credinta rea), nefiind constient de libertatea sa si las\u00e2nd puterea permanent in m\u00e2inile celorlalti, deci in ale nimanui. Mai grav, indivizii ar trebui sa faca din devotamentul fata de partidul unic o adevarata religie, in mod cu totul straniu si paradoxal pentru ideile materialismului, plec\u00e2nd de la axioma conform careia acesta din urma joaca rolul principal pe scena istoriei. Trec\u00e2nd de la imaginea\/teoria mesianica la socialismul real, in practica acesta s-a tradus printr-o simpla oligarhie dictatoriala.
\nIn fine, imaginea poate parea apocaliptica, dar p\u00e2na nu demult toate acestea erau lucruri firesti si se int\u00e2mplau sub ochii nostri. Faptul ca azi, dupa cum remarcau si diversi istorici, se vorbeste at\u00e2t de putin despre caderea blocului comunist nu face dec\u00e2t sa confirme ca, pe de-o parte, incercam sa ne ferim de anamneza evenimentelor care ne-au produs traume, iar pe de alta parte, ca avem o memorie destul de scurta, inchipuindu-ne ca ne aflam aproape de sf\u00e2rsitul istoriei regimurilor totalitare in Europa. Gresim foarte mult ignor\u00e2nd pericolele care ne p\u00e2ndesc la tot pasul si, ca sa inchid aceasta paranteza, va invit sa observati cu atentie cele mai recente evenimente de pe scena politica rom\u00e2neasca.
\nDependenta economica benigna<\/strong>
\nAsadar, am schitat rapid o interpretare a comunismului prin prisma dependentei de Ceilalti. Cum se prezinta oare situatia de partea cealalta a baricadei? Este libertarianismul, caci despre acesta vom vorbi, sistemul independentei supreme fata de ceilalti? Contrar opiniei de origine marxista referitoare la exploatare\/dezumanizare\/competitie nociva, teza mea e aceea ca intr-un stat minimal capitalist dependenta economica benigna (nota bene) ocupa primul loc, in vreme ce aceea fizica atinge cote extrem de scazute. Demersul meu va urmari modelul de stat opus celui totalitar tocmai pentru a scoate in evidenta falsitatea teoriei sartriene a seriei ca spatiu al rupturii dintre indivizi, cauzata de competitie.
\nStatul minimal presupune, conform majoritatii definitiilor sale, restr\u00e2ngerea drastica a functiilor statului, mai precis neimplicarea acestuia in economie si acordarea unui grad sporit de libertate cetatenilor. Principiul sau fundamental este cel al non-agresiunii (the harm principle despre care vorbeste J.St. Mill), fiind permisa orice actiune care nu dauneaza in mod direct celorlalti indivizi. Subliniez in mod direct, deoarece prin aceasta se exclude arbitrariul persoanelor care, din motive diverse, incearca sa legitimeze coercitia, incalc\u00e2nd, de exemplu, suveranitatea individului asupra corpului sau sau libertatea de exprimare. O lucrare foarte interesanta in aceasta privinta este cea a lui Walter Block, \u201eReconstructia libertatii\u201c. Nu voi intra in detalii, dar voi relua cur\u00e2nd tema, tin\u00e2nd cont de flagrantele incalcari ale acestor drepturi din Rom\u00e2nia si din UE in general.
\nIn cazul comunismului, dominatia fizica era stipulata clar in programul de actiune al clasei conducatoare proletare (dictatura proletariatului), iar exterminarea celor ce refuzau ideologizarea sau care, cel putin, se opuneau in vreun fel ordinelor venite (mereu) \u201ede sus\u201c era un scop in sine. Problema coercitiei de acest tip dispare\/ar disparea total in cadrul statului minimal. Controlul organismelor de stat s-ar rezuma la asigurarea respectarii principiului non-agresiunii, nefiind posibila constr\u00e2ngerea ideologica sau planificarea vietilor indivizilor, precum in comunism. Din acest punct de vedere, cetateanul nu trebuie sa dea socoteala statului dec\u00e2t in masura in care el ar incalca drepturile celorlalti, ceea ce pare sa fie absolut firesc dintr-o perspectiva a common sense-ului, desi (!) de neinchipuit pentru un comunist convins.
\nA demonstra si a convinge<\/strong>
\nCu toate acestea, ce se int\u00e2mpla cu dependenta economica de ceilalti? Este ea un fenomen firesc in conditiile respectarii proprietatii private si a libertatii personale? Forta de munca este v\u00e2nduta ca orice alt produs pe piata libera si, in absenta unui eventual sprijin venit din partea statului, supravietuirea individului se va baza exclusiv pe actiunile sale in acest sens. Din start se observa contradictia dintre deresponsabilizare (absenta proprietatii private si teoretica asigurare a supravietuirii tuturor indivizilor, angajati ai statului) si responsabilizare (proprietate privata, concurenta si lipsa sigurantei, fictive de altfel, a supravieturii si a obtinerii unui loc de munca si in societatea capitalista, absenta planificarii socialiste).
\nMai departe, individul nu este condamnat la mauvaise foi tocmai pentru ca este liber si constient de libertatea sa intr-un context c\u00e2t se poate de concret: nu se afla nimeni \u201eacolo sus\u201c (a se citi lider mesianic, autoritar, in fruntea statului) care sa stabileasca, pe h\u00e2rtie, rolul fiecaruia si planul general al statului. E c\u00e2t se poate de adevarat ca, in orice stat capitalist, se aplica principiul concurentei, demonizat de Sartre, insa alaturi de el se afla si principiul cooperarii (propus de acelasi g\u00e2nditor). Indivizii concureaza si coopereaza in acelasi timp, in combinatii complexe si variate, pentru a-si asigura existenta pe piata.
\nDependenta economica apare odata cu nevoia permanenta de a demonstra si de a convinge ceilalti indivizi de calitatea serviciilor tale, pentru ca, in functie de raspunsul lor, vei obtine veniturile necesare existentei. Aici ne lovim de dialectica hegeliana Stap\u00e2n-Sclav. V\u00e2nzatorul depinde permanent de cumparatorul sau, fie ca ne referim la \u201eobiecte\u201c sau la forta de munca. Toti depind de toti, intr-o exprimare usor tautologica, iar producatorul (in cazul nostru) este dependent de cei interesati de serviciile sale mai mult chiar dec\u00e2t sunt consumatorii, tin\u00e2nd cont de multitudinea de alternative pe care piata libera o ofera.
\nChiar daca acest sistem nu ar functiona perfect in viata reala, ne putem imagina un stat de acest fel lipsit de orice fel de organizatie care sa aiba ca scop ajutorarea persoanelor fara loc de munca sau aflate in imposibilitatea de a lucra (din cauza unor probleme de sanatate, de pilda). Supravietuirea unor astfel de persoane ar fi atunci, in mod serios, amenintata. Din acest motiv, existenta statului minimal are sanse de reusita, in opinia mea, in cazul statelor cu economii puternice, deja bine configurate si cu organisme private capabile sa preia functia statului in sfera serviciilor sociale. Motivele pentru care serviciile sociale trebuie sa devina private se leaga de faptul ca cetatenii cotizanti la bugetul de stat nu beneficiaza (nu in proportie corecta, in orice caz) de sumele care le sunt impozitate. In cazul donatiilor si sponsorizarilor catre organizatii private, aceasta problema s-ar rezolva din start.
\nIn ciuda aparentului dezavantaj pe care lipsa planificarii si a controlului statal il prezinta pentru individ (vorbind, evident, de pe pozitia celui aflat sub \u201evalul ignorantei\u201c al lui John Rawls), responsabilizarea produsa de retragerea statului constituie un bine infinit superior nivelarii si depersonalizarii comunismului. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, dependenta economica despre care vorbesc este un fapt firesc, inerent convietuirii umane sociale, iar ea conduce la crearea unor relatii interumane mai solide. Desigur, aceste legaturi interindividuale au functionat si in cazul totalitarismului, numai ca ele se formau pe fondul unei suferinte comune pe care dictaturile le-au adus cu sine.
\nLaboratoarele istoriei<\/strong>
\nDependenta de Ceilalti, problema alteritatii aplicata la nivel de stat\/societate nu poate fi depasita at\u00e2ta timp c\u00e2t indivizii se organizeaza in grupuri si aleg sa respecte reguli\/legi in cadrul unui stat, fie el totalitar sau minimal. Cu toate acestea, exista diferente considerabile intre diversele moduri de organizare, dupa cum am vazut, iar tipurile de dependenta pot avea roluri nocive (in comunism), respectiv scel putin p\u00e2na la un punctt benefice (in statul minimal capitalist).
\nDesigur ca un stat minimal modern nu a fost pus in practica p\u00e2na acum si tocmai de aceea anumite puncte slabe nu au iesit la iveala, spre deosebire de tragedia pe care comunismul a pus-o in scena (si inca o face, sa nu uitam, pe mapamond!) si care, pentru aproape oricine, este evidenta. Datoria noastra ram\u00e2ne sa cautam in permanenta cele mai bune solutii de schimbare\/imbunatatire si, pe c\u00e2t posibil, sa privim in profunzime si sa reanalizam tot ceea ce pare a fi \u201egood to be taken for granted\u201c (bun de a fi luat de-a gata).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

In prima parte a acestui eseu am discutat problema dependentei de Celalalt (in sensul de totalitate a indivizilor care compun societatea), ajung\u00e2nd la concluzia ca in sistemele comuniste individul este dependent fizic in primul r\u00e2nd, si nu at\u00e2t financiar de colectivitate, fiind redus in plan simbolic, depersonalizat, deresponsabilizat si \u201enormalizat\u201c. Credinta cea rea Astfel, in… Cite\u0219te mai mult »Problema Celuilalt – colectivism si individualism (II)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[605,601,599,603,600,604,602],"class_list":["post-1043","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-dependenta-economica","tag-indivizi","tag-laboratoarele-istoriei","tag-responsabilizare","tag-stat","tag-totalitarism","tag-walter-block"],"views":2765,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1043","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1043"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1043\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1043"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1043"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1043"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}